3ra-1033/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1033/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: N. Arabadji dosarul nr.3ra-1033/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

D E C I Z I E

03 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Crudu Aurelia,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Crudu

Aurelia împotriva Notarului Public Hanganu Carolina, intervenienți accesorii Crudu

Maria și Crudu Lilia cu privire la contestarea actului administrativ.

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016 prin care a fost

respins apelul declarat de Crudu Aurelia și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 29 iunie 2015 prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2014, Crudu Aurelia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Notarului Public Hanganu Carolina, intervenienți accesorii Crudu Maria și

Crudu Lilia cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a născut la data de 25 septembrie 1966,

părinții, conform certificatului de naștere, fiind Crudu Octavian și Crudu Maria.

Indică că, ulterior, tatăl său Crudu Octavian și-a schimbat prenumele din

„Octavian” în „Ștefan”, fapt confirmat prin certificatul de schimbare a numelui de

familie și/sau prenumelui eliberat de către Oficiul Stării Civile sectorului Rîșcani,

mun. Chișinău, dînsa însă a rămas în toate actele cu patronimicul „Octavian”.

Menționează că la data de 07 februarie 2014 tatăl său, Crudu Ștefan, a decedat și

de către mama sa, Crudu Măria și sora sa, Crudu Lilia a fost depusă la notarul public

Carolina Hanganu o declarație de acceptare a moștenirii, fiind deschis dosarul

succesoral nr. 474331 din 24 iunie 2014.

Ulterior, la începutul lunii august 2014, și dînsa a depus la notarul public

Carolina Hanganu o declarație (autentificată notarial) privind deschiderea procedurii

succesorale după decesul tatălui Crudu Ștefan, însă prin decizia de refuz din 08 august

2014 notatului public Carolina Hanganu întemeindu-și concluziile în baza prevederilor

lit. b) art. 58 și art. 41 din Legea cu privire la notariat, a refuzat în deschiderea

procedurii succesorale pe motiv că prin actele prezentate s-a constatat imposibilitatea

demonstrării gradului de rudenie cu defunctul Crudu Ștefan.

Consideră reclamanta că decizia de refuz din 08 august 2014 a notarului public

Carolina Hanganu este ilegală întrucît prin actele prezentate notarului se confirmă atît

faptul că la momentul nașterii părinții săi erau Crudu Octavian și Crudu Maria, cît și

faptul că Crudu Octavian și-a schimbat prenumele din „Octavian” în „Ștefan”.

Mai mult decît atît, susține că și în certificatul de schimbare a numelui și în

certificatul de deces eliberat pe nunele cet. Crudu Ștefan este indicat unul și același

cod personal, respectiv, este evident că este vorba de una și aceiași persoană.

Prin urmare, menționează că notarul a avut la dispoziție toate actele necesare

pentru a constata că este fiica lui Crudu Ștefan, decedat la 07 februarie 2014, iar

argumentele precum că nu a fost demonstrat gradul de rudenie cu defunctul este

absolut neîntemeiată.

Totodată, relevă că conform prevederilor ce se conțin la art. 58 lit. b) al Legii cu

privire la notariat, notarul refuză să deschidă procedura succesorală când declarația de

acceptare a succesiunii a fost depusă după expirarea termenului stabilit de legislație,

respectiv și motivarea deciziei notarului este contrară legii, la caz nefiind aplicabile

nici prevederile art. 41 din Legea cu privire la notariat.

Solicită recunoașterea ca fiind ilegală decizia notarului public Carolina Hanganu

nr. 42 din 08 august 2014, privind refuzul deschiderii procedurii succesorale pe

numele său în urma decesului la 07 februarie 2014 a lui Crudu Ștefan, obligarea

notarului Carolina Hanganu să deschidă pe numele său procedura succesorală în urma

decesului la data de 07 februarie 2014 a lui Crudu Ștefan și să elibereze pe numele său

certificat de moștenitor legal asupra patrimoniului succesoral al defunctului Crudu

Ștefan, precum și încasarea din contul notarului public Hanganu Carolina în beneficiul

său a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 iunie 2015 acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016, a fost respins apelul

declarat de Crudu Aurelia și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 22 aprilie 2016, Crudu Aurelia a declarat recurs împotriva deciziei instanțe

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a transcris cu mici

modificări motivarea hotărîrii primei instanțe fără a se expune asupra tuturor

argumentelor din cererea de apel și a da careva motive legale și întemeiate pentru

respingerea cererii de apel.

Astfel, indică că instanța de apel a ignorat argumentele invocate în cererea de

apel precum că în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului

administrativ la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare,

sarcina probațiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina

probațiunii revine ambelor părți, cât și recomandările stipulate la pct. 52 al Hotărîrii

Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 10 din 30 octombrie 2009

„Cu privire la practica aplicării de către instanțele de contencios administrativ a unor

prevederi ale Legii contenciosului administrativ”, în care este indicat în mod expres că

legislatorul, prin art. 24 alin.(3) din Lege, a stabilit o excepție de la regulile generale de

judecare a pricinilor în procedura de contencios administrativ, conform căreia, în

acțiunile privind anularea actului administrativ, sarcina probațiunii este pusă pe seama

pîrîtulu, iar, neprezentarea de către pîrît a probelor ce confirmă legalitatea actului emis

constituie temei de anulare a acestuia.

Or, în cazul în care pârâtul, Notarul public Carolina Hanganu nu s-a prezentat

nici la o ședință de judecată, nu a depus nici referință, concluziile instanțelor ierarhic

inferioare cu referire la faptul că pîrîtul notarul public Hanganu Carolina, în calitate de

autoritate abilitată, a dovedit necesitatea și temeiurile emiterii deciziei de refuz nr.

ieșire 42 din 08 august 2014, care întrunește cerințele legale, sunt lipsite de suport

probator, prin urmare sunt abuzive și arbitrare.

Totodată, indică recurenta că la caz nu este clar din ce considerente instanțele

judecătorești și-au motivat hotărârile în baza prevederilor art. art. 42, 65 al Legii cu

privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, în condițiile în care actul contestat

este întemeiat în baza prevederilor art. art. 41 și 58 al aceșeiași Legi.

Susține că la art. 41 al Legii cu privire la notariat sînt indicate clar condițiile

pentru care notarul refuză efectuarea și/sau îndeplinirea actului notarial, iar potrivit art.

58 lit. b) din Legea menționată notarul refuză să deschidă procedura succesorală în

cazul cînd declarația de acceptare a succesiunii a fost depusă după expirarea

termenului stabilit de legislație, însă la caz nu a fost stabilită prezența unor astfel de

temeiuri.

În așa mod, invocă că prin motivările instanțelor ierarhic inferioare s-a stabilit că

la caz urmează a fi aplicate prevederile art. art. 42 și 65 ale Legii cu privire la notariat,

ceea ce în plus atestă că decizia notarului public Carolina Hanganu nr. 42 din 08

august 2014, întemeiată pe prevederile art. 41 și 58 ale Legii cu privire la notariat este

ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor respective.

Mai mult ca atât, consideră recurenta că prevederile art. 42 ale Legii cu privire la

notariat nu au incidență asupra cazului din speță, deoarece norma respectivă

reglementează stabilirea identității persoanei, însă notarul a stabilit identitatea ei și nu

a indicat în decizia de refuz că dînsa nu ar fi prezentat actul de identitate, cu atît mai

mult cu cît, în decizia contestată notarul face referire la actul de identitate.

Totodată, menționează că instanțele ierarhic inferioare nici nu au motivat

respingerea probelor care confirmă gradul de rudenie cu decedatul Crudu Ștefan și că

este fiica persoanei ce a lăsat moștenirea, concluzionînd doar că sunt necoincidențe

asupra numelui, care însă nu dovedesc că dînsa nu este fiica persoanei ce a lăsat

moștenirea, or, notarului i-au fost prezentate probe că Crudu Octavian și-a schimbat

prenumele din „Octavian” în „Ștefan”, iar IDNP-ul a rămas unic.

În acest context insistă că, instanța de apel nu a combătut toate argumentele

invocate în apel, respectiv decizia pronunțată de instanța de apel contravine

prevederilor legale privitor la motivarea hotărârilor, or, instanțele judecătorești sînt

obligate să-și motiveze deciziile, iar toate întrebările care sînt importante pentru

rezultatul procesului necesită un răspuns special.

La fel, evidențiază că în cazul în care instanțele de apel și de recurs se abțin de a

da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții

care a formulat o întrebare posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost

neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 par. 1 din Convenția

Europeană.

Astfel, susține recurenta că prin faptul că instanța de apel nu s-a expus în niciun

fel asupra argumentelor importante invocate în cererea de apel, i-a fost încălcat dreptul

la un proces echitabil, drept garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului

(art. 6 CEDO).

Concomitent, consideră absolut neîntemeiată și referirea instanței de apel la

prevederile art. 65 alin. (2) al Legii cu privire la notariat, or această normă se aplică în

cazul când persoana nu poate prezenta documentele ce confirmă raporturile de rudenie

cu cel ce a lăsat moștenirea, însă la caz actele prezentate confirmă incontestabil

raportul de rudenie dintre ea și Crudu Ștefan.

Mai indică că la examinarea cauzei instanțele judecătorești au ignorat

prevederile alin. (4) art. 53 al Legii privind actele de stare civilă nr. 100 din 26 aprilie

2001, care stipulează că în cazul când copii sânt majori, schimbarea datelor despre

părinți, în cazul schimbării acestor date, nu este obligatorie, precum și faptul că prin

respingerea acțiunii instanțele i-au limitat dreptul de a obține cota-parte din bunurile

succesorale, încălcîndu-i drepturile sale garantate de art. 1 protocolul nr. 1 al CEDO.

La 06 iunie 2016 în adresa Notarului Public Carolina Hanganu, Crudu Maria și

Crudu Lilia a fost expediată copia recursului declarat de către Crudu Aurelia, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs, fapt însă nerealizat de

ultimii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 22 aprilie 2016 împotriva deciziei instanței de apel din

25 februarie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o

nouă hotărâre cu privire la admiterea acțiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

După cum denotă actele cauzei la 08 august 2014, prin decizie de refuz nr.42

notarul public Carolina Hanganu a refuzat deschiderea procedurii succesorale pe

numele Aureliei Crudu (f.d. 9).

Drept temei pentru întocmirea deciziei de refuz menționate a constituit faptul

imposibilității demonstrării gradului de rudenie Aureliei Crudu cu defunctul Crudu

Ștefan, decedat la 07 februarie 2014, precum și faptul incoincidențelor din certificatul

de deces seria DC-IV nr.1220145 eliberat pe numele lui Crudu Ștefan și certificatul de

naștere seria NA-IV nr. 0273857 eliberat pe numele Aureliei Octavian Crudu.

Înaintând cererea de chemare în judecată împotriva notarului public Carolina

Hanganu, intervenienți accesorii Crudu Maria și Crudu Lilia, Aurelia Crudu, a solicitat

recunoașterea ilegalității deciziei notarului public Carolina Hanganu nr. 42 din 08

august 2014, privind refuzul deschiderii pe numele său a procedurii succesorale în

urma decesului la 07 februarie 2014 a lui Crudu Ștefan, obligarea notarului Carolina

Hanganu deschiderii pe nume său a procedurii succesorale în urma decesului la data

de 07 februarie 2014 a lui Crudu Ștefan și eliberarea pe numele său a certificatului de

moștenitor legal asupra patrimoniului succesoral al defunctului Crudu Ștefan, precum

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii și respingerii acesteia, soluție care a fost menținută și de instanța

de apel.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, notarul public

Hanganu Carolina, în calitate de autoritate publică, a dovedit necesitatea și temeiurile

emiterii deciziei de refuz cu numărul de ieșire 42 din 08 august 2014, considerînd că

aceasta întrunește exigențele legale.

La fel, instanțele au remarcat că, notarul, avînd ca temei legal prevederile art.

42, 65 al Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, la îndeplinirea

actului notarial a stabilit identitatea persoanei care solicită îndeplinirea actului notarial,

ce se face în baza actelor de identitate ale sistemului național de pașpoarte, a verificat

raporturile de rudenie și a stabilit imposibilitatea demonstrării gradului de rudenie

Aureliei Crudu cu defunctul Crudu Ștefan, din motivul necoincidențelor vădite din

certificatul de deces (DC-IV 1220145) pe numele lui Crudu Ștefan și certificatul de

naștere (NA-IV 0273857) eliberat pe numele Crudu Aurelia Octavian.

Instanța de recurs consideră, însă, că atît instanța de apel, cît și prima instanță

nu au dat o apreciere corectă raportului juridic în litigiu, prin prisma cadrului legal

aplicabil în speță, în coroborare cu probele materiale existente, fapt ce a dus la

emiterea pe cazul dat a unei soluții greșite.

În susținerea opiniei enunțate instanța de recurs reține prevederile art. 1500 alin.

(1) lit. a) și b) Cod civil, care stabilește că în cazul succesiunii legale, moștenitori cu

drept de cotă egală de clasa I: sînt descendenții (fiii și fiicele celui ce a lăsat

moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul

supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea:

de clasa a II-a sunt– colateralii privilegiați (frații și surorile) și ascendenții ordinari

(bunicii, atît din partea tatălui, cît și din partea mamei) ai celui ce a lăsat moștenirea.

Norma citată determină cercul de persoane chemate să culeagă patrimoniul celui

care lasă moștenirea. Acest procedeu se mai numește devoluțiune succesorală legală,

elementul principal al căreia constituie determinarea sferei persoanelor chemate să

culeagă moștenirea. Devoluțiunea succesorală legală are ca temei legăturile de rudenie,

între eventualii moștenitori și cel care lasă moștenirea.

Conform art. 45 din Codul familiei, rudenia este legătura de sânge bazată pe

descendența unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au

un autor comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz – în

linie colaterală.

Potrivit art. 1516 alin. (3) Cod civil, succesiunea se consideră acceptată când

moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declarație de

acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral.

În sensul normei enunțate este de înțeles că acceptarea succesiunii poate fi

efectuată prin una din cele două modalității: formal, adică prin depunerea declarații

de acceptare a succesiunii la notar sau de fapt, adică prin intrarea în posesia

patrimoniului succesoral, care este însoțită de acțiunile legate de administrarea și

utilizarea acesteia.

Altfel spus, pentru obținerea succesiunii, moștenitorul trebuie să o accepte.

Efectuând alegerea în favoarea acceptării succesiunii, moștenitorul urmează să-și

manifeste voința de acceptare a succesiunii într-un mod ori altul, deoarece concomitent

cu acceptarea succesiunii, atât pentru moștenitori, cât și pentru alte persoane apar

consecințe juridice.

În același timp, art. 50 alin. (1) a Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08

noiembrie 2002, statuează că persoana care desfășoară activitate notarială autentifică

actele juridice pentru care legislația stabilește o formă notarială obligatorie. La dorința

părților pot fi autentificate și alte acte juridice pentru care nu este prevăzută

autentificarea notarială obligatorie.

Conform art. 55 alin. (1) lit. a) și alin. (2) a Legii enunțate mai sus, notarul,

primind informația despre decesul persoanei, deschide procedura succesorală în baza

declarației scrise: a moștenitorilor legali, moștenitorilor testamentari ori a mandatarilor

lor legali de acceptare a succesiunii sau de renunțare la ea. În cazul în care pe unul și

același teritoriu își desfășoară activitatea mai mulți notari, competența de îndeplinire a

procedurii succesorale aparține primului notar sesizat. Notarul este obligat să verifice

dacă procedura succesorală nu a fost deschisă de un alt notar din același teritoriu.

Raportînd la caz aceste raționamente, instanța de recurs constată că prin

declarația autentificată de către notarul public Olga Mihailic la data de 01 august 2014

și ulterior prezentată notarului public Hanganu Carolina, Crudu Aurelia, născută la

data de 25 septembrie 1996, IDNO 2000002296500, domiciliată în RM, mun.

Chișinău, str. Matei Basarab, nr. 7/3, ap. 43, a solicitat deschiderea procedurii

succesorale după decesul cet. Crudu Ștefan, survenit la data de 07 februarie 2014, cu

ultimul domiciliu în încăperea locativă nr. 43 din str. Matei Basarab, nr. 7/3, mun.

Chișinău, RM.

În continuare, examinînd declarația menționată, notarul public Hanganu

Carolina a stabilit că la biroul său este deja deschis dosarul succesoral nr. 474331 din

24 iunie 2014, în urma depunerii declarațiilor de către soția defunctului, Crudu Maria,

născută la 09 mai 1939 și de către fiica defunctului, Crudu Lilia, născută la 04 ianuarie

1970, care și-au exprimat voința de a primi cota-parte din averea rămasă în urma

decesului a lui Crudu Ștefan și care la momentul depunerii declarațiilor au demonstrat

prin certificatele de căsătorie și respectiv, certificatul de naștere gradul de rudenie cu

defunctul, care permite de a elibera după expirarea termenului de 6 lui certificatul de

moștenitor.

De asemenea, din actele de stare civilă prezentate de Crudu Aurelie, notarul

public Hanganu Aurelia, a constat imposibilitatea demonstrării gradului de rudenie

acesteia cu defunctul Crudu Ștefan, iar ca urmare și imposibilitatea constatării faptului

precum că Crudu Aurelia este fiica decedatului, Crudu Ștefan, și care ar putea fi

declarată moștenitoare de gradul I.

În acest sens, remarcînd incoincidențele vădite din certificatul de deces (DC-IV

1220145) pe numele lui Crudu Ștefan și certificatul de naștere (NA-IV 0273857)

eliberat pe numele Crudu Aurelia Octavian.

Pentru motivele arătate, notarul public Hanganu Carolina a refuzat deschiderea

procedurii succesorale pe numele Aureliei Crudu, emițînd în acest sens decizia de

refuz cu numărul de ieșire 42 din 08 august 2014, în drept întemeindu-și soluția pe

prevederile art. 41 și art. 58 lit. b) al Legii nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire

la notariat.

Astfel, instanța de recurs distinge că conform art. 41 alin. (1), (2) și (3) al Legii

nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, notarul refuză efectuarea actului

notarial în cazul dacă: acesta este contrar legii sau nu corespunde cerințelor legale, sau

actul notarial urmează a fi îndeplinit de un alt notar.

Îndeplinirea actului notarial poate fi refuzată și în cazul: solicitării îndeplinirii

lui în afara orelor de program, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea actului notarial

nu suferă amînare din motive obiective, sau în cazul neachitării taxelor și plăților

stabilite.

La cererea persoanei căreia i-a fost refuzată îndeplinirea actului notarial, motivul

refuzului se expune în scris. Refuzul se aduce la cunoștința persoanei interesate, în

termen de 10 zile din ziua adresării pentru îndeplinirea actului notarial, și poate fi

atacat în instanța de judecată.

Potrivit art. 35 alin.(1) lit. b) din Legea enunțată, notarul îndeplinește procedura

succesorală notarială și eliberează certificat de moștenitor.

În același timp, art. 58 al aceleiași Legi, prevede că notarul refuză să deschidă

procedura succesorală în cazuri în care declarația de acceptare a succesiunii sau de

renunțare la ea a fost depusă de o persoană incapabilă sau cu capacitate de exercițiu

limitată; declarația de acceptare a succesiunii a fost depusă după expirarea termenului

stabilit de legislație; declarația a fost depusă de către creditorul defunctului după

expirarea termenului stabilit de legislație; precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație.

Așa dar, în sensul prevederilor normelor citate legiuitorul identifică că notarul

public nu poate refuza întocmirea actului public decît în condițiile arătate, precum și în

baza unor dovezi clare si pertinente care să ateste încălcarea prin scopul urmărit a

dispozițiilor imperative ale legii.

La caz, însă, deși, instanțele ierarhic inferioare au admis observațiile recurentei,

în sensul că, decizia contestată este întemeiată în baza art. 58 lit. b) al Legii cu privire

la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, care reglementează refuzul notarului de a

deschide procedura succesorală în cazul depunerii declarației de acceptare a

succesiunii după expirarea termenului stabilit de legislație și care nu este motivat în

decizie, au apreciat însă că aceasta este o eroare materială sau formală comisă la

întocmirea actului, care nu poate servi temei de anulare a acestuia.

Și asta în condițiile în care, refuzul emiterii actului notarial, pe lîngă elementele

cererii trebuie să conține motivele de drept și de fapt ce au dus la respingerea acesteia.

Cu toate că, personal notarul, nu a invocat și nici nu a demonstrat instanței

faptul precum că în decizia contestată s-ar fi admis vre-o eroare materială sau formală,

în timp ce actele cauzei atestă cu certitudine depunerea de către Crudu Aurelia a

declarației privind deschiderea procedurii succesorale după decesul tatălui Crudu

Ștefan, survenit la data de 07 februarie 2014 în termenul stabilit de legislație.

De altfel, instanța de recurs consideră neîntemeiat și un alt motiv care a stat la

baza emiterii de către notarul public Carolina Hanganu a refuzului de deschidere pe

numele Aureliei Crudu a procedurii succesorale după decesul lui Crudu Ștefan,

survenit la data de 07 februarie 2014, și anume, imposibilitatea demonstrării gradului

de rudenie cu defunctul Crudu Ștefan.

Aceasta deoarece, după cum rezultă din actele cauzei, odată cu depunerea

declarației de acceptare a succesiunii rămase după decesul lui Crudu Ștefan, Crudu

Aurelia a prezentat duplicatul certificatului de naștere seria NA-IV cu numărul

0173857, eliberat pe numele său, din care se oglindește că aceasta s-a născut la 25

septembrie 1966, iar părinții ei, fiind Crudu Octavian și Crudu Maria.

De asemenea, notarului a fost prezentat și certificatul de schimbare a numelui de

familie și/sau a prenumelui seria SN-IV numărul 0011441, eliberat la 24 ianuarie 2006

de către Oficiul Stării Civile sectorului Rîșcani, prin care se confirmă că Crudu

Octavian, la 15 martie 1993, și-a schimbat prenumele din „Octavian” în „Ștefan”.

Respectiv, actele menționate, demonstrează fără echivoc faptul că Crudu Aurelia

este fiica lui Crudu Ștefan, care la momentul nașterii fiicei sale avea prenumele

„Ocatvian”.

Iar despre faptul că Crudu Ștefan și Crudu Octavian este una și aceiași persoană

vorbește același număr de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) invocat atît în

certificatul de schimbare a numelui de familie și/sau a prenumelui seria SN-IV

numărul 0011441, cît și în certificatul de deces seria DC-IV numărul 1220145, ambele

eliberate pe numele lui Crudu Ștefan.

Or, pct. 4 a Hotărîrii Guvernului nr. 333 din 18 martie 2002 pentru aprobarea

Concepției sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al populației” și

Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populației, determină principiul

identificării de stat a obiectelor înregistrării și care prevede că fiecărei persoane fizice

din teritoriul Republicii Moldova, fiind obiect al identificării, i se atribuie un indice –

numărul de identificare de stat al persoanei fizice, specificat conform uzanțelor

internaționale ca abreviere a sintagmei în limba engleză „Identification Number of

Person” – IDNP. Pentru sporirea gradului de siguranță al identificării, obiectele sînt

caracterizate suplimentar de către masivul datelor personale. Conținutul și structura

datelor personale pot să se modifice în corespundere cu legislația Republicii Moldova,

însă IDNP va rămîne neschimbat. Numărul de identificare de stat și un anumit volum

de date ale persoanei fizice se păstrează permanent.

Pct. 26 în coroborare cu pct. 27 din aceiași hotărîre stabilește, că indicele de

bază de identificare a obiectului este numărul de identificare de stat al persoanei fizice

(IDNP), ce reprezintă o serie din 13 cifre, dispuse într-o ordine strictă, care se atribuie

fiecărei persoane fizice în momentul introducerii inițiale a datelor despre ea în

Registrul de Statal Populației și rămîne neschimbat în decursul întregii perioade de

existență a acestor date, fiind inclus în toate documentele persoanei fizice în cauză.

Corelativ și Regulamentul cu privire la Registrul de stat al populației din aceeași

Hotărîre statuează că, în teritoriul țării, IDNP este indicele de bază de identificare a

persoanei fizice, ce reprezintă o serie din 13 cifre, dispuse într-o ordine strictă și care

se atribuie fiecărei persoane fizice în momentul introducerii inițiale a datelor despre ea

în R.S.P. și rămîne neschimbat în decursul întregii perioade de existență a acestor date,

fiind inclus în toate documentele persoanei fizice în cauză.

Pornind de la acestea prevederi legale și premise de abordare, se va reține că

instanțele de judecată ierarhic inferioare neîntemeiat au constatat imposibilitatea

demonstrării gradului de rudenie Aureliei Crudu cu defunctul Crudu Ștefan, or, prin

certificatul de naștere eliberat pe numele Aureliei Crudu seria NA-IV nr. 0273857

eliberat la 27 octombrie 2000 de Oficiul Stării Civile mun. Chișinău, certificatul de

schimbare a numelui de familie și/sau prenumelui cet. Crudu Octavian seria SN-IV nr.

0011441 eliberat la 24 ianuarie 2006 de Oficiul Stării Civile sectorului Rîșcani mun.

Chișinău și certificatul de deces a lui Crudu Ștefan seria DC-IV nr. 1220145 eliberat

de Oficiul Stării Civile mun. Chișinău la 07 februarie 2014, se probează incontestabil

faptul că Crudu Octavian și Crudu Ștefan este una și aceiași persoană, iar ca urmare și

existența raporturilor de rudenie dintre Crudu Aurelia și Crudu Ștefan.

Mai cu seama că circumstanțe menționate au fost recunoscute, pe parcursul

examinării cauzei și de către mama recurentei, Crudu Maria și sora acesteia, Crudu

Lilia, care nu s-au opus vocației succesorale ale Aureliei Crudu și dreptului acesteia de

a pretinde asupra cotei sale din patrimoniu succesoral rămas după decesul lui Crudu

Ștefan.

Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție în mod cert constată că notarului public Hanganu

Carolina au fost prezentate toate acte necesare care confirmă faptul că Crudu Aurelia

este fiica lui Crudu Ștefan, aspect ce atestă netemeinici alegațiilor notarului precum că

ultima nu a demonstrat gradul de rudenie cu defunctul, iar în consecință și ilegalitatea

actului emis în acest sens.

Astfel, cele descrise combat concluziile instanței de apel precum că notarul nu

este obligat să facă careva comparații a actelor și mai mult ca atît să constate careva

fapte, inclusiv și faptul că reclamanta este fiica lui Crudu Ștefan, reținînd în acest sens

că constatarea faptelor este de competența instanțelor de judecată.

Or, faptul raporturilor de rudenie între diferite persoane poate fi constatat de

către instanța judecătorească, dacă aceasta generează nemijlocit urmări juridice, iar

înscrierile actelor stării civile și adeverințele eliberate în baza lor, ce confirmă

asemenea raporturi nu s-au păstrat și Oficiul înregistrării actelor stării civile în raza

căreia se află domiciliul petiționarului a refuzat restabilirea înscrierii pierdute, pe cînd

în speța dată, au fost prezentate actele ce dovedesc relațiile de rudenie între Aurelia

Crudu și defunctul Crudu Ștefan, respectiv nu se cer a fi dovedite prin careva acte

suplimentare.

Greșit instanțele judecătorești au reținut la caz și incidența prevederilor art. 42

și 65 ale Legii cu privire la notariat în timp ce decizia de refuz contestată a fost

întemeiată pe prevederile art. 41 și 58 ale Legii menționate.

Pe de altă parte, faptul că prevederile normelor enunțate nu au incidență asupra

cazului din speță, se justifică și prin aceea că dispozițiile art. 42 din Legea cu privire la

notariat, reglementează aspecte ce țin de stabilirea identității persoanei la îndeplinirea

actului notarial și care în cazul Aureliei Crudu a fost realizat, ultima a prezentat

notarului buletinul de identitate, iar notarul a reflectat faptul dat în decizia contestată,

respectiv, identitatea ultimei fiind stabilită.

Iar prevederile art. 65 alin.(2) al Legii cu privire la notariat, se aplică în cazul în

care persoana nu poate prezenta documentele ce confirmă raporturile de rudenie cu cel

ce a lăsat moștenirea, pe cînd la caz, așa cum a mai fost arătat, prin actele prezentate

atît notarului, cît și instanței de judecată a fost demonstrat raportul de rudenie dintre

Crudu Aurelie și Crudu Ștefan.

În ceea ce privește necoincidențe din certificatul de naștere seria NA-IV

numărul 0273857 eliberat pe numele Aureliei Octavian Crudu și certificatul de deces

seria DC-IV numărul 1220145 eliberat pe numele lui Crudu Ștefan, instanța de recurs

evidențiază dispozițiile art. 53 alin.(4) din Legea nr. 100 din 26 aprilie 2001 privind

actele de stare civilă, care indică că în actul de naștere al copilului care a atins vîrsta

majoratului, datele despre părinți se pot rectifica, la cererea acestuia, în modul

prevăzut pentru rectificarea actelor de stare civilă, însă nu este obligatorie.

Ca urmare, avînd în susținere cele menționate ca răspuns la chestiunile puse în

discuție, instanța de recurs consideră întemeiate pretențiile recurentei-reclamantei

Crudu Aurelia cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul notarului public

Hanganu Carolina în deschiderea procedurii succesorale pe numele său în urma

decesului la 07 februarie 2014 a lui Crudu Ștefan și obligarea notarului public Carolina

Hanganu să-i deschidă procedura succesorală în urma decesului la 07 februarie 2014 a

lui Crudu Ștefan și să-i elibereze certificatul de moștenitor legal asupra patrimoniului

succesoral a defunctului Crudu Ștefan.

În conexiunea celor relatate, se constată că instanțele ierarhic inferioare nu au

dat o apreciere corectă raportului juridic în litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil

în speță, în coroborare cu probele materiale existente, fapt ce a dus la emiterea unei

soluții greșite.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că, circumstanțele pricinii au

fost stabilite de către instanțele de judecată și nu este necesară verificarea suplimentară

a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost interpretate eronat, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe și de a emite o nouă hotărâre cu privire la admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Crudu Aurelia.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016 și hotărârea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 29 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată înaintată de către Crudu Aurelia împotriva notarului public

Hanganu Carolina, intervenienți accesorii Crudu Maria și Crudu Lilia cu privire la

contestarea actului administrativ și se emite o nouă hotărâre prin care:

Se admite acțiunea Aureliei Crudu împotriva notarului public Hanganu Carolina,

intervenienți accesorii Crudu Maria și Crudu Lilia cu privire la contestarea actului

administrativ.

Se recunoaște ca fiind ilegală decizia notarului public Carolina Hanganu nr. 42

din 08 august 2014, prin care a fost refuzat Aureliei Crudu în deschiderea procedurii

succesorale în urma decesului la 07 februarie 2014 a lui Crudu Ștefan.

Se obligă notarul public Hanganu Carolina să deschidă pe numele Aureliei

Crudu procedura succesorală în urma decesului la 07 februarie 2014 a lui Crudu

Ștefan.

Se obligă notarul public Hanganu Carolina să elibereze pe numele Aureliei

Crudu certificatul de moștenitor legal asupra patrimoniului succesoral a defunctului

Crudu Ștefan.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Ion Druță

Mariana Pitic