Decizia nr. 29 din 3 aprilie 2023

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă şi art. 34 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 3 aprilie 2023 (Regulamentul Î.C.C.J.). 2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă doamna magistratasistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulamentul Î.C.C.J.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 12.578/3/2021, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând următoarele: (i) domnul judecător Decebal Constantin Vlad a întocmit raportul asupra chestiunii de drept, prin care se propune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării; (ii) raportul a fost comunicat părţilor din dosarul în care a fost formulată sesizarea, în conformitate cu dispoziţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; (iii) la dosar a fost depus punct de vedere cu privire la raportul asupra chestiunii de drept formulat de recurentul-reclamant din dosarul în care a fost formulată sesizarea, prin avocat, prin care arată că sesizarea este admisibilă şi trebuie interpretată în sensul că poate avea calitatea de beneficiar al compensaţiei lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii – 9 decembrie 2018, şi funcţionarul public cu statut special – poliţist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, şi care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condiţiile pentru decontarea chiriei.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării

Prin Încheierea din 2 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 12.578/3/2021, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: ” Dacă art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, modificată şi completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, se interpretează în sensul că poate avea calitatea de beneficiar al compensaţiei lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii – 9 decembrie 2018, şi funcţionarul public cu statut special – poliţist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, şi care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condiţiile pentru decontarea chiriei?”. II. Expunerea succintă a procesului. Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina Cererea de chemare în judecată

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal cu nr. 12.578/3/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.), a solicitat anularea actului administrativ înregistrat cu nr. 888.490 din 26.03.2021 la Ministerul Afacerilor Interne – Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (M.A.I. – D.G.C.T.I.), prin care a fost respinsă cererea sa pentru compensarea lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului, începând cu data Raportului de solicitare nr. 827.109 din 22.02.2021, şi recunoaşterea dreptului de a beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni de rată aferentă creditului, începând cu data raportului de solicitare mai sus menţionat, cu consecinţa obligării pârâtului la emiterea unui nou act administrativ. Întâmpinarea

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul M.A.I. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, arătând, în esenţă, că reclamantul nu poate beneficia de compensaţia lunară, având în vedere faptul că, la 9 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 288/2018, acesta deţinea o locuinţă în proprietate personală, potrivit Contractului de vânzare-cumpărare nr. 984 din 24.05.2018. Pentru achitarea preţului prevăzut în contractul de vânzare-cumpărare sus-menţionat, reclamantul a încheiat, la aceeaşi dată, şi Contractul de credit ipotecar nr. C2202/126/1507689 din 24.05.2018. Sentinţa pronunţată de prima instanţă

Prin Sentinţa civilă nr. 5.904 din 13 octombrie 2021, Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea reclamantului indicată la paragraful 8 din prezenta decizie, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Bucureşti a avut în vedere, în esenţă, faptul că refuzul pârâtului de a acorda compensaţia solicitată este legal, în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 31 şi 32 din Legea nr. 360/2002, forma în vigoare în luna noiembrie 2018, ale art. I din Legea nr. 288/2018 de completare a dispoziţiilor art. 31 anterior menţionat, aplicabile de la 9.12.2018.

Prima instanţă a reţinut că încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi a contractului de credit ipotecar identificate la paragraful 9 din prezenta decizie a avut loc la 24.05.2018, dată la care Legea nr. 360/2002 nu prevedea dreptul poliţistului de a solicita compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului, ci doar dreptul la compensarea chiriei lunare.

Începând cu 9 decembrie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, pentru acordarea compensaţiei lunare aferente creditului este necesară întrunirea următoarelor două condiţii: poliţistul să îndeplinească condiţiile de acordare a compensaţiei pentru chirie prevăzute de art. 31 alin. (1) şi (1 1 ) şi să contracteze un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe. Prima instanţă a reţinut că cea de-a doua condiţie impusă de legiuitor este una viitoare şi nu se referă la situaţia poliţistului care are un credit sau care a contractat un credit. Folosirea verbului la viitor – „contractează” – duce la interpretarea că voinţa legiuitorului a fost aceea de acordare a acestei facilităţi poliţiştilor care vor contracta credite după apariţia legii, şi nu celor care au contractat astfel de credite. Recursul formulat în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la paragraful 10 din prezenta decizie a formulat recurs reclamantul A., prin care a solicitat casarea sentinţei şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivare, recurentul a invocat, în esenţă, faptul că instanţa de fond a apreciat, în mod eronat, că prin cererea de chemare în judecată a solicitat aplicarea retroactivă a prevederilor referitoare la acordarea compensaţiei lunare pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului, în conformitate cu prevederile art. 31 coroborate cu cele ale art. 32 din Legea nr. 360/2002.

De asemenea, recurentul a învederat că, la 24.05.2018, a cumpărat un apartament în municipiul Bucureşti, conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 984 din 24.05.2018, contractând pentru plata acestuia un credit ipotecar (Contractul nr. C2202/126/1507689 din 24.05.2018, cu plata în rate pentru o perioadă de 360 de luni, Actul adiţional nr. 1 din 10.04.2020 la acesta, precum şi Contractul de ipotecă nr. 985 din 24.05.2018). În baza prevederilor legale invocate a solicitat, prin Raportul înregistrat la M.A.I. – D.G.C.T.I. cu nr. 827109 din 22.02.2021, acordarea acestui sprijin financiar, făcând dovada îndeplinirii condiţiilor legale, fapt dovedit de documentele justificative ataşate raportului în cauză.

Conform prevederilor art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor (H.G. nr. 284/2005) : „Compensaţia lunară pentru chirie se acordă începând cu data înregistrării raportului la secretariatul unităţii”. Prin urmare, nu se poate deduce că solicitarea dreptului s-a făcut în mod retroactiv (începând cu 24.05.2018), ci solicitarea s-a făcut de la data înregistrării raportului personal la Secretariatul M.A.I. – D.G.C.T.I., respectiv 22.02.2021, pentru viitor, pe durata care a mai rămas din credit.

Instanţa de fond a reţinut în mod nelegal şi discriminatoriu faptul că doar poliţiştii care achiziţionează un imobil după luna decembrie 2018 pot beneficia de acest sprijin, nu şi cei care au achiziţionat anterior, deşi legiuitorul nu a prevăzut acest drept ca fiind aplicabil doar pentru viitor, de la intrarea în vigoare a textului de lege.

Având în vedere conţinutul şi cronologia reglementărilor, este evident că art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002 a fost adoptat în vederea concretizării măsurii de sprijin reglementate de art. 32 din acelaşi act normativ. Astfel, art. 32 existent în forma iniţială a Legii 360/2002, deci din anul 2002, arată că statul sprijină poliţistul în construirea sau cumpărarea unei locuinţe. În condiţiile în care, ulterior, respectiv în anul 2018, s-a introdus art. 31 alin. (1 2 ), conform căruia se suportă de către stat o parte din rata creditului contractat de către poliţist pentru cumpărarea unei locuinţe, este evident că aceasta este o măsură de sprijin dintre cele la care se referă art. 32 menţionat anterior.

Ca urmare a modificărilor pe care Legea nr. 288/2018 le-a adus Legii nr. 360/2002, art. 32 s-a operaţionalizat, în sensul în care a devenit posibilă acordarea sprijinului prevăzut de lege în situaţia cumpărării unei locuinţe proprietate personală, sprijin de care niciunul dintre poliţiştii aflaţi în activitate nu a putut beneficia până la momentul adoptării Legii nr. 288/2018.

Indiferent de data contractării creditului, efortul financiar depus este acelaşi, iar momentul efectuării acestui efort este, de asemenea, acelaşi, respectiv cel în care se achită rata aferentă creditului contractat (având în vedere faptul că a beneficiat de acordarea compensaţiei pentru chirie din momentul încadrării în M.A.I., respectiv anul 2010, conform documentelor ataşate). Scopul achitării respectivei rate este, de asemenea, identic, respectiv acela de a rambursa creditul contractat pentru cumpărarea unei locuinţe. O altă interpretare ar conduce la diferenţe nejustificate de tratament, neexistând deosebiri relevante între situaţia unei persoane care a contractat un credit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, dar îl plăteşte integral sau parţial ulterior, şi cea a unei persoane care l-a contractat ulterior.

Recurentul a mai arătat că, la momentul contractării creditului, respectiv 24.05.2018, beneficia de plata compensaţiei pentru chirie (conform Dispoziţiei directorului general al D.G.P.M.B. nr. 13.351/B din 25.08.2017 emise în baza Contractului de închiriere nr. 2.225.625 din 11.08.2017). Or, în acest caz, rezultă îndeplinirea condiţiilor stipulate de lege, potrivit noilor modificări aduse Legii nr. 360/2002 începând cu 6.12.2018 prin Legea nr. 288/2018, faţă de împrejurarea că a achiziţionat locuinţa printr-un credit ipotecar, deoarece nu deţinea locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea la care este încadrat, respectiv M.A.I. – D.G.C.T.I.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 31 alin. (1), alin. (1 1 ), alin. (1 2 ) şi următoarele, art. 32 din Legea nr. 360/2002, Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor. Întâmpinarea intimatului-pârât

Intimatul-pârât M.A.I. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală.

În motivare a arătat, în esenţă, că data naşterii dreptului în discuţie este data modificării legislaţiei, dată la care legiuitorul a intervenit şi a instituit posibilitatea acordării compensaţiei lunare pentru chirie pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului imobiliar, respectiv 9.12.2018. Astfel, situaţia juridică a recurentului nu poate fi analizată prin prisma noii legi, câtă vreme acesta a contractat un credit imobiliar anterior acestei date, devenind, în consecinţă, proprietar al unui imobil. Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile

Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menţionate la paragraful 7 din prezenta decizie. III. Normele de drept ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile

Având în vedere chestiunea de drept supusă dezlegării, prevederile din dreptul intern supuse interpretării sunt cele ale art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (denumită în continuare Legea nr. 360/2002), şi anume: ” Art. 31. – (1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază. (1 1 ) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia. (1 2 ) Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1 1 ) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar. (1 3 ) În situaţia prevăzută la alin. (1 2 ), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (1) şi (1 1 ) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (1 2 ), caz în care poliţistul optează pentru una dintre aceste situaţii. (1 4 ) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1 2 ), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe. (2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni. (3) «abrogat» (4) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege. (5) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.” IV. Punctul de vedere al părţilor cu privire la chestiunea de drept A. Punctul de vedere al recurentului-reclamant A.

Potrivit punctului de vedere formulat de recurentulreclamant se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu dezlegarea chestiunii de drept.

În ceea ce priveşte fondul chestiunii de drept, în opinia recurentului, în interpretarea corectă a art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 288/2018, beneficiar al compensaţiei lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii – 9 decembrie 2018, este şi funcţionarul public cu statut special – poliţist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, şi care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condiţiile pentru decontarea chiriei.

Se susţine că interpretarea redată în cadrul paragrafului anterior rezultă din formularea „contractează” din Legea nr. 288/2018, care nu poate primi interpretarea de „va contracta”. Dacă aceasta era intenţia legiuitorului, ar fi menţionat expres că aceste prevederi nu se aplică contractelor de credit aflate în derulare.

Recurentul a precizat că art. 31 din Legea nr. 360/2002 prevedea, anterior modificării prin Legea nr. 288/2018, dreptul poliţistului de a beneficia de compensaţia pentru chirie de până la 50% din salariul de bază, reglementând, totodată, condiţiile de acordare a beneficiului atât pentru chirie, cât şi pentru rata de credit, care se menţine în acelaşi cuantum prevăzut pentru chirie.

Completarea adusă art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 prin Legea nr. 288/2018 prin alin. (1 2 ) – (1 4 ), stabileşte numai modalitatea concretă în care drepturile se materializează, dreptul existând încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2002. O altă interpretare ar conduce la situaţii discriminatorii între persoanele care au achiziţionat locuinţa înainte şi cele care au achiziţionat locuinţa după intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018, refuzând astfel un drept de sprijin din partea statului pentru poliţiştii care au achiziţionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, care sunt trimişi să îşi desfăşoare activitatea acolo unde statul are nevoie, uneori în alte localităţi decât cele de domiciliu.

Recurentul invocă, de asemenea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 86 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022, ca fiind în concordanţă cu voinţa legiuitorului, care rezultă chiar din expunerea de motive a Proiectului de lege nr. 288/2018. B. Punctul de vedere al intimatului-pârât M.A.I.

Potrivit punctului de vedere al intimatului-pârât M.A.I., în cauză nu este necesară pronunţarea, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unei hotărâri prealabile în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă.

Intimatul apreciază că legislaţia incidentă este lămuritoare, în sensul că beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie poliţistul care îndeplineşte condiţiile acordării compensaţiei lunare pentru chirie potrivit art. 31 alin. (1) şi (1 1 ) din Legea nr. 360/2002 şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe. V. Punctul de vedere al completului de judecată care a adresat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării

Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.

Astfel, primele două condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, dat fiind faptul că dosarul, având ca obiect recurs, se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, competentă să judece cauza în ultimă instanţă.

Cea de-a treia condiţie de admisibilitate este îndeplinită, întrucât dezlegarea chestiunii de drept privind sfera de aplicabilitate a beneficiului reglementat de art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018, constituie premisa soluţionării problematicii puse în discuţia instanţei de recurs, respectiv stabilirea pe cale judecătorească a caracterului nejustificat al refuzului exprimat de M.A.I. de a acorda compensaţia lunară aferentă chiriei, în vederea achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, de la data intrării în vigoare a legii – 9 decembrie 2018, şi funcţionarului public cu statut special – poliţist, care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, şi care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condiţiile pentru decontarea chiriei.

Instanţa de trimitere consideră că este deopotrivă îndeplinită condiţia noutăţii chestiunii de drept, având în vedere faptul că, până la data pronunţării încheierii de sesizare, chestiunea de drept nu primise o rezolvare pe cale jurisprudenţială, practica judiciară indicată în cadrul dosarului fiind insuficientă pentru a se considera că, la nivelul instanţelor, s-ar fi conturat interpretări clare ale acestei dispoziţii legale. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat asupra acesteia şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. B. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării

Cu privire la fondul chestiunii de drept supuse dezlegării, potrivit punctului de vedere al instanţei de trimitere, sensul dispoziţiilor art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002, modificată şi completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, este acela de a recunoaşte beneficiul compensaţiei lunare aferente chiriei de la data intrării în vigoare a modificării, respectiv 9.12.2018, tuturor funcţionarilor publici cu statut special – poliţişti, care au obligaţia achitării de rate în temeiul unui contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei.

Condiţia esenţială pentru calitatea de beneficiar al acestei compensaţii este aceea ca, la data încheierii contractului de credit ipotecar/imobiliar, funcţionarul public cu statut special – poliţist să fi îndeplinit condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1 1 ) ale art. 31 din Legea nr. 360/2002, astfel cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 288/2018. Altfel spus, pentru stabilirea calităţii de beneficiar al compensaţiei menţionate, nu prezintă relevanţă data încheierii contractului de credit ipotecar/imobiliar pentru achiziţionarea locuinţei (înainte sau după 9.12.2018), ci împrejurarea ca, la momentul achiziţionării locuinţei, funcţionarul public cu statut special – poliţist să fi fost numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea de domiciliu şi să nu fi deţinut locuinţă personală în acea localitate, nici el, nici soţia/soţul acestuia/acesteia, sau să fi fost numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea de domiciliu, dar să nu fi deţinut locuinţă proprietate personală în acea localitate nici el, nici soţia acestuia, iar pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate să se fi apreciat că poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie.

Împrejurarea că funcţionarul public cu statut special – poliţist a încheiat contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu determină excluderea acestuia de la beneficul compensaţiei reglementate de art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002 (forma în vigoare începând cu 9.12.2018), motivat de încălcarea principiului neretroactivităţii legii. Astfel, legea se aplică doar de la momentul intrării în vigoare şi în privinţa efectelor viitoare (compensaţia aferentă ratei de credit, pentru perioada ulterioară datei de 9.12.2018, rată datorată în derularea unui contract de credit ipotecar/imobiliar încheiat anterior) ale unei situaţii trecute (încheierea contractului de vânzare-cumpărare a unei locuinţe, dublată de contractarea unui contract de credit ipotecar/imobiliar pentru achitarea preţului). Or, în aceste condiţii, nu se poate reţine că ar fi vorba despre o aplicare retroactivă a dispoziţiilor legale în situaţia acordării compensaţiei aferente ratelor de credit scadente ulterior datei de 9.12.2018, achitate în temeiul unor contracte încheiate anterior acestei date.

Recunoaşterea acestui beneficiu începând cu 9.12.2018 este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea compensaţiei pentru chirie la momentul încheierii contractului de credit ipotecar/imobiliar pentru achiziţionarea unei locuinţe, iar nu de data încheierii contractului de credit. Prin urmare, nu prezintă relevanţă, în ceea ce priveşte stabilirea calităţii de beneficiar al compensaţiei în privinţa funcţionarului public cu statut special – poliţist, data încheierii contractului de credit (anterior datei de 9.12.2018 sau ulterior acestei date), ci îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea compensaţiei pentru chirie, prevăzute în mod expres de art. 31 alin. (1) şi (1 1 ) din Legea nr. 360/2002, la momentul încheierii contractului de credit.

În sensul celor expuse anterior, instanţa de trimitere a reţinut şi considerentele Curţii Constituţionale expuse în cadrul Deciziei nr. 86 din 3 martie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022. VI. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie A. Jurisprudenţa comunicată de curţile de apel

Într-o orientare jurisprudenţială s-a apreciat că dispoziţiile art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002, modificată şi completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, se interpretează în sensul că beneficiar al compensaţiei lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, este, de la data intrării în vigoare a legii – 9 decembrie 2018, şi funcţionarul public cu statut special – poliţist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, şi care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condiţiile pentru decontarea chiriei.

Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul curţilor de apel Cluj (Decizia civilă nr. 1.089 din 3 noiembrie 2022 – Dosarul nr. 1.559/100/2021; Decizia nr. 298 din 15 martie 2021 – Dosarul nr. 3.978/117/2019; Decizia civilă nr. 703 din 25 iunie 2020 – Dosarul nr. 4.179/117/2019; Decizia civilă nr. 889 din 26 septembrie 2022 – Dosarul nr. 2.427/100/2021; Decizia civilă nr. 1.117 din 9 noiembrie 2022 – Dosarul nr. 1.637/112/2022; Decizia civilă nr. 975 din 12 octombrie 2022 – Dosarul nr. 2.445/112/2021; Decizia civilă nr. 1.170 din 16 noiembrie 2022 – Dosarul nr. 786/112/2022; Decizia civilă nr. 1.167 din 16 noiembrie 2022 – Dosarul nr. 3.586/112/2021; Decizia civilă nr. 703 din 25 iunie 2020 – Dosarul nr. 4.179/117/2019; Decizia civilă nr. 109 din 27 ianuarie 2022 – Dosarul nr. 677/112/2021; Decizia civilă nr. 550 din 12 mai 2022 – Dosarul nr. 1.548/100/2021; Decizia nr. 298 din 15 martie 2021 – Dosarul nr. 3.978/117/2019; Decizia civilă nr. 633 din 27 mai 2021 – Dosarul nr. 4.352/117/2019; Decizia civilă nr. 604 din 23 mai 2022 – Dosarul nr. 1.547/100/2021, toate pronunţate de Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal) şi Ploieşti (Decizia nr. 239 din 11 martie 2020 – Dosarul nr. 2.641/105/2019, pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal) şi la cel al tribunalelor Bihor (Sentinţa nr. 746/CA din 17 noiembrie 2022 – Dosarul nr. 2.748/111/2022, pronunţată de Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, nedefinitivă, recursul formulat fiind pe rolul Curţii de Apel Oradea, în procedură prealabilă), Brăila (Sentinţa nr. 331/Fca din 20 octombrie 2022 – Dosarul nr. 1.102/113/2022, pronunţată de Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal; nedefinitivă – recurs declarat la 4.01.2023), Iaşi 1 (Sentinţa civilă nr. 987 din 22 decembrie 2021 – Dosarul nr. 3.838/99/2021, pronunţată de Secţia a II-a civilă – contencios administrativ şi fiscal), Giurgiu 2 (Sentinţa civilă nr. 323 din 12 iulie 2022 – Dosarul nr. 501/122/2022, pronunţată de Secţia civilă), Maramureş (Sentinţa civilă nr. 227 din 2 martie 2022 – Dosarul nr. 1.559/100/2021, pronunţată de Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, definitivă). În acelaşi sens a fost exprimat şi punctul de vedere teoretic, nesusţinut de practică judiciară, al următoarelor instanţe: curţile de apel Bucureşti – Secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice, tribunalele Bucureşti, Buzău, Ilfov, Hunedoara şi Teleorman. 1 Hotărârea este pronunţată într-o speţă care vizează aplicarea dispoziţiilor similare ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 288/2018, şi a celor ale Hotărârii Guvernului nr. 1.867/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, completată prin Hotărârea Guvernului nr. 350/2020 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.867/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale. 2 Hotărârea este pronunţată într-o speţă care vizează aplicarea dispoziţiilor similare ale Legii nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, care a intrat în vigoare la 2 august 2019.

În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale au fost expuse argumentele de mai jos.

Legea nr. 288/2018 nu are norme tranzitorii de aplicare, astfel că devin aplicabile regulile generale de aplicare a legii civile în timp, prevăzute de art. 6 alin. (6) din Codul civil. Din acest punct de vedere nu prezintă relevanţă data încheierii contractului de credit pentru achiziţionarea locuinţei, respectiv faptul că acesta a fost încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, efectele actului normativ producându-se doar pentru viitor, pentru ratele scadente ulterior intrării sale în vigoare, în speţă, de la momentul solicitării.

Textul art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2018, nu distinge sub aspectul temporal al contractării creditului, esenţial fiind ca, la acel moment, poliţistul să fi îndeplinit condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie. Simplul fapt că legea foloseşte timpul prezent, referindu-se la poliţistul care „contractează” un credit, nu poate, prin el însuşi, să justifice acordarea compensaţiei doar acelor poliţişti care au încheiat un contract de credit anterior intrării în vigoare a legii. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât un astfel de tratament ar fi unul discriminatoriu, neexistând nicio justificare pentru care, deşi poliţiştii din ambele categorii sunt supuşi aceluiaşi efort financiar al achitării ratelor de credit, momentul efectuării acestui efort este acelaşi, scopul achitării ratelor de credit este, de asemenea, identic (acela de a rambursa creditul contractat pentru cumpărarea unei locuinţe), totuşi acest sprijin financiar să fie acordat doar celor care au contractat creditul ulterior datei de 9 decembrie 2018, nu şi celor care l-au contractat anterior.

Valoare normativă are însuşi textul legal, astfel încât nu este decisivă, în economia cauzei, invocarea expunerii de motive din preambulul Legii nr. 288/2018. Dacă legiuitorul a urmărit cu adevărat să acorde compensaţia doar poliţiştilor care au încheiat contracte ulterior intrării în vigoare a acestei legi, ar fi trebuit să prevadă expres acest lucru, chiar în textul legii, dând astfel posibilitatea de a se declanşa, anterior sau ulterior intrării în vigoare a acesteia, un control de constituţionalitate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţia României, republicată. Neprocedând astfel şi lăsând loc unor interpretări, acestea trebuie analizate în conformitate cu legea fundamentală, iar nu în conformitate cu expunerea de motive.

Este irelevant, în speţă, să se stabilească dacă art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002 a fost sau nu adoptat în aplicarea art. 32 alin. (1) din aceeaşi lege, întrucât acest lucru nu poate influenţa interpretarea textului în discuţie într-o manieră care să nu creeze discriminări.

Prevederile art. 2 lit. b) sau ale art. 3 lit. a) din H.G. nr. 284/2005 nu pot impieta asupra unui drept consacrat legal, în caz contrar încălcându-se principiul egalităţii în faţa legii, ce presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite.

Prin aplicarea textului alin. (1 2 ) al art. 31 din Legea nr. 360/2002 inclusiv în cazul contractelor de credit încheiate anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 288/2018 nu se realizează o aplicare retroactivă a dispoziţiilor legale, dat fiind faptul că textul dispune numai pentru viitor, urmând a fi aplicat de la data intrării în vigoare a legii. O lege retroactivează atunci când se aplică pentru situaţii trecute, nu şi atunci când se aplică pentru efectele viitoare ale situaţiilor trecute. În speţă, legea ar retroactiva doar dacă recurentului i s-ar acorda beneficiul pentru plata ratelor de credit pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 288/2028, nu şi dacă i se acordă acestuia beneficiul pentru ratele aferente unei perioade ulterioare acestui moment.

În ceea ce priveşte condiţia ca poliţistul care solicită acordarea beneficiului să nu deţină o locuinţă în proprietate personală, la data solicitării sprijinului, interpretarea corectă este aceea ca poliţistul să nu deţină în proprietate un alt imobil, nu cel pentru achiziţia căruia s-a încheiat contractul de credit. O interpretare contrară ar lăsa neaplicat beneficiul prevăzut de art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002 câtă vreme, conform uzanţelor bancare, contractul de credit se încheie şi creditul este acordat doar începând cu data achiziţionării imobilului. Prin urmare, sprijinul în discuţie nu s-ar putea solicita niciodată înainte ca poliţistul să deţină în proprietate imobilul, deoarece, înainte de acel moment, nici creditul nu ar fi contractat.

Din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 86 din 3 martie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului (paragraful 34) rezultă că interpretarea instanţei constituţionale este în sensul că, potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002, nu sunt instituiţi ca destinatari ai normei doar poliţiştii care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, iar norma juridică nu îi exclude de la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie pe poliţiştii care contractează un astfel de credit anterior intrării în vigoare a legii menţionate.

Într-o altă orientare jurisprudenţială s-a apreciat că dispoziţiile art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002, modificată şi completată prin art. I din Legea nr. 288/2018, se interpretează în sensul că beneficiar al compensaţiei lunare aferente chiriei, în vederea achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă creditului ipotecar/imobiliar contractat, este, de la data intrării în vigoare a legii – 9 decembrie 2018, doar funcţionarul public cu statut special – poliţist care a încheiat un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării locuinţei ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 şi care îndeplinea, la momentul dobândirii imobilului, condiţiile pentru decontarea chiriei.

Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul curţilor de apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal (Decizia nr. 2.704 din 2 noiembrie 2022 – Dosar nr. 2.740/93/2021); Bacău, Braşov (Decizia nr. 99/R din 11 februarie 2021 – Dosarul nr. 1.874/85/2019 şi Decizia nr. 980/R din 12 noiembrie 2019 – Dosarul nr. 1.011/62/2019, ambele pronunţate de Secţia de contencios administrativ şi fiscal), Constanţa (deciziile nr. 86/CA din 27 ianuarie 2021, nr. 180/CA din 11 martie 2020 şi nr. 258 din 25 mai 2020, pronunţate de Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal), Craiova (Decizia nr. 2.295 din 26 octombrie 2022 – Dosar nr. 1.087/63/2022, pronunţată de Secţia contencios administrativ şi fiscal), Iaşi (Decizia nr. 266 din 19 aprilie 2022 – Dosar nr. 3.838; Decizia nr. 793 din 7 decembrie 2022, ambele pronunţate de Secţia contencios administrativ şi fiscal), Ploieşti (Decizia nr. 866 din 8 iunie 2022 – Dosar nr. 1.433/114/2020, pronunţată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal), Suceava (deciziile nr. 706 din 12 octombrie 2022 – Dosar nr. 1.765/86/2021, nr. 290 din 20 aprilie 2021 – Dosar nr. 1.165/86/2020 şi nr. 506 din 8 septembrie 2020 – Dosar nr. 1.846/40/2019*, pronunţate de Secţia de contencios administrativ şi fiscal); al tribunalelor Bacău, Harghita (Sentinţa nr. 1.534 din 19 decembrie 2022 – Dosar nr. 1.283/96/2022, pronunţată de Secţia civilă, definitivă prin neexercitarea căii de atac), Maramureş (sentinţele nr. 342 din 16 martie 2021 – Dosar nr. 1.798/100/2020 3 , nr. 1.677 din 7 decembrie 2021 – Dosar nr. 1.547/100/2021; nr. 1.678 din 7 decembrie 2021 – Dosar nr. 1.548/100/2021, nr. 1.443 din 17 decembrie 2020 – Dosar nr. 763/100/2020, pronunţate de Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, casate de Curtea de Apel Cluj, care, în rejudecare, a admis acţiunile), Ialomiţa (Sentinţa 1.167/F din 25 octombrie 2021 – Dosar nr. 629/98/2021, pronunţată de Secţia civilă, nedefinitivă). În acelaşi sens a fost exprimat şi punctul de vedere teoretic, nesusţinut de practică judiciară, al Curţii de Apel Târgu Mureş şi al tribunalelor Galaţi şi Covasna. 3 Hotărârea vizează o speţă în care sunt aplicabile dispoziţiile similare ale Legii nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare.

În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale, au fost formulate considerentele expuse în continuare.

Din prevederile art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2018, rezultă că, pentru ca un poliţist să poată beneficia de plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe, este necesar ca poliţistul să îndeplinească condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1 1 ) ale aceluiaşi articol, la data intrării în vigoare a prevederilor art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002. Condiţia nu este îndeplinită în cazul în care poliţistul deţine deja o locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, locuinţă achiziţionată prin contract de vânzare-cumpărare încheiat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.

În condiţiile în care, în perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, respectiv luna decembrie 2018, recurentul nu avea dreptul la decontarea chiriei în temeiul art. 31 alin. (1) şi (1 1 ), în favoarea acestuia nu s-a putut naşte nici dreptul la decontarea ratei aferente achiziţionării locuinţei, începând cu luna decembrie 2018, întrucât acordarea acestui drept era condiţionată de îndeplinirea, la momentul intrării în vigoare a noii prevederi legale, a condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1 1 ). Pentru a beneficia de acest drept şi poliţistul care a contractat un credit în vederea cumpărării unei locuinţe înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018, era necesar ca legea să prevadă, în mod expres, că de acest drept vor beneficia şi poliţiştii care au cumpărat anterior un imobil cu plata preţului prin intermediul unui credit ipotecar/imobiliar.

Instanţele judecătoreşti nu au competenţa de a acorda un drept în lipsa unei prevederi legale în acest sens, chiar dacă ar constata o situaţie de discriminare (deciziile Curţii Constituţionale nr. 818, nr. 819, nr. 820 şi nr. 821 din 3 iulie 2008, publicate în Monitorul Oficial, al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008).

În reglementarea condiţiilor pentru acordarea compensaţiei, legiuitorul a folosit timpul prezent al verbului („contractează”), aspect care denotă intenţia de a recunoaşte acest beneficiu doar persoanelor care îndeplinesc cerinţele pentru plata compensaţiei pentru chirie la momentul intrării în vigoare a actului normativ.

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este în sensul că politica salarială a personalului bugetar este atributul exclusiv al statului, cuantumul drepturilor salariale fiind legat de nivelul resurselor bugetului din care se achită, statul bucurându-se de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor sale în acest domeniu (Hotărârea din 8 decembrie 2009, Wieczorek c. Poloniei, paragraful 59; Hotărârea din 19 decembrie 1989, Mellacher c. Austriei; Hotărârea din 8 noiembrie 2006, Kechko c. Ucrainei). Se invocă totodată Decizia Curţii Constituţionale nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, legea nu produce efecte retroactiv.

Nici jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, potrivit căreia legea nouă s-ar aplica tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi, nu este aplicabilă în cauză în sensul solicitat, deoarece textul legal reglementează dreptul de a beneficia de compensarea lunară a chiriei, drept pe care reclamantul l-a pierdut anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, astfel că textul nu îi este aplicabil în raport cu conţinutul beneficiului acordat.

Curţile de apel Alba Iulia, Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Secţia a X-a contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice şi Timişoara şi tribunalele Bucureşti, Călăraşi, Ilfov şi Teleorman au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competenţă, nu a fost identificată jurisprudenţă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. B. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept pusă în discuţie. VII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României

Prin Decizia nr. 86 din 3 martie 2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1 2 ) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022, instanţa de contencios constituţional a reţinut: ” 33. Curtea observă că prevederile art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 au fost introduse în cuprinsul acestui act normativ prin Legea nr. 288/2018, care a intrat în vigoare la 9 decembrie 2018 şi instituie condiţii privind dreptul poliţistului la compensaţia lunară pentru chirie, în situaţia contractării unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe. Astfel, poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit art. 31 alin. (1) şi (1 1 ) din Legea nr. 360/2002, constând, în esenţă, în a nu deţine locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. 34. Raportat la criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că acestea nu relevă un fine de neconstituţionalitate, de vreme ce textele de lege criticate, astfel cum sunt redactate, nu instituie ca destinatari ai normei doar poliţiştii care contractează un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 şi nici nu îi exclud de la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie pe poliţiştii care contractează un astfel de credit anterior intrării în vigoare a legii menţionate. 35. În aceste condiţii, Curtea constată că, în realitate, problema supusă spre examinare nu este una de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituţionalitate. Astfel, nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale să interpreteze şi să aplice dispoziţiile legale criticate, acesta fiind atributul instanţelor judecătoreşti, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt şi de drept specifice fiecărei cauze, au competenţa de a verifica îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru acordarea compensaţiei lunare pentru chirie.” VIII. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

În jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu au fost identificate repere relevante în privinţa chestiunii de drept. IX. Răspunsul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că, la nivelul Secţiei judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifică, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul asupra chestiunii de drept, întocmit conform art. 520 alin. (7) coroborat cu art. 516 alin. (7) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că, în cauza de faţă, nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din acelaşi cod, pentru declanşarea mecanismului privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, propunându-se soluţia respingerii, ca inadmisibilă, a sesizării. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ţinută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă.

În interpretarea