3ra-1225/16 — cu privire la anularea actului administrativ

prima instanță: Gh. Stratulat dosar nr. 3ra-1225/16

instanța de apel: N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

ÎNCHEIERE

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat Consiliul

municipal Chișinău

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău

cu privire la anularea actului administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea

primei instanțe

constată:

La 20 august 2015, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu Evghenii Marțev cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea cererii a menționat că prin decizia nr.3/45-71 din 19 mai 2015 a

fost transmis în locațiune lui Evghenii Marțev, pe un termen de trei ani, încăperea

cu suprafața de 19 m. p., din str. Belgrad nr. 19/4 lit. A (soclu).

Susține că pârâtul urma să asigure accesul liber și egalitatea tuturor doritorilor

de a obține dreptul la locațiune asupra încăperii menționate, cu respectarea

prevederile art. 77 alin. (2), (3), (5) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, pct. 23 din Regulamentul cu privire la modul

de dare în locațiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului

nr. 483 din 29 martie 2008, Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu

reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 139 din 10 februarie 2009, făcând

referire la dispozițiile art. 34 alin. (1) și (2) din Constituție, art. 9 alin. (2) din

Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor

autorități ale administrației publice centrale și locale, art. 21 alin. (1) și art. 26

alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000,

explicațiile date în recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 77 din 18 mai 2015

„Cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 77 alin. 5 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006”.

1

Își întemeiază pretențiile în baza prevederilor art. 33, art. 166, art. 174,

art. 192 alin. (2), art. 277-278 CPC, art. 68 din Legea nr. 436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, art. 3, art. 5 lit. b), art. 17 alin. (2),

art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie

2000.

Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr. 3/45-71 din 19 mai 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 ianuarie 2016,

acțiunea a fost admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, a fost respins apelul

declarat de Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 16 iunie 2016, Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

Consideră că instanțele inferioare au determinat eronat circumstanțele

pricinii, dând o calificare greșită raportului material litigios, greșit au soluționat

conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative și respectiv, au

interpretat eronat legea și analogia ei.

Susține că încăperea din str. Belgrad, 19/4 lit. A mun. Chișinău nu urma a fi

transmisă în locațiune prin licitație, deoarece aceasta nu a fost solicitată de alți

pretendenți, iar solicitantul este locatarul încăperii menționate, deținând în

proprietate apartamentul nr. 44 din str. Belgrad, 19/4 mun. Chișinău.

Argumentează că s-a decis transmiterea încăperii menționate în locațiune, pe

un termen de trei ani, luându-se în considerație nota informativă a Direcției

generale economie, reforme și relații patrimoniale nr. 02-09/1904 din 07 martie

2013 și în corespundere cu Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și

încăperilor cu altă destinație decât cea locativă proprietate municipală, art. 875 Cod

civil, art. 14 alin. (2) lit. c ), art. 19 alin. (4) și art. 77 alin. (2) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006.

Menționează că Consiliul municipal Chișinău nu a ignorat prevederile art. 77

alin. (2), (3), (5) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală, deoarece aceasta condiționează excepțiile stabilite expres prin lege,

referindu-se în acest sens, la dispozițiile art. 17 din Legea nr. 121 din 04 mai 2007

privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, art. 3 alin. (2) din Legea

privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, pct. 23 din

Regulamentul cu privire la modul de dare în locațiune a activelor neutilizate,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 483 din 29 martie 2008.

Afirmă că prevederi cu caracter special se conțin și în pct. 3.1.1 și 3.1.2 din

Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și încăperilor cu altă destinație

decât cea locativă - proprietate municipală.

Menționează că actul administrativ, sus menționat, anulat de instanțele

inferioare, a fost emis de organul competent, în temeiul prevederilor legale și

conform procedurii.

2

Își întemeiază recursul în baza art. 430, 431, 432 alin. (1), (2) lit. c), 436, 437

CPC.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 20 mai 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire cu

nr. de ieșire 2302 din (f. d. 68), iar cererea de recurs a fost depusă la 16 iunie 2016

(f. d. 78-80).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal

Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

3

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Consiliul municipal Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

4