3ra-1118/16 — reținerea din salariul procurorilor a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, repararea prejudiciului material

3ra-1118/16 — reținerea din salariul procurorilor a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: L. Ursu dosarul nr. 3ra-1118/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton și Iu. Cotruță

D E C I Z I E

03 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele,

judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Iurie Bejenaru, Ion Druță

Mariana Pitic și Sveatoslav Moldovan

examinând recursul declarat de Delibaltova Natalia, în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Delibaltova Natalia împotriva Procuraturii Generale,

intervenient accesoriu Compania Națională de Asigurări în Medicină cu privire la

constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din salariu a mijloacelor bănești cu

titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și repararea prejudiciului

material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016, prin care s-a

admis apelul declarat de Procuratura Generală, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 12 iunie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă

La 15 ianuarie 2015 Delibaltova Natalia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Compania Națională de

Asigurări în Medicină cu privire la constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din

salariu a mijloacelor bănești cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență

medicală și repararea prejudiciului material.

În motivarea cererii de chemare în judecată Delibaltova Natalia a indicat că în

perioada de la 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012 i s-au reținut din salariu

prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, ceea ce contravine art. 72 Legea

cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008.

La 17 decembrie 2014 a adresat Procuraturii Generale cerere prealabilă, prin

care a solicitat corectarea erorilor admise, restabilirea drepturilor financiare și

restituirea sumelor reținute cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență

medicală.

La 29 decembrie 2014 a primit răspuns la cererea înaintată, prin care i s-a

comunicat refuzul restituirii primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală,

deoarece conform art. 9 Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-VII

din 24 mai 1996, nu se admite efectuarea cheltuielilor adiționale neprevăzute în legea

bugetară anuală.

Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute în perioada de la

01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012 sunt în sumă de 6 504,28 lei.

Cere Delibaltova Natalia constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din

salariu a mijloacelor bănești cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență

1

medicală în perioada de la 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012, obligarea

înlăturării încălcărilor comise și compensarea sumei de bani reținute cu titlu de prime

de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 6 504,28 lei (f.d. 3-4).

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 iunie 2015 s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Delibaltova Natalia.

S-a constatat ilegalitatea acțiunilor de reținere din salariu a mijloacelor bănești

de la Delibaltova Natalia cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență

medicală de către Procuratura Generală în perioada anilor 2009-2012.

S-a obligat Procuratura Generală să restituie Nataliei Delibaltova suma reținută

în perioada aprilie 2009 – decembrie 2012 cu titlu de prime de asigurare obligatorie de

asistență medicală în mărime de 6 504,28 lei (f.d. 23, 27-30).

Prin procura din 07 mai 2015 Gîrla Alina a fost împuternicită de Procuratura

Generală să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca

hotărârea judecătorească (f.d. 18).

La 17 iunie 2015 reprezentantul Gîrla Alina a declarat în interesele Procuraturii

Generale apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 iunie

2015 (f.d. 25-26).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 ianuarie 2016 a admis apelul

declarat de Procuratura Generală.

A casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 iunie 2015 și a

emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Delibaltova Natalia.

La 22 aprilie 2016 Delibaltova Natalia a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii prime instanțe.

În motivarea cererii de recurs Delibaltova Natalia a indicat că din luna ianuarie

2013 Procuratura Generală a încetat să rețină din salariu primele de asigurare

obligatorie de asistență medicală.

Curtea de Apel Chișinău eronat a aplicat Legea cu privire la asigurarea

obligatorie de asistență medicală nr. 1585-XIII din 27 iulie 1998 și nu Legea cu privire

la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008, care este un act legislativ special.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin referința depusă la 29 iunie 2016 reprezentantul Gîrla Alina în interesele

Procuraturii Generale a solicitat respingere cererii de recurs.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din 27 iulie 2016 a considerat recursul admisibil

fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5

judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

2

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Judecând recursul declarat de Delibaltova Natalia în limitele invocate pe baza

materialelor din dosar și a referinței depuse reprezentantul Gîrla Alina în interesele

Procuraturii Generale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 28

ianuarie 2016 la 29 martie 2016 (f.d. 58).

Prin urmare, recursul declarat de Delibaltova Natalia la 22 aprilie 2016 este

depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de

apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că Judecătoria Rîșcani

mun. Chișinău a examinat pricina cu aplicarea corectă a normelor de drept material și a

emis o hotărâre legală, iar instanța de apel a apreciat arbitrar probele administrate.

Din materialele pricinii s-a constatat că la 17 decembrie 2014 Delibaltova

Natalia a adresat Procuraturii Generale cerere cu privire la restituirea reținerilor din

salariul mediu lunar cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și

eliberarea certificatului care să conțină informația detaliată pe fiecare lună cu privire la

reținerile din salariu sub forma primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

pentru perioada de la 17 martie 2009 – 31 decembrie 2012 (f.d. 6).

Prin adresa nr. 30-9d/14-688 din 29 decembrie 2014 Procuratura Generală a

comunicat Nataliei Delibaltova informația cu privire la primele de asigurare

obligatorie de asistență medicală reținute în perioada de la 01 aprilie 2009 până la 31

decembrie 2012 și că în planul de finanțare a Procuraturii pentru anul 2014 nu au fost

prevăzute alocații din bugetul de stat pentru restituirea primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală reținute din venitul procurorilor de la data

implementării Legii cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 (f.d.

7-8).

În articolul 3 Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a

primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26 decembrie

2002 este definită primă de asigurare obligatorie de asistență medicală – sumă fixă

sau contribuție procentuală la salariu și la alte recompense, pe care asiguratul este

obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate

conform legislației.

Conform art. 72 alin. (1) Legea cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25

decembrie 2008, în exercițiul funcției, procurorii beneficiază de asistență medicală

gratuită din contul bugetului de stat.

Din sensul acestei prevederi legale rezultă că procurorii sunt persoane asigurate

în sistemul public de asigurări medicale prin efectul legii de la bugetul de stat și din

3

veniturile acestora nu urmează a fi reținute primele de asigurare obligatorie de

asistență medicală.

Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunea pe motiv că procurorii nu sunt

incluși în categoria persoanelor pentru care Guvernul are calitatea de asigurat.

Conform art. 4 alin. (4) Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență

medicală nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998, Guvernul are calitatea de asigurat

pentru următoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica

Moldova și aflate la evidența instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate

la alin.(9), cu excepția persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual:

a) copiii de vîrstă preșcolară;

b) elevii din învățămîntul primar, gimnazial, liceal și mediu de cultură generală;

c) elevii din învățămîntul secundar profesional;

d) elevii din învățămîntul mediu de specialitate (colegii) cu învățămînt de zi;

e) studenții din învățămîntul superior universitar cu învățămînt de zi, inclusiv cei

care își fac studiile peste hotarele țării;

f) rezidenții învățămîntului postuniversitar obligatoriu și doctoranzii la cursuri

de zi, inclusiv cei care își fac studiile peste hotarele țării;

g) copiii neîncadrați la învățătură pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani;

h) gravidele, parturientele și lăuzele;

i) persoanele cu dizabilități severe, accentuate sau medii;

j) pensionari;

k) șomerii înregistrați la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă;

l) persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă care

necesită îngrijire și/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

m) mame cu patru și mai mulți copii;

n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social

conform Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social;

o) străinii beneficiari ai unei forme de protecție incluși într-un program de

integrare, în perioada desfășurării acestuia.

În norma de drept citată nu este prevăzut că pentru procurori calitatea de

asigurat o exercită Guvernul.

Însă, conform art. 6 alin. (1)-(3) Legea privind actele legislative nr. 780-XV din

27 decembrie 2001, în dependență de caracterul normelor cuprinse, actele legislative

se împart în acte legislative generale, speciale și de excepție.

Actul legislativ general cuprinde norme juridice aplicabile tuturor raporturilor

sociale sau subiectelor de drept ori unor anumite categorii de raporturi sau de subiecte,

fără a-și pierde caracterul de generalitate.

Actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor

categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula

generală. În caz de divergență între o normă a actului legislativ general și o normă a

actului legislativ special cu aceeași forță juridică, se aplică norma actului legislativ

special.

Legea cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 este o lege

specială în raport cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală

nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 și prima instanță corect a constatat că procurorii

sunt persoane asigurate prin efectul legii de la bugetul de stat.

4

Așadar, neincluderea procurorilor în categoria persoanelor pentru care calitatea

de asigurat o exercită Guvernul nu constituie temei de respingere a acțiunii.

Delibaltova Natalia a solicitat restituirea primelor de asigurare obligatorie de

asistență medicală doar pentru perioada 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012,

invocând în cererea de recurs că de la 01 ianuarie 2013 asemenea rețineri au încetat.

În conformitate cu art. 123 alin. (6) Codul de procedură civilă, faptele invocate

de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

De la 01 ianuarie 2013 Procuratura Generală a încetat să calculeze și să rețină

din salariul Nataliei Delibaltova primele de asigurare obligatorie de asistență medicală,

fapt ce indică că reținerile anterioare au fost efectuate neîntemeiat.

Despre calitatea procurorilor de persoană asigurată în sistemul public de

asigurări medicale este indicat în Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie

2016, în vigoare din 01 august 2016.

Conform art. 62 alin. (1) Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie

2016, Procurorii aflați în exercițiul funcției beneficiază de asistență medicală în

conformitate cu Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea

obligatorie de asistență medicală.

Astfel, legea nouă a prevăzut expres că procurorii beneficiază de asistență

medicală conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală

nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 și a anihilat incertitudinile cu privire la statutul

procurorului în privința asigurării medicale existente în legea anterioară.

Conform art. 142 alin. (3) Codul muncii, la achitarea salariului, angajatorul este

obligat să informeze în scris fiecare salariat despre părțile componente ale salariului ce

i se cuvine pentru perioada respectivă, despre mărimea și temeiurile reținerilor

efectuate, despre suma totală pe care urmează să o primească, precum și să asigure

efectuarea înscrierilor respective în registrele contabile.

Conform art. 148 alin. (1) Codul muncii, reținerile din salariu se pot face numai

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative.

Conform art. 331 alin. (1) Codul muncii, angajatorul care, în urma îndeplinirii

necorespunzătoare a obligațiilor sale prevăzute de contractul individual de muncă, a

cauzat un prejudiciu material salariatului repară acest prejudiciu integral. Mărimea

prejudiciului material se calculează conform prețurilor de piață existente în localitatea

respectivă la data reparării prejudiciului, conform datelor statistice.

Având în vedere că Procuratura Generală în lipsa unui temei de drept a reținut

Nataliei Delibaltova primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, prima

instanță corect a admis acțiunea și a obligat Procuratura Generală să restituie Nataliei

Delibaltova suma reținută în perioada aprilie 2009 – decembrie 2012 cu titlu de prime

de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 6 504,28 lei.

Nu constituie temei de respingere a acțiunii faptul că în bugetul Procuraturii

pentru anul 2014 nu s-au prevăzut alocații din bugetul de stat pentru restituirea

primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute din veniturile

procurorilor.

Conform art. 34 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-

fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării

obligatorii de asistență medicală se realizează prin transferuri de la bugetul de stat

pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane pentru

5

care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat, precum și prin alte

transferuri cu destinație specială pentru implementarea unor programe de sănătate.

Conform art. 67 alin. (1), (2), (3) și (6) Legea finanțelor publice și

responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, în procesul executării

bugetelor, autoritățile/instituțiile bugetare efectuează plăți în limitele alocațiilor

bugetare aprobate și în conformitate cu prognozele de lichidități ale bugetelor.

Finanțarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasării mijloacelor bănești la

conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorități:

a) onorarea angajamentelor de deservire a datoriei de stat/datoriei unităților

administrativ-teritoriale;

b) cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizațiilor, a

compensațiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale;

b1) cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor

de persoane pentru care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat;

c) cheltuielile pentru resursele termoenergetice;

d) cheltuielile din fondurile de urgență.

La efectuarea altor cheltuieli decît cele stipulate la alin.(2), prioritățile de

cheltuieli se stabilesc de către conducătorul autorității/instituției bugetare.

Datoriile autorităților/instituțiilor bugetare din anii precedenți se achită de către

acestea din contul și în limita bugetelor autorităților/instituțiilor respective aprobate pe

anul bugetar curent.

Așadar, restituirea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

reținute neîntemeiat din salariu urmează a fi efectuată prioritar.

Omisiunea Procuraturii Generale, Ministerului Finanțelor și Companiei

Naționale de Asigurări Medicale de a elabora un mecanism de restituire a primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală reținute neîntemeiat din venitul procurorilor

nu constituie temei de respingere a acțiunii.

Or, Curtea de Conturi în hotărârea nr. 49 din 29 iulie 2013 privind auditul

regularității pe exercițiul bugetar 2012 la Procuratura Generală a solicitat determinarea

în comun cu Ministerul Finanțelor și Compania Națională de Asigurări în Medicină

asupra mecanismului de reținere a surselor de achitare pentru procurori a primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a constatat că

reținerile de către stat a sumelor de bani care la revin reclamanților cu titlu de drepturi,

izvorâte din contribuțiile în cadrul regimurilor de securitate socială (precum este

dreptul la salariu) constituie drepturi patrimoniale care intră sub protecția art. 1

Protocol adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

Curtea de la Strasbourg în speța Hasani vs Croația din 30 septembrie 2010 a

constatat că statele contractante dispun de libertatea de a decide aplicarea unui sistem

de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor garantate potrivit

unui astfel de sistem. Totuși, în eventualitatea existentei unei legislații care prevede

acordarea unui drept special – condiționat sau nu de plata prealabila a contribuțiilor –

aceasta trebuie analizata ca dând naștere unui interes patrimonial care intră în sfera de

aplicare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 pentru persoanele care îndeplineau cerințele

sale.

6

În afară de aceasta, Delibaltova Natalia în cererea de recurs a invocat mai multe

decizii ale Curții de Apel Chișinău, prin care în pricini similare s-a dat câștig de cauză

reclamanților și Procuratura Generală aceste decizii nu a contestat.

Procuratura Generală în privința altor angajați nu a contestat deciziile emise de

Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a dat câștig de cauză reclamanților și această

atitudine poate fi calificată ca discriminare a Nataliei Delibaltova față de alți angajați.

Conform art. 16 alin. (2) Constituția Republicii Moldova, toți cetățenii

Republicii Moldova sînt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de

rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere

sau de origine socială.

Articolul 14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta

Convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă,

culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau

socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație

Conform art. 8 Legea privind organizarea judecătorească nr. 514-XIII din 06

iulie1995, toți cetățenii Republicii Moldova sînt egali în fața legii și autorității

judecătorești, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,

opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială, precum și de alte împrejurări.

Totodată, se constată ca fiind diversă și practica judiciară a Curții Supreme de

Justiție cu privire la pretențiile procurorilor de restituire a primelor de asigurare

obligatorie de asistență medicală reținute neîntemeiate din salariu și alte plăți salariale.

În hotărârea Santos Pinto împotriva Portugaliei, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că principiul securității juridice garantează o oarecare stabilitate în

cazurile juridice și contribuie la încrederea publicului în instanțe. Posibilitatea unor

hotărâri judecătorești neunitare reprezintă o caracteristică inerentă oricărui sistem

juridic, care se bazează pe o rețea de instanțe de fond și de recurs, competente în

domeniul lor de jurisdicție teritorială, astfel de divergențe putând apărea și în cadrul

aceleiași instanțe, acest fapt nefiind considerat contrar Convenției

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea Unédic c. Franței,

20153/04, 18 decembrie 2008 a reiterat că exigențele securității raporturilor juridice și

protejării încrederii legitime a justițiabililor nu consacră un drept dobândit la o

jurisprudență constantă. Revirimentele de jurisprudență, ca un aspect al evoluției

jurisprudenței, sunt întâlnite in toate sistemele judiciare și reprezintă o componenta

normala a vieții juridice într-un stat democratic, fiind întâlnite inclusiv in practica

Curții.

Așadar, existența unei abordări diferite la nivelul instanțelor naționale, asupra

unor spețe similare, nu implică în mod automat o violare a dreptului la un proces

echitabil. De asemenea, Curtea a admis că o unificare a jurisprudenței naționale

necesită o anumită perioadă de timp, astfel încît un interval rezonabil în care coexistă

mai multe soluții jurisprudențiale asupra unor situații similare, este compatibil cu

dreptul la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel

Chișinău a aplicat eronat normele de drept material, iar hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 12 iunie 2015 este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

normelor de drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor

administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

7

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Delibaltova Natalia.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016 și se menține

hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 iunie 2015, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Delibaltova Natalia împotriva Procuraturii

Generale, intervenient accesoriu Compania Națională de Asigurări în Medicină cu

privire la constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din salariu a mijloacelor

bănești cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și repararea

prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte,

Judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Ion Druță

Sveatoslav Moldovan

8