3ra-1118/16 — reținerea din salariul procurorilor a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, repararea prejudiciului material

prima instanță: L. Ursu dosarul nr. 3ra-1118/16 instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton și Iu. Cotruță D E C I Z I E 03 august 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Iurie Bejenaru, Ion Druță Mariana Pitic și Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Delibaltova Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Delibaltova Natalia împotriva Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Compania Națională de Asigurări în Medicină cu privire la constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din salariu a mijloacelor bănești cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016, prin care s-a admis apelul declarat de Procuratura Generală, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 iunie 2015 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii c o n s t a t ă La 15 ianuarie 2015 Delibaltova Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Compania Națională de Asigurări în Medicină cu privire la constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din salariu a mijloacelor bănești cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și repararea prejudiciului material.

În motivarea cererii de chemare în judecată Delibaltova Natalia a indicat că în perioada de la 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012 i s-au reținut din salariu prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, ceea ce contravine art. 72 Legea cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008. La 17 decembrie 2014 a adresat Procuraturii Generale cerere prealabilă, prin care a solicitat corectarea erorilor admise, restabilirea drepturilor financiare și restituirea sumelor reținute cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală. La 29 decembrie 2014 a primit răspuns la cererea înaintată, prin care i s-a comunicat refuzul restituirii primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, deoarece conform art. 9 Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-VII din 24 mai 1996, nu se admite efectuarea cheltuielilor adiționale neprevăzute în legea bugetară anuală.

Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute în perioada de la 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012 sunt în sumă de 6 504,28 lei. Cere Delibaltova Natalia constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din salariu a mijloacelor bănești cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență 1 medicală în perioada de la 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012, obligarea înlăturării încălcărilor comise și compensarea sumei de bani reținute cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 6 504,28 lei (f.d. 3-4). Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 iunie 2015 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Delibaltova Natalia.

S-a constatat ilegalitatea acțiunilor de reținere din salariu a mijloacelor bănești de la Delibaltova Natalia cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală de către Procuratura Generală în perioada anilor 2009-2012. S-a obligat Procuratura Generală să restituie Nataliei Delibaltova suma reținută în perioada aprilie 2009 – decembrie 2012 cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 6 504,28 lei (f.d. 23, 27-30). Prin procura din 07 mai 2015 Gîrla Alina a fost împuternicită de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 18). La 17 iunie 2015 reprezentantul Gîrla Alina a declarat în interesele Procuraturii Generale apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 iunie 2015 (f.d. 25-26). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 28 ianuarie 2016 a admis apelul declarat de Procuratura Generală. A casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 iunie 2015 și a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de Delibaltova Natalia. La 22 aprilie 2016 Delibaltova Natalia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii prime instanțe. În motivarea cererii de recurs Delibaltova Natalia a indicat că din luna ianuarie 2013 Procuratura Generală a încetat să rețină din salariu primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Curtea de Apel Chișinău eronat a aplicat Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585-XIII din 27 iulie 1998 și nu Legea cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008, care este un act legislativ special. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referința depusă la 29 iunie 2016 reprezentantul Gîrla Alina în interesele Procuraturii Generale a solicitat respingere cererii de recurs.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție prin încheierea din 27 iulie 2016 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia fondul și a dispus judecarea acestuia de către completul din 5 judecători. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

2 În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Judecând recursul declarat de Delibaltova Natalia în limitele invocate pe baza materialelor din dosar și a referinței depuse reprezentantul Gîrla Alina în interesele Procuraturii Generale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este depus în termen, întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 28 ianuarie 2016 la 29 martie 2016 (f.d. 58). Prin urmare, recursul declarat de Delibaltova Natalia la 22 aprilie 2016 este depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău a examinat pricina cu aplicarea corectă a normelor de drept material și a emis o hotărâre legală, iar instanța de apel a apreciat arbitrar probele administrate.

Din materialele pricinii s-a constatat că la 17 decembrie 2014 Delibaltova Natalia a adresat Procuraturii Generale cerere cu privire la restituirea reținerilor din salariul mediu lunar cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și eliberarea certificatului care să conțină informația detaliată pe fiecare lună cu privire la reținerile din salariu sub forma primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru perioada de la 17 martie 2009 – 31 decembrie 2012 (f.d.

6). Prin adresa nr. 30-9d/14-688 din 29 decembrie 2014 Procuratura Generală a comunicat Nataliei Delibaltova informația cu privire la primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute în perioada de la 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012 și că în planul de finanțare a Procuraturii pentru anul 2014 nu au fost prevăzute alocații din bugetul de stat pentru restituirea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute din venitul procurorilor de la data implementării Legii cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 (f.d. 7-8).

În articolul 3 Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 este definită primă de asigurare obligatorie de asistență medicală – sumă fixă sau contribuție procentuală la salariu și la alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform legislației. Conform art. 72 alin. (1) Legea cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008, în exercițiul funcției, procurorii beneficiază de asistență medicală gratuită din contul bugetului de stat. Din sensul acestei prevederi legale rezultă că procurorii sunt persoane asigurate în sistemul public de asigurări medicale prin efectul legii de la bugetul de stat și din 3 veniturile acestora nu urmează a fi reținute primele de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Curtea de Apel Chișinău a respins acțiunea pe motiv că procurorii nu sunt incluși în categoria persoanelor pentru care Guvernul are calitatea de asigurat.

Conform art. 4 alin. (4) Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998, Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica Moldova și aflate la evidența instituțiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate la alin.(9), cu excepția persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual: a) copiii de vîrstă preșcolară; b) elevii din învățămîntul primar, gimnazial, liceal și mediu de cultură generală; c) elevii din învățămîntul secundar profesional; d) elevii din învățămîntul mediu de specialitate (colegii) cu învățămînt de zi; e) studenții din învățămîntul superior universitar cu învățămînt de zi, inclusiv cei care își fac studiile peste hotarele țării; f) rezidenții învățămîntului postuniversitar obligatoriu și doctoranzii la cursuri de zi, inclusiv cei care își fac studiile peste hotarele țării; g) copiii neîncadrați la învățătură pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani; h) gravidele, parturientele și lăuzele; i) persoanele cu dizabilități severe, accentuate sau medii; j) pensionari; k) șomerii înregistrați la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă; l) persoanele care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate severă care necesită îngrijire și/sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;

m) mame cu patru și mai mulți copii; n) persoanele din familiile defavorizate care beneficiază de ajutor social conform Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social; o) străinii beneficiari ai unei forme de protecție incluși într-un program de integrare, în perioada desfășurării acestuia. În norma de drept citată nu este prevăzut că pentru procurori calitatea de asigurat o exercită Guvernul. Însă, conform art. 6 alin. (1)-(3) Legea privind actele legislative nr. 780-XV din 27 decembrie 2001, în dependență de caracterul normelor cuprinse, actele legislative se împart în acte legislative generale, speciale și de excepție. Actul legislativ general cuprinde norme juridice aplicabile tuturor raporturilor sociale sau subiectelor de drept ori unor anumite categorii de raporturi sau de subiecte, fără a-și pierde caracterul de generalitate.

Actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală. În caz de divergență între o normă a actului legislativ general și o normă a actului legislativ special cu aceeași forță juridică, se aplică norma actului legislativ special. Legea cu privire la Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 este o lege specială în raport cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 și prima instanță corect a constatat că procurorii sunt persoane asigurate prin efectul legii de la bugetul de stat. 4 Așadar, neincluderea procurorilor în categoria persoanelor pentru care calitatea de asigurat o exercită Guvernul nu constituie temei de respingere a acțiunii.

Delibaltova Natalia a solicitat restituirea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală doar pentru perioada 01 aprilie 2009 până la 31 decembrie 2012, invocând în cererea de recurs că de la 01 ianuarie 2013 asemenea rețineri au încetat. În conformitate cu art. 123 alin. (6) Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. De la 01 ianuarie 2013 Procuratura Generală a încetat să calculeze și să rețină din salariul Nataliei Delibaltova primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, fapt ce indică că reținerile anterioare au fost efectuate neîntemeiat.

Despre calitatea procurorilor de persoană asigurată în sistemul public de asigurări medicale este indicat în Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, în vigoare din 01 august 2016. Conform art. 62 alin. (1) Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, Procurorii aflați în exercițiul funcției beneficiază de asistență medicală în conformitate cu Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. Astfel, legea nouă a prevăzut expres că procurorii beneficiază de asistență medicală conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 și a anihilat incertitudinile cu privire la statutul procurorului în privința asigurării medicale existente în legea anterioară.

Conform art. 142 alin. (3) Codul muncii, la achitarea salariului, angajatorul este obligat să informeze în scris fiecare salariat despre părțile componente ale salariului ce i se cuvine pentru perioada respectivă, despre mărimea și temeiurile reținerilor efectuate, despre suma totală pe care urmează să o primească, precum și să asigure efectuarea înscrierilor respective în registrele contabile. Conform art. 148 alin. (1) Codul muncii, reținerile din salariu se pot face numai în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative. Conform art. 331 alin. (1) Codul muncii, angajatorul care, în urma îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor sale prevăzute de contractul individual de muncă, a cauzat un prejudiciu material salariatului repară acest prejudiciu integral.

Mărimea prejudiciului material se calculează conform prețurilor de piață existente în localitatea respectivă la data reparării prejudiciului, conform datelor statistice. Având în vedere că Procuratura Generală în lipsa unui temei de drept a reținut Nataliei Delibaltova primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, prima instanță corect a admis acțiunea și a obligat Procuratura Generală să restituie Nataliei Delibaltova suma reținută în perioada aprilie 2009 – decembrie 2012 cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 6 504,28 lei. Nu constituie temei de respingere a acțiunii faptul că în bugetul Procuraturii pentru anul 2014 nu s-au prevăzut alocații din bugetul de stat pentru restituirea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute din veniturile procurorilor.

Conform art. 34 alin. (1) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar- fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, relațiile între bugetul de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală se realizează prin transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane pentru 5 care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat, precum și prin alte transferuri cu destinație specială pentru implementarea unor programe de sănătate. Conform art. 67 alin. (1), (2), (3) și (6) Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014, în procesul executării bugetelor, autoritățile/instituțiile bugetare efectuează plăți în limitele alocațiilor bugetare aprobate și în conformitate cu prognozele de lichidități ale bugetelor.

Finanțarea cheltuielilor se efectuează pe măsura încasării mijloacelor bănești la conturile bugetului, cu respectarea următoarelor priorități: a) onorarea angajamentelor de deservire a datoriei de stat/datoriei unităților administrativ-teritoriale; b) cheltuielile de personal, de achitare a burselor, a pensiilor, a indemnizațiilor, a compensațiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale; b1) cheltuielile pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală a categoriilor de persoane pentru care, conform legislației, Guvernul are calitatea de asigurat; c) cheltuielile pentru resursele termoenergetice; d) cheltuielile din fondurile de urgență. La efectuarea altor cheltuieli decît cele stipulate la alin.(2), prioritățile de cheltuieli se stabilesc de către conducătorul autorității/instituției bugetare.

Datoriile autorităților/instituțiilor bugetare din anii precedenți se achită de către acestea din contul și în limita bugetelor autorităților/instituțiilor respective aprobate pe anul bugetar curent. Așadar, restituirea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute neîntemeiat din salariu urmează a fi efectuată prioritar. Omisiunea Procuraturii Generale, Ministerului Finanțelor și Companiei Naționale de Asigurări Medicale de a elabora un mecanism de restituire a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute neîntemeiat din venitul procurorilor nu constituie temei de respingere a acțiunii.

Or, Curtea de Conturi în hotărârea nr. 49 din 29 iulie 2013 privind auditul regularității pe exercițiul bugetar 2012 la Procuratura Generală a solicitat determinarea în comun cu Ministerul Finanțelor și Compania Națională de Asigurări în Medicină asupra mecanismului de reținere a surselor de achitare pentru procurori a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a constatat că reținerile de către stat a sumelor de bani care la revin reclamanților cu titlu de drepturi, izvorâte din contribuțiile în cadrul regimurilor de securitate socială (precum este dreptul la salariu) constituie drepturi patrimoniale care intră sub protecția art. 1 Protocol adițional nr.1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea de la Strasbourg în speța Hasani vs Croația din 30 septembrie 2010 a constatat că statele contractante dispun de libertatea de a decide aplicarea unui sistem de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor garantate potrivit unui astfel de sistem. Totuși, în eventualitatea existentei unei legislații care prevede acordarea unui drept special – condiționat sau nu de plata prealabila a contribuțiilor – aceasta trebuie analizata ca dând naștere unui interes patrimonial care intră în sfera de aplicare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 pentru persoanele care îndeplineau cerințele sale. 6 În afară de aceasta, Delibaltova Natalia în cererea de recurs a invocat mai multe decizii ale Curții de Apel Chișinău, prin care în pricini similare s-a dat câștig de cauză reclamanților și Procuratura Generală aceste decizii nu a contestat.

Procuratura Generală în privința altor angajați nu a contestat deciziile emise de Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a dat câștig de cauză reclamanților și această atitudine poate fi calificată ca discriminare a Nataliei Delibaltova față de alți angajați. Conform art. 16 alin. (2) Constituția Republicii Moldova, toți cetățenii Republicii Moldova sînt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.

Articolul 14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale prevede că exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta Convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație Conform art. 8 Legea privind organizarea judecătorească nr. 514-XIII din 06 iulie1995, toți cetățenii Republicii Moldova sînt egali în fața legii și autorității judecătorești, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială, precum și de alte împrejurări.

Totodată, se constată ca fiind diversă și practica judiciară a Curții Supreme de Justiție cu privire la pretențiile procurorilor de restituire a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute neîntemeiate din salariu și alte plăți salariale. În hotărârea Santos Pinto împotriva Portugaliei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că principiul securității juridice garantează o oarecare stabilitate în cazurile juridice și contribuie la încrederea publicului în instanțe.

Posibilitatea unor hotărâri judecătorești neunitare reprezintă o caracteristică inerentă oricărui sistem juridic, care se bazează pe o rețea de instanțe de fond și de recurs, competente în domeniul lor de jurisdicție teritorială, astfel de divergențe putând apărea și în cadrul aceleiași instanțe, acest fapt nefiind considerat contrar Convenției Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea Unédic c. Franței, 20153/04, 18 decembrie 2008 a reiterat că exigențele securității raporturilor juridice și protejării încrederii legitime a justițiabililor nu consacră un drept dobândit la o jurisprudență constantă. Revirimentele de jurisprudență, ca un aspect al evoluției jurisprudenței, sunt întâlnite in toate sistemele judiciare și reprezintă o componenta normala a vieții juridice într-un stat democratic, fiind întâlnite inclusiv in practica Curții.

Așadar, existența unei abordări diferite la nivelul instanțelor naționale, asupra unor spețe similare, nu implică în mod automat o violare a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, Curtea a admis că o unificare a jurisprudenței naționale necesită o anumită perioadă de timp, astfel încît un interval rezonabil în care coexistă mai multe soluții jurisprudențiale asupra unor situații similare, este compatibil cu dreptul la un proces echitabil. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel Chișinău a aplicat eronat normele de drept material, iar hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 iunie 2015 este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea normelor de drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, 7 comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de Delibaltova Natalia. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2016 și se menține hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Delibaltova Natalia împotriva Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Compania Națională de Asigurări în Medicină cu privire la constatarea ca fiind ilegale acțiunile de reținere din salariu a mijloacelor bănești cu titlu de prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și repararea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, Judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Iurie Bejenaru Mariana Pitic Ion Druță Sveatoslav Moldovan 8