2rh-168/16 — anularea deciziei

Prima instanță: judecătoria Criuleni Dosarul nr. 2rh-168/16

Judecător: V. Ciuntu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Traciuc, N. Vascan, I. Cotruță

Instanța de recurs: CSJ

judecători: A. Cobăneanu, G. Stratulat, I. Druță

Î N C H E I E R E

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Mariana Pitic, Ion Druță

examinînd cererea de revizuire declarată de către Știrbu Viorica,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Știrbu Viorica

împotriva Primăriei comunei Hîrtopul Mare raionul Criuleni privind anularea actului

administrativ,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 27 ianuarie 2016, prin care

recursul înaintat de Primăria comunei Hîrtopul Mare împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 10 septembrie 2015, a fost recunoscut inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La 01 septembrie 2014, Știrbu Viorica a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei Hîrtopul Mare, raionul Criuleni, intervenient accesoriu Gherciu

Sergiu Ion privind anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 27 martie 1999, în temeiul deciziei

Primăriei com. Hîrtopul Mare nr. 3 din 24 martie 1999, reclamantei Știrbu Viorica i-

a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 038679

asupra terenului cu suprafața de 0,1547 ha.

Ulterior, în luna iunie 2014, reclamantei i-a fost adus la cunoștință că cet.

Gherciu Sergiu deține dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral

3134204.742, situat în com. Hîrtopul Mare, raionul Criuleni, în temeiul titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 3134204742 din 09 martie 2012,

teren proprietar al căruia reclamanta se consideră din anul 1999.

În scopul soluționării acestui litigiu pe cale amiabilă, la 27 iunie 2014 și la 23

iulie 2014 a fost înregistrată cererea prealabilă la primăria com. Hîrtopul Mare, astfel

fiind respectată procedura prealabilă prevăzută de Legea contenciosului

administrativ, însă pînă la moment nu a primit nici un răspuns din partea pîrîtului.

Reclamanta Știrbu Viorica solicită anularea deciziei nr. 3/2 din 27 martie 1998

a Primăriei com. Hîrtopul Mare, anularea deciziei consiliului local al com. Hîrtopul

Mare nr. 07/05 din 01 noiembrie 2011, titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren nr. 3134204742 din 09 martie 2012 și radierea din Registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate a lui Gherciu Sergiu asupra terenului cu nr.

cadastral 3134204.742, situat în raionul Criuleni, com. Hîrtopul, obligarea OCT de a

efectua înscrierea dreptului de proprietate a reclamantei Știrbu Viorica asupra

terenului cu nr. cadastral 3134204.742, situat în raionul Criuleni, com. Hîrtopul

Mare, încasarea din contul Primăriei Hîrtopul Mare în beneficiul reclamantei Știrbu

Viorica cheltuielile legate de examinarea cauzei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 03 decembrie 2014, acțiunea înaintată

de către Știrbu Viorica s-a respins ca fiind nefondată și depusă cu încălcarea

termenului de prescripție.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2015, a fost respins

apelul declarat de către Știrbu Viorica și menținută hotărîrea Judecătoriei Criuleni

din 03 decembrie 2014.

La 09 noiembrie 2015, avocatul Frecauțan Marina în interesele Vioricăi Știrbu

a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 10 septembrie 2015 și a hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 03 decembrie

2014 cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 decembrie 2015, recursul

înaintat de avocatul Frecauțan Marina în interesele Vioricăi Știrbu, a fost declarat

inadmisibil.

La 22 decembrie 2015, recurs a declarat și Primăria comunei Hîrtopul Mare,

solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu restituirea

cauzei spre rejudecare.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 ianuarie 2016, recursul

înaintat de Primăria comunei Hîrtopul Mare a fost declarat inadmisibil.

La 08 mai 2015, Știrbu Viorica prin intermediul avocatului Frecauțan Marina

(mandat nr. 0476343) a depus cerere de revizuire, solicitînd casarea „deciziei” Curții

Supreme de justiție din 27 ianuarie 2016, deciziei Curții de Apel Chișinău din 10

septembrie 2015 și hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 03 decembrie 2014, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii, invocînd prevederile art. 449 lit. b) CPC, a indicat că

concluzia instanțelor inferioare privind caracterul tardiv al acțiunii vine în

contradicție cu probele anexate la materialele dosarului.

La 16 august 2016, Gherciu Sergiu a prezentat referință pe marginea cererii de

revizuire, solicitînd respingerea acesteia.

Verificînd temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele

cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca

fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de

procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii

și nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc

redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi

temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigențele legii.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC al RM, revizuirea se declară în

cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că

prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele

internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională..

Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri emise de către instanță este posibilă

doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, probează

existența unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În același timp, acest temei

trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond.

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că revizuenta solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de

Justiție din 27 ianuarie 2016, invocînd în calitate de temei lit. b) a art. 449 CPC.

Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

La caz, Colegiul conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența

acestui temei de revizuire, iar circumstanțele invocate nu pot fi calificate drept

circumstanțe și fapte esențiale a pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentei și că ultima a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Cu referire la pretinsele circumstanțe noi aflate de revizuentă precum că

concluzia instanțelor inferioare privind caracterul tardiv al acțiunii vine în

contradicție cu probele anexate la materialele dosarului, Colegiul menționează că

acestea nu cad sub incidența prevederilor art. 449 lit. b) CPC .

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului CEDO, care declară preeminența dreptului o

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului

irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de

a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie

considerată un recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire

la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătorești irevocabile

produce efecte grave pentru părți, întrucît se încalcă principiul stabilității raporturilor

juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

(art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse și în conformitate cu art. 449, 451-453 CPC al RM,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Știrbu

Viorica împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 27 ianuarie 216, emise în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Știrbu Viorica împotriva

Primăriei comunei Hîrtopul Mare raionul Criuleni privind anularea actului

administrativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Ion Druță