2ra-1952/16 — recuperarea cheltuielilor suportate pentu instruire
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recuperarea cheltuielilor suportate pentu instruire
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1952/16 — recuperarea cheltuielilor suportate pentu instruire (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Cahul Dosarul nr. 2ra-1952/16
Judecător: I. Gorlenco
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul
Judecători: T. Dimitriadi, R. Petrov, I. Dănăilă
Î N C H E I E R E
07 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecători Mariana Pitic, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Chelban Ion,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul
Apărării al Republicii Moldova împotriva lui Chelban Ion privind recuperarea
cheltuielilor suportate pentru instruire,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 23 februarie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Chelban Ion și a fost menținută hotărîrea
Judecătoriei Cahul din 12 noiembrie 2015,
c o n s t a t ă
La 29 ianuarie 2015, Ministerul Apărării al Republicii Moldova s-a adresat
cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Chelban Ion cu privire la
recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire, solicitînd încasarea de la
Chelban Ion a sumei de 57 885,66 lei în contul recuperării cheltuielilor pentru
instruire; încasarea de la pârât a tuturor cheltuielilor legate de judecarea cauzei.
In motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în anul 2006 Chelban Ion a
fost admis în cadrul Institutului Militar al Forțelor Armate „Alexandru cel Bun" la
facultatea „Infanterie", iar la 08.06.2010, pârâtul a fost exmatriculat dm
Academie, anul IV, fapt confirmat prin extrasul din ordin nr. 109 din 08.07.2010,
iar la 14.09.2010 a fost inclus în listele Batalionului 22 de menținere a păcii.
Prin ordinul Ministerului Apărării din 09.09.2013, pârâtul a fost trecut în
rezervă, ulterior prin ordinul comandantului Batalionului 22 de menținere a păcii
nr. 210 din 04.11.2013 Chelban Ion a fost exclus din lista nominală a unității și de
la toate felurile de asigurare și îndreptat pentru a fi luat la evidență militară în
Centrul Militar Cahul.
In conformitate cu alin. 11) art. 35 al Legii nr.l62-XVI din 22.07.2005 cu
privire la statutul militarilor, pârâtul în cazul eliberării din serviciul militar prin
contract în cazurile prevăzute la alin. (3) lit. e), g), i), k), m), o) militarii cu
vechimea mai puțin de 5 ani este obligat să recupereze cheltuielile pentru
instruire.
Mai indică reclamantul că, potrivit art. 27 alin. (6) al legii cu privire la
pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei, nr. 1245-XV din 18.07.2002,
militarii eliberați din serviciul militar care, după încheierea tuturor tipurilor de
instruire, au îndeplinit Forțele mate mai puțin de 5 ani achită cheltuielile pentru
instruire, indiferent de sursa de finanțare.
Menționează că, pârâtul Chelban Ion și-a îndeplinit serviciul militar la
Armata Națională în perioada 14.09.2010-04.11.2013, iar suma pe care urmează
să o achite pîrîtul proporțional termenului serviciului militar constituie 57 885, 66
lei. Pentru instruirea sa pârâtul Chelban Ion nu a suportat careva cheltuieli,
deoarece instruirea cadrelor didactice se efectuează din contul mijloacelor alocate
din bugetul de stat în baza comenzii de stat. Pe parcursul instruirii pârâtul a fost
asigurat cu cazare, echipament, alimentație, bursă, asigurare medicală, iar refuzul
de a îndeplini serviciul militar, în conformitate cu obligațiile contractuale
asumate, în rezultat a lipsit Ministerul Apărării e un specialist în domeniu, creând
obstacole la executarea misiunilor de bază.
Susține că, instruirea în cadrul instituțiilor de învățământ are loc în interesele
securității naționale și ale statului și este obligatorie îndeplinirea serviciului
militar în decurs de 5 ani după absolvirea instituției militare.
Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 12 noiembrie 2015:
-S-a admis acțiunea înaintată de Ministerului Apărării împotriva Chelban Ion
cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruire;
-S-a încasat de la Chelban Ion Ion, născut la 04.01.1984, domiciliat în r-nul
Cahul, s. Văleni, în beneficiul Ministerului Apărării suma de 57 885, 66 lei, ce
constituie cheltuieli pentru instruire;
-S-a încasat de la Chelban Ion Ion, născut la 04.01.1984, domiciliat în r-nul
Cahul, s. Văleni, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 736,56 lei.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 februarie 2016, a fost respins
apelul declarat de Chelban Ion și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Cahul din
12 noiembrie 2015.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 29 iunie 2016, Chelban Ion a
declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii
înaintate, sau de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît
instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.
La 26 august 2016, Ministerul Apărării a RM a prezentat referință pe
marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia ca fiind inadmisibil.
Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
expediată în adresa părților la 25 aprilie 2016 (f.d. 116), cît și faptul că la
materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se
consideră declarat în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Chelban Ion nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or
recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor
judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de
casare a actelor judecătorești recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Chelban Ion ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Chelban Ion se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Mariana Pitic
Ion Druță