2ra-1810/16 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1810/16 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Ursu dosarul nr. 2ra-1810/16
instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc
Î N C H E I E R E
10 august 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iurie Bejenaru
Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional Criuleni,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sajin Cristina și
Sajin Veaceslav împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional
Criuleni, Eudochiei Băț și lui Sulaiman Massoud cu privire la repararea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016 prin care a fost
admis apelul declarat de Sajin Cristina și Sajin Veaceslav, casată hotărîrea
Judecătoriei Criuleni din 12 martie 2015 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a
fost admisă parțial,
c o n s t a t ă :
La 26 mai 2014, Sajin Cristina și Sajin Veaceslav au depus cerere de chemare
în judecată împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional Criuleni (în
continuare ÎMSP Spitalul Raional Criuleni), Eudochiei Băț și lui Sulaiman Massoud
cu privire la repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii au invocat că sunt soți și se află în relații de căsătorie din
anul 2011.
Relatează reclamanții că la data de 17 aprilie 2012, Sajin Cristina fiind
însărcinată și avînd termenul de sarcină de 10 săptămîni a fost luată la evidența
medicului de familie, și a medicului obstetrician-ginecolog. În perioada sarcinii Sajin
Cristina a trecut toate investigațiile medicale necesare care au fost prescrise de către
specialiști, în rezultatul cărora nu au fost depistate careva nereguli sau afecțiuni atât
la mamă, cât și la făt.
De asemenea, pe perioada sarcinii, Sajin Cristina a îndeplinit toate prescripțiile,
indicațiile și recomandările medicilor, s-a prezentat regulat la toate examinările
planificate la medicul de familie și medicul obstetrician – ginecolog, primind
asigurări că totul este în ordine, sarcina decurge normal și nu există motive de
îngrijorare.
Menționează că suplimentar investigațiilor efectuate în cadrul IMSP Spitalul
Raional Criuleni, la data de 03 septembrie 2012 din inițiativă proprie, Sajin Cristina a
mers și la Centrul Medical de Diagnostic „Modus Vivendi” din mun. Chișinău unde a
fost supusă investigației ecografice la ultrasonograf cu Doppler. Investigația
respectivă a fost efectuată din motiv că IMSP Spitalul Raional Criuleni nu dispunea
de asemenea utilaj medical.
Relevă că în rezultatul investigației efectuate la Centrul Medical de Diagnostic
„Modus Vivendi” s-a stabilit că fătul are vârsta de 30 săptămâni, iar ca urmare i-a
fost eliberat un certificat medical, pe care l-a prezentat medicului obstetrician-
ginecolog Băț Eudochia.
Indică că următoarele vizite la medicul obstetrician-ginecolog Băț Eudochia au
fost stabilite pentru data de 15 octombrie 2012 și 31 octombrie 2012, atunci cînd
fătul urma să împlinească 35 și respectiv, 39 de săptămâni.
Astfel, ambele vizite la medic au fost efectuate, iar ca rezultat Sajin Cristina a
primit asigurări că sarcina decurge normal.
Subliniază că la 02 noiembrie 2012 Sajin Cristina a fost supusă investigației
ultrasonografice, iar medicul care a efectuat această investigație i-a comunicat că
nașterea urmează să survină la data de 19 noiembrie 2012.
Rezultatele investigației respective au fost prezentate medicului obstetrician-
ginecolog Băț Eudochia, care le-a comunicat că totul este bine și că reclamanta Sajin
Cristina urmează să se prezinte la maternitate atunci când se va începe travaliul.
La 21 noiembrie 2012, fiind deja a 40 săptîmînă de sarcină și văzând că nu se
începe nașterea Sajin Cristina s-a prezentat la medicul obstetrician - ginecolog Băț
Eudochia și s-a interesat dacă nu ar fi oportun să fie internată în maternitate.
Drept urmare, medicul obstetrician-ginecolog Băț Eudochia i-a prescris
reclamantei să treacă niște investigații suplimentare (analiza de sânge,
ultrasonografie, cardiograma).
Investigațiile prescrise au fost efectuate la 21 noiembrie și 22 noiembrie 2012,
iar la 23 noiembrie 2012 rezultatele investigațiilor efectuate le-a prezentat medicului
obstetrician-ginecolog Băț Eudochia, care după ce le-a examinat i-a comunicat că
totul decurge bine și că poate pleca acasă în așteptarea nașterii.
Susțin că în noaptea din 25 noiembrie 2012 spre 26 noiembrie 2012 ( în jurul
orelor 0:10) s-a început travaliul, iar Sajin Cristina a fost transportată cu salvarea în
maternitatea IMSP Spitalul Raional Criuleni.
La internare, moașa Covaliov Veronica a examinat-o, i-a măsurat tensiunea
arterială, a verificat-o, a ascultat-o la burtă cu ajutorul unui tub obstetric și i-a spus că
colul uterin s-a deschis deja cu 2 cm și totul este bine. La fel, i-a comunicat că va fi
internată în secție și deoarece este prima naștere, procesul va dura aproximativ 12
ore.
În continuare Saajin Cristina a fost condusă în secție unde moașa a îndeplinit
fișa medicală indicând datele personale și informația referitor la sarcina, în tot acest
timp reclamanta se afla lângă moașă și nimeni nu se ocupa de ea.
Subliniază aici că la internare, moașei, i-a fost prezentat carnetul de sarcină al
Cristinei Sajin cu toate mențiunile despre sarcină și investigațiile efectuate pe
parcursul sarcinii, astfel, consideră că îndeplinirea unor formalități inutile în fișa
medicală în timp ce pacienta se afla în travaliu și aștepta, denotă atitudinea de
indiferență și neglijență a personalului din cadrul IMSP Spitalul Raional Criuleni.
În final indică că Sajin Cristina a fost plasată singură într-un salon și moașa i-a
comunicat că va fi examinată din 2 în 2 ore.
Tot aici menționează că nici la internare și nici după ce a fost plasată în salon,
reclamanta nu a fost examinată de medicul de serviciu și doar aproximativ peste 2 ore
din momentul internării, Sajin Cristina a fost invitată într-un salon de examinare unde
a fost examinată de către medic și ascultată cu ajutorul tubului obstetric. Astfel, a fost
conectată la un monitor fetal care indica pe un ecran pulsul fătului. Medicul i-a
comunicat reclamantei că cifrele indicau pulsul fătului de la 126 până la 130 bătăi pe
minut, și a asigurat-o că aceasta este normal, totodată i-a indicat că să plece și i-a
comunicat că peste 2 ore va fi verificată.
Aproximativ la orele 5.00 reclamanta a fost verificată de moașă și de medicul
de serviciu, care i-au comunicat că totul este bine.
În jurul orelor 07.00 - 07.10 Sajin Cristina din nou a fost verificată cu ajutorul
monitorului fetal care indica pulsul fătului și din reacția medicilor a înțeles că ceva nu
este normal. Medicii i-au comunicat că indicațiile pulsului fătului sunt cam mici,
invocînd că posibil aparatul medical nu indică corect. Tot atunci, medicul de serviciu
i-a comunicat reclamantei că trebuie să fie condusă în spital să fie examinată la
ultrasonograf.
Aproximativ la orele 8.10, Sajin Cristina, fiind însoțită de moașă și o infirmieră
a fost condusă în spital, cu toate că era în travaliu și într-o stare generală în care se
simțea destul de rău, a fost nevoită să coboare scările de sinestătător de la etajul II la
etajul I.
Pînă a fi văzută intrată la medicul ultrasonograf a așteptat la ușă circa 10-
15minute, deoarece era rând și în cabinet se afla deja un pacient, iar după ce a fost
examinată, a auzit cum medicii discutînd au comunicat că nu se mai aud bătăile
inimii copilului.
Indică că Sajin Cristina a fost dusă iarăși la maternitate la etajul I în sala de
operații, unde se afla medicul ginecolog Băț Eudochia cu șefa secției Stașoc Galina,
din discuția cărora a înțeles că o vor pregăti pentru operație, însă, în final a fost lăsată
să nască pe cale naturală.
Iar, la orele 11.00 Sajin Cristina a născut pe cale naturală o fetiță fără semne de
viață.
La întrebările reclamantei, medicii de gardă nu i-au putut explica cauza morții
copilului, însă, peste câteva zile i-au comunicat că probabil a avut ceva la placentă.
Invocă reclamanții, că la data de 27 noiembrie 2012 a fost întocmit Raportul de
examinare medico-legală nr. 169, executat de Secția de Medicină Legală Criuleni, în
baza căruia s-a stabilit diagnosticul Medico-legal: asfixie intrauterină, nou născut de
gen feminin în vârstă de cca. 40-42 săptămâni, născut mort.
Conform concluziilor formulate în acest raport: 1. moartea a survenit în urma
asfixiei intrauterine și se confirmă prin proba docimazei negative și datelor necropsiei
cadavrului. La examinarea medico-legală careva leziuni corporale nu s-au depistat.
Datele examenului histopatologic va fi pus la dispoziție după primirea rezultatelor din
secția respectivă a CML după necesitate.
Totodată, prin Raportul de constatare medico-legală nr. 547 din 27 martie 2013
Secția histopatologie a CML Criuleni a efectuat cercetarea medico - legală a 12
fragmente de organe prelevate de la cadavrul nou-născutului reclamantei, iar în
concluzie a fost indicat: asfixie intrauterină, pulmon neaerat, revărsate sangvine în
țesut pulmonar, tulburări circulare în organele interne. Coagulopatia fătului. În nota
făcută la raport se menționează: de exclus decolarea prematură a placentei.
Iar, prin Raportul de expertiză medico-legală (în comisie) nr. 241 din 23
septembrie 2013 efectuat în incinta Centrului de Medicină Legală de pe lângă
Ministerul Sănătății s-au dat următoarele concluzii: Decesul fătului la Sajin C. în
Spitalul Raional Criuleni a survenit în procesul nașterii (intranatal). Cauza decesului
intrauterin a fătului parturientei Sajin C. a fost hipoxia cauzata de insuficiența
placentară. La internarea Sajin C. în Spitalul Raional Criuleni sarcina a fost de 41-42
de săptămâni (suprapurtată). La parturienta Sajin C. în timpul sarcinii și nașterii a fost
apartenența sângelui la rezus negativ, care a putut influența asupra rezistenței fătului
(rezus pozitiv) hipoxia intrauterină. Fătul parturientei Sajin C. intrauterin suferea de
hipoxie, condiționată de insuficiența de vascularizare a pulmonilor și de dereglări
acute în sistemul de coagulare intravasculară, constatate numai la investigațiile
histologice. Dezlipirea precoce a placentei la Sajin C. nu a fost cert determinată. La
momentul internării pacientei Sajin C. în Spitalul Raional Criuleni a fost necesar
examenul ultrasonografic cu doppler a circulației fetoplacentare, rezultatul căruia ar fi
putut să condiționeze întreprinderea măsurilor urgente pentru finisarea fătul viu.
Internarea gravidei Sajin Cristina în maternitatea Spitalului Raional Criuleni la
termenul minim de 37 săptămâni (se cere Ghidului „C” Național de Perinatologie,
recomandat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 185 din 18.06.2003 la gravidele cu
sânge negativ), putea întemeia finisarea sarcinii înainte de începerea nașterii, ceea ce
putea asigura nașterea copilului, posibil și prin efectuarea operației cezariene.
Mai indică reclamanții că unul din experții care a executat Raportul de
expertiză medico-legală (în comisie) nr. 241 din 23 septembrie 2013 efectuat în
incinta Centrului de Medicină Legală de pe lângă Ministerul Sănătății, și anume
domnul Moldovanu Mihail, conferențiar universitar la Catedra Obstetrică și
Ginecologie al USMF, doctor habilitat în științe medicale, stagiu de muncă 50 de
ani), cu referire la cazul Cristinei Sajin a explicat suplimentar, că: modalitatea
monitorizării sarcinii este prevăzută de Ghidul „C” național de Perinatologie,
recomandat prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 185 din 18 iunie 2003, și reieșind
din cerințele Ghidului respectiv, gravidele cu sânge rezus negativ necesită internare la
termenul de sarcină 37 - 38 de săptămâni și dacă sarcina decurge normal pacienta se
examinează la fiecare două ore. La fel, a explicat că la femeile cu rezus negativ la
internare se cere examinare ultrasonografică. Pe reclamanta Sajin Cristina trebuia sa
o examineze ultrasonografic cu doppler să aprecieze circulația sangvină la mamă și la
făt, totodată avea să fie examinată placenta. În cazul reclamantei, aceasta putea să fie
internată la 37-38 de săptămâni la o instituție de nivelul 3. îndreptarea în cazul de față
putea să fie eliberată de medicul de familie la medicul ginecolog, care la rândul lui
trebuia să interneze pacienta și să elibereze îndreptare la instituție de nivelul 3. A mai
comunicat expertul că conform termenului sarcinii Cristinei Sajin și din rezultatul
examinării ecografice din 03 septembrie 2012 s-a stabilit termenul de sarcină, 37 de
săptămâni, iar datele indicate asigurau dezvoltarea adecvată a copilului.
Prin urmare, consideră reclamanții că prin Raportul de expertiză medico-legală
(în comisie) nr. 241 din 23 septembrie 2013 efectuat în incinta Centrului de Medicină
Legală de pe lângă Ministerul Sănătății a fost constatat pe deplin că copilul Cristinei
Sajin a decedat intrauterin în procesul nașterii din cauza omisiunilor medicilor din
IMSP Spitalul Raional Criuleni.
Or, Sajin Cristina nu a fost internata în spital la împlinirea termenului de 37-40
de săptămâni, medicul obstetrician-ginecolog Băț Eudochia, a trimis reclamanta acasă
cu indicația că atunci când se va începe travaliul să vină la spital, deși reclamanta s-a
adresat medicului ginecolog la data de 31 octombrie 2012 și 21 noiembrie 2012,
semnalînd că se află în săptămîna a 37-a și respectiv a 39-a de sarcină.
Menționează că medicul ginecolog Băț Eudochia nu putea să nu cunoască
despre faptul ca la femeile cu rezus negativ la internare se cere examinare
ultrasonografică cu doppler, care să aprecieze circulația sangvină la mamă și la făt, și
examinarea placentei.
Sau, în virtutea riscurilor (sarcină suprapurtată, sânge cu rezus negativ la
mamă) medicul ginecolog nu a internat-o pe Sajin Cristina la 37-38 de săptămâni și
nu i-a eliberat o îndreptare de internare a acesteia la o instituție de nivelul 3,
reclamanta fiind internată în Maternitatea IMSP Spitalul Raional Criuleni de către
moașă, ceea ce constituie o abatere de la prevederile ordinului Ministerului Sănătății
nr. -55 din 03 august 2009, potrivit căruia pacientul internat în mod programat se
examinează de către medicul curant în decursul primelor 3 ore de la internare, iar
pacientul internat în mod urgent, de către medicul de gardă imediat după solicitarea
lui în secția obstetrică IMSP Spitalul Raional Criuleni.
Indică că moașa secției obstetrică și ginecologie nu poate interna pacientele în
secția de obstetrică și ginecologie, deoarece această secție dispune de medic 24 din
24 de ore. Reclamanta nu a fost supravegheată permanent, medicii din cadrul IMSP
Spitalul Raional Criuleni în special, de medicul de gardă - moașa Covaliov Veronica,
nu a luat în calcul faptul că reclamanta avea o sarcină suprapurtată de 41-42 de
săptămâni.
Reclamanta a fost lăsată singură în salon, fără supraveghere, fiind verificată la
intervale mari de timp și ținînd cont de starea acesteia medicii nu au recurs la o
operație cezariană, deși, atât medicul obstetrician-ginecolog, medicul de gardă, moașa
cunoșteau despre faptul că Sajin Cristina are rezus negativ, iar sarcina este
suprapurtată, fapt ce prezintă un risc suplimentar în timpul sarcinii.
Mai mult, medicii nu au examinat-o pe Sajin Cristina corespunzător, nu au
depus toată diligenta necesară pentru a stabili la timp când a început să scadă pulsul
fătului și nu au întreprins măsuri urgente pentru a salva viața copilului.
Consideră reclamanții, că urmare a inacțiunilor medicilor din cadrul IMSP
Spitalul Raional Criuleni au pierdut primul lor copil. Reclamanta Sajin Cristina era la
prima sarcină, în perioada imediat după celebrarea căsătoriei. Au așteptat acest copil,
s-au pregătit pentru apariția lui. Cunoșteau despre faptul că sarcina decurge fără
probleme și că fătul este sănătos, fapt care-i determina să facă planuri de viitor pentru
ei și pentru copilul care urma să se nască.
Insistă că în rezultatul acțiunilor culpabile ale medicilor au pierdut acest copil,
iar gradul suferințelor fizice și psihice ale Cristinei Sajin la acel moment era destul de
mare.
Invocă că reclamanta a pierdut încrederea în sine, a căpătat frica și teama de a
mai naște copii, iar trauma psihologică generată de nașterea unui copil mort, de
decesul copilului în timp ce încă îl purta, de gândul că acest copil ar fi putut să fie
născut viu, este evident de intensă.
Menționează, că imediat după nașterea copilului mort, IMSP Spitalul Raional
Criuleni nu i-a acordat asistență psihologică, nici unul din medicii implicați în acest
caz nu și-a exprimat regretul față de cele întîmplate, atitudine ce a accentuat și mai
mult suferințele psihice și starea de neliniște, iar experiența nefericita prin care au
trecut datorită acțiunilor culpabile ale medicilor i-a marcat și îi va urmări toată viața.
Solicită încasarea compensației bănești pentru cauzarea prejudiciului moral din
contul lui Sulaiman Massoud în mărime de 50 000 lei, din contul Eudochiei Băț în
sumă de 50 000 lei și din contul IMSP Spitalul Raional Criuleni în sumă de 100 000
lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 12 martie 2015, acțiunea a fost respinsă
ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2016, a fost admis apelul
declarat de Sajin Cristina și Sajin Veaceslav, casată hotărîrea primei instanțe și emisă
o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul IMSP
Spitalul Raional Criulen în beneficiul lui Sajin Cristina și Sajin Veaceslav prejudiciul
moral în mărime de 100 000 lei, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a remarcat circumstanțele de fapt ale
cauzei și cu referire la prevederile art. 19 alin. (3 din Legea ocrotirii sănătății, nr. 411
din 28 martie 1995, art. 1403 alin. (1), 1422 alin. (1 ), (2) și (3) art. 1423 alin. (1) și
(2), și art. 8 alin. (1) și (2), art. 1398 alin. (1), (2), (3) și (4) Cod civil care
reglementează, dreptul la repararea prejudiciului adus sănătății, răspunderea
comitentului pentru fapta prepusului temeiurile apariției drepturilor și obligațiilor
civil, temeiul și condițiile generale ale răspunderii delictuale, reparația prejudiciului
moral și mărimea compensației pentru prejudiciul moral și a statuat că prima instanță
în cadrul examinării cauzei a dat o interpretare incorectă materialelor cauzei, fapt ce
a dus la reținerea unor concluzii contrare circumstanțelor pricinii.
La 31 mai 2016, ÎMSP Spitalul Raional Criuleni a declarat recurs împotriva
deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de
apel cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerințele privind încasarea din contul
ÎMSP Spitalul Raional Criuleni a prejudiciului moral în mărime de 100 000 să fie
respinse.
În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și
neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece a fost emisă cu aplicarea eronată a
normelor de drept material.
Totodată, indică că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că la caz nu
au fost aduse probe ce ar dovedi componența delictului civil în acțiunile sau
inacțiunile medicilor obstetriceni-ginecologi Eudochia Băț și Massoud Suleiman, cu
atît mai mult a IMSP Spitalul Raional Criuleni, care ar servi temei de obligare la
repararea prejudiciului moral pretins de către familia Sajin.
La fel, invocă că nu există o sentință pronunțată de o instanță judecătorească
într-o cauză penală, care ar dovedi vinovăția în comiterea vreunui delict a medicilor
obstetriceni-ginecologi nominalizați, care ar fi motiv de tragere la răspundere juridică
civilă.
Iar cu referire la prevederile art. 1398 și 1403 Cod civil, indică că nu există
temei pentru ca IMSP Spitalul Raional Criuleni, care este o persoană juridică, să
achite prejudiciul moral, pentru acțiunile medicilor nominalizați, mai ales că vina
acestora nu s-a demonstrat.
Menționează că în privința medicilor obstetriceni-ginecologi Eudochia Băț și
Massoud Suleiman a fost pornită o cauză penală nr.2012210745, pe faptul încălcării
din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale soldate cu
decesul pacientului, însă prin ordonanța procurorului în procuratura raionului
Criuleni Andrei Salcuțan din 28 iulie 2015, au fost scoși de sub urmărire penală în
cauza nominalizată, cu clasarea cauzei, din motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii, fapt ce denotă că în cadrul urmăririi penale nu s-au constatat careva
nereguli de acordare a asistenței medicale părții vătămate.
În același timp, menționează că în textul deciziei adoptate la 31 martie 2016,
instanța de apel a comis un șir de erori și anume: a indicat incorect hotărîrea în
potriva căruia s-a declarat apelul pct. 43 după cum urmează: „Colegiul ajunge la
concluzia, că apelul declarat de Cristina Sajin și Veaceslav Sajin împotriva hotărîrii
Judecătorești Strășeni din 23 ianuarie 2015, de asemenea și la pct. 45 eronat a indicat
cine a înaintat acțiunea în instanța de apel și anume: - se admite parțial acțiunea
înaintată de Criuleni din 12 martie 2015, aspect ce dovedește neglijența instanței de
apel la adoptarea actului judecătoresc.
Consideră că în speță nu există careva temei de fapt sau de drept, ce ar permite
intimaților de a solicita încasarea din contul IMSP Spitalul Raional Criuleni a
prejudiciului moral.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum rezultă din Avizul de recepție nr. CN 07 din 07 aprilie 2016
materialele, recurentul ÎMSP Spitalul Raional Criuleni a recepționat copia deciziei
instanței de apel din 31 martie 2016 la data de 08 aprilie 2016 (f.d. 41)
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la 31 mai 2016 în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de către IMSP Spitalul Raional Criuleni este inadmisibil din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Sub acest aspect, nu pot fi reținute argumentele recurentului cu referire la
faptul că instanța de apel a comis erori în conținutul deciziei pronunțate, și anume în
pct. 43 a indicat incorect „apelul declarat de Cristina Sajin și Veaceslav Sajin
împotriva hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 23 ianuarie 2015”, iar în pct. 45 eronat a
indicat „se admite parțial acțiunea înaintată de Criuleni din 12 martie 2015”, or,
susținerile invocate în acest sens constituie erori materiale, care pot fi corectate în
temeiul art. 249 CPC, atât din oficiu, cât și la cererea participanților la proces.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către IMSP Spitalul Raional
Criuleni nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC,
or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței
de apel.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în
recursul declarat de către IMSP Spitalul Raional Criuleni asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către IMSP Spitalul Raional Criuleni ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional
Criuleni se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Iurie Bejenaru
Ion Druță