3ra-1237/16 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1237/16

Instanța de fond: Judecătoria Centru mun. Chișinău – A. Andronic

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Panov, V. Efros, A. Minciuna

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

Baciu Veaceslav în pricina civilă la acțiunea lui Baciu Veaceslav împotriva

Inspectoratului General al Poliției, Direcției Generale Securitate Publică privind

anularea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 20 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă:

Baciu Veaceslav s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliției, Direcției Generale Securitate Publică privind

anularea deciziei nr. 157 din 08 iunie 2015 privind încetarea dreptului de posesie al

armelor și retragerea permisului de armă, obligarea Inspectoratului General al Poliției,

Direcției Generale Securitate Publică de a-i acorda permis de armă cu termenii de

valabilitate corespunzători ( f.d. 3).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că este

posesorul armei de foc, pistol cu glonț de model „TT”. Ministerul Afacerilor Interne la

data de 21 iunie 2010 i-a eliberat permisul de armă nr. 21/12086 cu termenul de

valabilitate pînă la data de 21 mai 2015.

În legătură cu expirarea termenului de valabilitate a permisului de armă a solicitat

organelor de resort prelungirea permisului.

Prin decizia nr. 157 din 08 iunie 2015 i s-a refuzat în prelungirea permisului de

armă, fiind obligat să înstrăineze arma deținută în proprietate și întreaga cantitate de

muniții.

În opinia reclamantului decizia este ilegală și pasibilă anulării din considerentele,

că în baza încheierii judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 martie 2010 a fost

reabilitat cu deplinătatea drepturilor și obligațiilor, inclusiv și a dreptului la port armă,

astfel, organele de poliție urmează să-i elibereze permisul de port armă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din data de 17 decembrie 2015

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Baciu

Veaceslav ( f.d. 26 ).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la data de 13 ianuarie 2016 Baciu

Veaceslav a contestat- o, solicitînd casarea hotărîrii primei instanțe, anularea deciziei

Inspectoratului General al Poliției, Direcției Generale Securitate Publică nr. 157 din 08

1

iunie 2015, obligarea Inspectoratului General al Poliției, Direcției Generale Securitate

Publică de a-i elibera permisul de armă ( f.d. 33-34).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 20 aprilie 2016 s-a respins apelul

declarat de Baciu Veaceslav, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din data de 17 decembrie 2015 ( f.d. 64).

În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut, că la data de 21 iunie 2010 în

temeiul art. 26 al Legii nr. 110 – XIII din 18 mai 1994 cu privire la arme Direcția

Generală Securitate Publică a IGP a eliberat lui Baciu Veaceslav permisul de armă nr.

21/12086 cu termen de valabilitate pînă la data de 21 mai 2015, asupra pistol cu glonț

de model „TT”, calibrul 7,62 mm, nr. VZ 1152.

La data de 08 iunie 2012 a întrat în vigoare Legea nr. 130 din 08 iunie 2012 privind

regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, prin care a fost abrogată Legea nr.

110 – XIII din 18 mai 1994 cu privire la arme.

Conform art. 72, alin. 4) al Legii nr. 130 din 08 iunie 2012 privind regimul armelor

și al munițiilor cu destinație civilă, „persoanele fizice și juridice care dețin arme au

obligația ca, în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să se

prezinte la organele de poliție în a căror rază de competență teritorială își au

domiciliul ori sediul pentru verificarea îndeplinirii condițiilor necesare pentru

deținerea ori portul și folosirea armelor, pentru eliberarea documentelor

corespunzătoare, în condițiile legii”.

Prin decizia Inspectoratului General al Poliției, Direcției Generale Securitate

Publică nr. 157 din 08 iunie 2015, în temeiul art. 18, alin. 1, lit. b) și art. 19 alin. 6 al

Legii nr. 130 din 08 iunie 2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație

civilă, s-a dispus încetarea dreptului de posesie al armelor și retragerea permisului de

armă eliberat lui Baciu Veaceslav.

Potrivit art. 7 alin. 2, lit. e ), f) al Legii nr. 130 din 08 iunie 2012 privind regimul

armelor și al munițiilor cu destinație civilă, „permisele prevăzute la alin.(1) nu se

acordă persoanelor care se află în una din următoarele situații:[…] au fost

condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă pentru infracțiuni comise cu

intenție, cu folosirea armelor sau a munițiilor, a substanțelor și materialelor explozive

sau toxice, precum și a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor; au fost

condamnate prin hotărîre judecătorească irevocabilă la pedeapsă de privațiune de

libertate pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave comise cu

intenție […]”.

La caz, Baciu Veaceslav a fost condamnat prin sentință irevocabilă la data de 02

decembrie 2004, în baza prevederilor art. 125 alin. 3 Cod Penal (redacția din

24.03.1961) pentru dobîndirea prin șantaj a avutului însoțită de răpirea sau de

amenințarea cu răpirea proprietarului, rudelor sau apropiaților acestuia, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de privațiune de liberate pe un termen de 8 ani, în acest

caz operează prin efectul legii restricția dreptului de posesie și port asupra armelor,

prevăzută de norma sus - citată.

Colegiul a apreciat critic argumentul apelantului privind reabilitatea

judecătorească, or, la caz, nu are relevanță dacă antecedentele penale au fost stinse sau

nu.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 26 iunie 2016 Baciu

Veaceslav a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea deciziei contestate și a

hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei hotărîri noi, prin care să fie admisă cererea

de chemare în judecată ( f.d. 70-72).

2

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat, că instanțele de judecată nu au

luat în considerație încheierea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 19 martie 2010,

prin care i-a fost anulată condamnarea stabilită prin sentința judecătorească irevocabilă,

fiindu-i stinse antecedentele penale cu reabilitarea acestuia în drepturi.

La data de 29 iulie 2016 Inspectoratul General al Poliției a depus referință, prin

care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 434 alin. 1 CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

20 aprilie 2016, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 10 mai

2016 ( f.d. 67).

În aceste circumstanțe recursul depus la 25 iunie 2016 se consideră a fi depus în

termen.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Baciu Veaceslav

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele judecătorești au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele judecătorești

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

verificarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art.

432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate

eronat, iar al. 4 stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

3

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și

4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe cînd în recursul

declarat de către Baciu Veaceslav asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Baciu Veaceslav inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Baciu Veaceslav împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui

Baciu Veaceslav împotriva Inspectoratului General al Poliției, Direcției Generale

Securitate Publică privind anularea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4