3ra-1135/16 — anularea ordinului de sanctionare repararea prejudiciului material si moral

prima instanță: R. Pulbere dosarul nr. 3ra- 1135/16

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu

Î N C H E I E R E

24 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Galina

Afanas,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Afanas împotriva

Centrului de excelență în informatică și tehnologii informaționale și Ministerului

Educației al Republicii Moldova cu privire la anularea procesului-verbal al ședinței

Consiliului de administrație al Colegiului de Informatică din Chișinău, anularea

ordinului de sancționare și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de către Galina Afanas și a fost menținută hotărîrea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 23 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 07 iulie 2015, Galina Afanas a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Colegiului de Informatică din Chișinău și Ministerului Educației al

Republicii Moldova cu privire la anularea procesului-verbal al Consiliului de

administrație al Colegiului de Informatică din Chișinău din 31 martie 2015, anularea

pct. 6 al procesului-verbal nr.10 din 21 mai 2015, anularea ordinului nr.1-37 din 03

iunie 2015 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare și încasarea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în perioada a. 2012 – august 2015

a activat în calitate de profesor de informatică în cadrul Colegiului de Informatică din

Chișinău.

Menționează că, potrivit fișei de examinare nr.567 din 09 decembrie 2014, a

grupei nr.I-1326, anul II, specialitatea (Profilul Informatică), disciplina Informatică,

dînsa a apreciat elevii Dunai Anatolie și Vorobiov Nichita cu nota de 6 (șase) și

respectiv 5 (cinci).

Susține că, la data de 17 decembrie 2014, elevii Dunai Anatolie și Vorobiov

Nichita s-au adresat către directorul instituției cu cerere, solicitînd permisiunea de a

susține repetat teza la disciplina „Informatica”, deoarece la data susținerii acesteia,

erau bolnavi și nu au putut s-o susțină bine, iar ca urmare a soluționării acestor cereri,

1

li s-au permis susținerea tezei repetat la disciplina dată, fiind stabilită data de 23

decembrie 2015.

Afirmă că, la data de 23 decembrie 2015 elevii Dunai Anatolie și Vorobiov

Nichita au susținut repetat teza la disciplina „Informatica” apreciindu-i cu notele 8

(opt) și respectiv 7 (șapte).

Relevă că, în fișa de examinare repetată a indicat că consideră aceste note

neobiective, deoarece acești elevi au scris aceiași teză repetat, după ce a fost petrecută

analiza tezei, astfel fiind favorizați în detrimentul celorlalți elevi și că dînsa a fost

impusă să repete teza de urgență pentru elevii respectivi, fiind amenințată cu

mustrare.

Mai relevă că, prin scrisoare nr.183-07 din 30 martie 2015 fiind invitată la

ședința consiliului de administrare al Colegiului de Informatică din Chișinău care

urma să aibă loc la data de 31 martie 2015, ora 14:30, în cabinetul directorului, pentru

a oferi explicații referitor la faptul neînchiderii situației școlare a celor doi elevi din

grupa nr. I-1326 în semestrul I la obiectul „Informatica”, reclamanta a explicat că

situația școlară a elevilor din grupa nr. I-1326 la disciplina „Informatica” a fost

încheiată, fapt confirmat prin completarea catalogului.

Susține că, la data de 21 aprilie 2015 i-a fost adus la cunoștință extrasul din

procesul-verbal nr.7 al ședinței din 31 martie 2015, prin care i-a fost acordat un

termen de 3 zile pentru îndeplinirea prevederilor art.4.34 și 4.17 din Statutul

Colegiului de Informatică din Chișinău.

Invocă că, aceste prevederi au fost realizate încă în luna decembrie 2014, ca la

04 iunie 2015 să-i fie adus la cunoștință ordinul nr.1-37 din 03 iunie 2015 privind

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră.

Afirmă că, la solicitarea din 20 mai 2015 către Ministerul Educației al

Republicii Moldova de a anula pct. 6 din procesul-verbal din 21 mai 2015 al

Consiliului de administrație al Colegiului de Informatică din Chișinău, prin răspunsul

nr. 10/16-4023/4557 din 18 iunie 2015 a primit refuz, pe motiv că intervenirea

Ministerului Educației al Republicii Moldova în cazul dat ar constitui o imixtiune în

atribuțiile Consiliului de administrație a instituției de învățămînt, motiv ce a

determinat-o să înainteze prezenta cerere de chemare în judecată.

Solicită reclamanta, anularea procesului-verbal al ședinței Consiliului de

administrație din 31 martie 2015, în partea nerespectării de către dînsa a Statutului

instituției de învățămînt, anularea pct.6 a procesului-verbal nr.10 al ședinței

Consiliului de administrație din 21 mai 2015, anularea ordinului nr.1-37 din 03 iunie

2015, repararea prejudiciului material în sumă de 5137,78 lei și moral în sumă de

5137,78 lei cauzat prin ordinul nr.1-37 din 03 iunie 2015, repararea prejudiciului

material în sumă de 20551,12 lei și moral în sumă de 20551,12 lei cauzat prin

procesele-verbale din 31 martie 2015 și 21 mai 2015, repararea prejudiciului material

în sumă de 12844,45 lei și moral în sumă de 12844,45 lei cauzat prin încălcarea

dreptului privind accesul la informație și repararea prejudiciului moral în sumă de

20551,12 lei și moral în sumă de 20551,12 lei cauzat prin discriminare la locul de

muncă.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 23 decembrie 2015 a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

2

Prima instanță, respingînd pretențiile reclamantei împotriva Ministerului

Educației al RM, și-a argumentat concluzia prin faptul că, pretențiile reclamantei sunt

neîntemeiate, iar Ministerul Educației al RM a acționat în conformitate cu prevederile

legale în raport cu reclamanta.

Totodată, prima instanță, respingînd pretențiile reclamantei privind repararea

prejudiciului material în sumă de 12 844,45 lei și moral în sumă de 12844,45 lei, și-a

argumentat conclizia prin faptul că, s-a constatat cu certitudine că Colegiul de

Informatică din Chișinău a expediat în adresa reclamantei actele solicitate de aceasta,

iar Ministerul Educației al RM a răspuns în termenul prevăzut de lege la petițiile

expediate în adresa reclamantei.

Respingînd pretențiile reclamantei privind recuperarea prejudiciului material în

sumă de 20 551,12 lei și moral în sumă de 20 551,12 lei cauzat prin discriminare la

locul de muncă, prima instanță și-a argumentat poziția prin faptul că, reclamanta nu a

indicat și probat în baza cărui criteriu concret a fost discriminată la locul de muncă,

condiție obligatorie prevăzută de Legea cu privire la asigurarea egalității nr.121/25

mai 2012.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de către Galina Afanas și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.

La data de 09 iunie 2016, în termenul prevăzut de lege, Galina Afanas a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu

privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărîrile instanțelor

inferioare, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

elucidate pe deplin, au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material, iar

erorile comise au dus la soluționarea greșită a pricinii încălcîndu-i drepturile și

libertățile fundamentale.

Susține că instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii primei

instanțe în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii, nu a

verificat raporturile juridice stabilite, dar a afirmat sau a infirmat unele fapte

neprobate, fără a da apreciere tuturor probelor pertinente din dosar, ceia ce a dus la

emiterea unei decizii ce se bazează pe presupuneri.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu

și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Galina Afanas nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentul invocat de către recurentă precum că, instanța de apel a apreciat

arbitrar probele, anexate la materialele dosarului, fapt ce a dus la încălcarea dreptului

său la un proces echitabil nu poate fi reținut, deoarece la caz, instanța de apel a

apreciat probele în corespundere cu exigențele art. 130 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

4

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Galina Afanas, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Galinei Afanas ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul Galinei Afanas se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

5