3ra-1284/16 — obligarea achitării diferenței la salariu

prima instanță: N. Mămăligă, dosarul nr. 3ra-1284/16 instanța de apel: A. Panov, V. Brașoveanu, A. Minciuna Î N C H E I E R E 24 august 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Guțul Maxim împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 10 februarie 2016 prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 07 septembrie 2015, Guțul Maxim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii a invocat că activează în cadrul Regimentului „Nord” al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției în funcția de inspector operativ de serviciu al Dispeceratului secției management operațional, deținînd gradul special de maior de poliție, fiind numit prin transfer, din cadrul Departamentului trupelor de carabinieri, în baza ordinului nr. 63 ef. din 31 ianuarie 2014. Susține că de la data numirii în funcție și pînă în luna mai 2015, nu i-a fost stabilit stagiul pentru plata sporului la salariu pentru vechimea în muncă.

Menționează reclamantul că la 22 mai 2015, prin ordinul IGP nr. 342 ef. i-a fost stabilit stagiul pentru plata sporului la salariu pentru vechimea în muncă, care la 15 mai 2015 constituia 13 ani 09 luni și 17 zile.

Invocă reclamantul că la calcularea și achitarea salariului pentru luna mai 2015, a fost efectuat recalcul în legătură cu stabilirea sporului pentru vechimea în muncă pentru perioada decembrie 2014 - mai 2015, însă reclaculul urma să fie efectuat din data angajării - 31 ianuarie 2014. Consideră că în conformitate cu prevederile pct. 7 din hotărîrea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale și securității statului și ordinii publice și pct. 7 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014, pîrîtul este obligat să-i calculeze și să-i achite diferența salariului, cu includerea sporului la salariu pentru vechimea în muncă, pentru perioada de la 31 ianuarie 2014 - decembrie 2014. Relevă că la 13 iulie 2015, s-a adresat pîrîtului cu cerere, prin care a solicitat achitarea diferenței la salariu ce reiese din sporul pentru vechimea în muncă neachitat în perioada 31 ianuarie 2014 - decembrie 2014, însă în termenii legali nu a primit nici un răspuns.

Își întemeiază poziția în baza dispozițiilor art. 1, art. 3, art. 14, art. 16, art. 17, art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, pct. 7 din hotărîrea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale și securității statului și ordinii publice și pct. 7 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014. Solicită reclamantul obligarea Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM să-i achite diferența la salariu ce reiese din sporul pentru vechimea în muncă neachitat în perioada 31 ianuarie 2014 - decembrie 2014 și obligarea Inspectoratului General al Poliției al MAI al RM de a prezenta calculul detaliat ce ține de achitarea salariului pentru perioada 31 ianuarie 2014 - decembrie 2014. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 10 februarie 2016, acțiunea a fost admisă, fiind obligat Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM de a recalcula și achita lui Guțul Maxim diferența de salariu, cu includerea sporului la salariu pentru vechimea în muncă pentru perioada de la 31 ianuarie 2014 pînă la 30 noiembrie 2014. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016, a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM și menținută hotărîrea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. 34 alin. (2) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, pct. 7 din hotărîrea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale și securității statului și ordinii publice și Regulamentul cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014. Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de apel a considerat că prima instanță just și întemeiat a ajuns la concluzia privind admiterea acțiunii reclamantului și obligarea pîrîtului să recalculeze și să achite lui Guțul Maxim diferența salariului cu includerea sporului la salariu pentru vechimea în muncă pentru perioada de la 31 ianuarie 2014 pînă la 30 noiembrie 2014. Totodată,

instanță de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantului Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM precum că recalcularea salariului a fost efectuată pentru perioada decembrie 2014-mai 2015, din motiv că hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014 a intrat în vigoare la 26 decembrie 2014, iar legea civilă nu are caracter retroactiv. Remarcînd la acest capitol că dreptul reclamantului la calcularea și achitarea sporului la salariu pentru vechimea în muncă a apărut prin Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005 (în vigoare 01 decembrie 2005) și pct. 7 din hotărîrea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale și securității statului și ordinii publice.

Or, Regulamentul cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014, stabilește doar modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu, dar dreptul în sine a existat și anterior adoptării hotărîrii menționate. La 08 iulie 2016, Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel considerînd-o neîntemeiată și pasibilă de casare. Astfel, instanță de judecată a interpretat și a aplicat în mod eronat normele de drept material, or intimatului prin ordinul IGP nr. 342 ef. din 22 mai 2015 i-a fost stabilit în temeiul hotărîrii Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014, stagiul pentru plata sporului la salariu pentru vechimea în muncă, ce constituie la 15 mai 2015-13 ani, 09 luni și 17 zile.

Cu referire la prevederile art. 21 din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355 din 23 decembrie 2005, susține că la angajarea intimatului Guțul Maxim la serviciu în cadrul Inspectoratului General al Poliției, instituție creată la 05 martie 2013, nu era în vigoare Regulamentul referitor la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechime în muncă, astfel, că stagiul pentru plata sporului la salariu pentru vechimea în muncă a fost stabilit în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014. În acest sens, afirmă că hotărîrea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014, în baza căruia a fost calculată și stabilită vechimea în muncă a intimatului nu are efect retroactiv, respectiv fiind aplicabilă și executorie din data intrării în vigoare.

Menționează că intimatul prin ordinul IGP nr. 63 ef.

31 ianuarie 2014 a fost numit ca nou primit în bază de contract prin transfer din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri în funcția de inspector operativ de serviciu al Dispeceratului Secției management operațional a Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare cu reconfirmarea gradului special „maior de poliție”, respectiv la acea dată încă nu era în vigoare Regulamentul privind modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1018 doar la 10 decembrie 2014. Consideră că în așa condiții Inspectoratul General al Poliției, ca instituție specializată a Poliției, în corespundere eu prevederile art. 3 alin. (1) a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 activează exclusiv în baza și pentru executarea legii, iar solicitarea intimatului de achitare a diferenței de salariu reieșind din sporul pentru vechimea în muncă în perioada 31 ianuarie 2014 - decembrie 2014 este una ilegală și neîntemeiată, ori calcularea sporului la salariu a fost efectuată în strictă conformitate cu prevederile Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar,

Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, hotărîrii Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar obligarea la efectuarea unei asemenea recalculări impune Inspectoratul General al Poliției la nerespectarea prevederilor legale. La 02 august 2016, prin intermediul oficiului poștal, intimatul Guțul Maxim a depus referință asupra recursului declarat de către Inspectorate General al Poliție al MAI al RM, solicitînd declararea inadmisibilă a recursului.

Susține că argumentele formulate de recurent în cererea de recurs se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, în esența lor fiind similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanță de apel, și sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din 25 mai 2016 a fost expediată în adresa recurentului la 13 iunie 2016, fapt confirmat prin scrisoare de însoțire nr. 19417-4 (f. d. 69), iar recurentul insistă că a recepționat copia deciziei la 17 iunie 2016. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 08 iulie 2016, în termen.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al MAI al RM, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță