2ra-1794/16 — încatarea proprietății comune pe cote-părți prin vînzarea bunului imobil la licitația publică și distribuirea prețului în părți egale

prima instanță: I. Barbacaru dosarul nr. 2ra-1794/16 instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu ÎNCHEIERE 03 august 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Ion Druță, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Gajos Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gajos Tatiana, Gajos Radu și Gajos Ștefan împotriva lui Gajos Vasile cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți prin vânzarea bunului imobil la licitația publică și distribuirea prețului în părți egale și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Gajos Vasile și admis apelul declarat de Gajos Tatiana, Gajos Radu și Gajos Ștefan, casată în parte hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 24 februarie 2015, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri, în rest hotărîrea primei instanțe menținută c o n s t a t ă: La 21.03.2014 Gajos Tatiana, Gajos Radu și Gajos Ștefan au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gajos Vasile cu privire la încetarea proprietății comune pe cote-părți prin vânzarea bunului imobil la licitația publică și distribuirea prețului în părți egale și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că dețin cu drept de proprietate pe cote părți imobilul - apartamentul nr. 29 din mun. Chișinău, str. M. Costin 18, lor aparținîndu-le 2/3 cote părți din apartament, iar pârâtului Gajos Vasile îi aparține 1/3 cotă-parte din acesta.

Menționează că prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 15.10.2001 a fost stabilit modul de folosire a apartamentului din mun. Chișinău, str. M. Costin 18 ap. 29, nr. cadastral 29010041415201029 după cum urmează: lui Tatiana Gajos s-a atribuit în folosire odaia cu suprafața de 16,2 m.p. cu balcon și magazia de 1,65 m.p. Coridorul, bucătăria, veceul și baia s-au atribuit în folosință comună. Prin contractul de vânzare-cumpărare a locuinței în proprietate privată din 30.09.20 04 între Departamentul privatizării RM și Gajos Tatiana, în baza hotărârii Comisiei de privatizare nr. 490 din 14.04.2003, s-a privatizat după Tatiana Gajos 2/3 din apartamentul nominalizat. În baza deciziei din 11.06.2002 nr. 10/44, Pretura sect.

Râșcani a dispus divizarea contului facial al apartamentului sus-indicat, în conformitate cu hotărârea judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 15.10.2001. Comunică, că apartamentul din mun. Chișinău, str. M. Costin 18 ap. 29 a fost estimat de OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” la suma de 283.161,00 lei. Susțin că la moment apartamentul este folosit în întregime de pîrîtul Gajos Vasile, care creează impedimente celorlalți coproprietari pentru folosirea lui.

Indică că prin avizul din 17.02.2014 avocatul Munteanu Veaceslav l-a informat pe Vasile Gajos despre intenția împărțirii prin încetarea coproprietății comune pe cote părți asupra apartamentului, acordând pârâtului dreptul de a alege una din formele de împărțire stabilite de legislație, și anume: 1) atribuirea întregului apartament, în schimbul unei sulte în favoarea lui sau a mai multor coproprietari, la cererea lor, sau 2) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei- părți a fiecăruia dintre ei. Având în vedere refuzul pârâtului de a-și înstrăina cota-parte, reclamanții au fost impuși de circumstanțe să împartă bunul prin vânzarea la licitație cu împărțirea banilor între coproprietari.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 24 februarie 2015 acțiunea a fost admisă parțial. S-a încetat proprietatea comună pe cote-părți a bunului imobil - apartamentul nr. 29 din str. M. Costin 18, mun. Chișinău, nr. cadastral 29010041415201029, prin vânzarea acestuia la licitația publică și distribuirea prețului în părți egale, și anume lui Gajos Tatiana, Gajos Radu și Gajos Ștefan valoarea a 2/3 din preț și lui Gajos Vasile valoarea a 1/3 din preț. S-a încasat în mod solidar din contul lui Gajos Radu, Gajos Ștefan și Gajos Vasile suma de 6371,25 lei cu titlu de taxă de stat achitată la momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată de către Gajos Tatiana. S-a încasat de la Gajos Visile în beneficiul lui Gajos Tatiana cu titlu cheltuieli de judecată: suma de 6000 lei pentru asistența juridică și 61 ,20 lei pentru informația solicitată de la OCT.

Pentru a decide astfel, prima instanță a conchis că bunul imobil, apartamentul nr. 29 din str. M. Costin 18, mun. Chișinău este supus regimului juridic a proprietății comune pe cote-părți. Or, imobilul dat are calitatea de bun – proprietate comună pe cote-părți, conform prevederilor art. 344-345 Cod civil. Prima instanță a menționat că pîrîtul Gajos Vasile nu a fost de acord cu formele de împărțire propuse pînă la intentarea acțiunii, neprezentînd alte propuneri în acest sens. În acest context, prima instanță a considerat întemeiată cerința privind 2 încetarea proprietății comune pe cote-părți prin vînzarea bunului imobil la licitația publică și distribuirea prețului în părți egale.

Totodată, prima instanța, ținînd cont de prevederile art. 94 alin. (2) CPC, a considerat pasibilă admiterea parțială a cerinței privind încasarea taxei de stat, respectiv cu încasarea în mod solidar din contul coreclamanților Gajos Radu, Gajos Ștefan și pîrîtului Gajos Vasile cu titlu de taxă de stat a sumei de 6371,25 lei, ce constituie ¾ din suma achitată de către Gajos Tatiana cu titlu de taxă de stat (proporțional pentru fiecare parte cîte ¼ - 2123,70lei). La fel, prima instanță a considerat ca fiind întemeiată și cerința privind încasarea de la Gajos Vasile în beneficiul Tatianei Gajos a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 6 000 lei, acestea fiind probate prin bon de plată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Gajos Vasile a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea integrală hotărîrii și emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunii.

Avocatul Munteanu Veaceslav, în interesele lui Gajos Tatiana, Gajos Ștefan, Gajos Radu, declarând apel, a solicitat casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea încasării în mod solidar de la Gajos Ștefan și Gajos Radu a taxei de stat în cuantum de 6371,25 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2015, a fost respins apelul declarat de Gajos Vasile și admis apelul declarat de Gajos Tatiana, Gajos Radu și Gajos Ștefan, casată în parte hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 24 februarie 2015, în partea încasării în mod solidar din contul lui Gajos Radu, Gajos Ștefan și Gajos Vasile a sumei de 6371,25 lei cu titlu de taxa de stat achitată la momentul înaintării acțiunii in instanța de judecată și cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri, prin care s-a încasat din contul lui Gajos Vasile în beneficiul lui Gajos Tatiana suma de 8494,83 lei cu titlu de taxă de stat, achitată la momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată de către Gajos Tatiana. În rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută. Instanța de apel la emiterea deciziei a concluzionat că prima instanță întemeiat a admis capătul de cerere privind încetarea proprietății comune pe cote- părți prin vînzarea bunului imobil la licitația publică cu distribuirea prețului în părți egale.

Concomitent, instanța de apel a menționat că ținînd cont că calitatea de coreclamanți pe cauza dată aparține lui Gajos Tatiana, Gajos Ștefan și Gajos Radu, aceștia avînd cîștig de cauză, iar calitatea de pîrît este deținută de Gajos Vasile, prin urmare taxa de stat achitată de reclamantă urmează a fi încasată din contul pîrîtului în volum deplin. 3 La data de 12 februarie 2016, în termenul prevăzut de lege, Gajos Vasile a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri. În motivarea recursului recurentul a invocat că argumentele care au stat la baza concluziilor instanței de apel nu sunt probate. Susține că instanța de apel, a dispus încetarea proprietății comune pe cote- părți prin vînzarea bunului imobil la licitația publică și distribuirea prețului în părți egale, fără să aibă un temei juridic în cazul dat.

Or, temeiurile încetării dreptului de proprietate sunt prevăzute de art. 337 Cod civil. Menționează că trimiterile legale din decizia din 15.12.2015 și din hotărîrea din 24.02.2015 se referă la împărțire și nu reglementează vînzarea bunului imobil la licitație publică. Or, o astfel de împărțire s-a dispus prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15.10.2001. În opinia recurentului, încasarea cheltuielilor de judecată dispusă de instanța de apel este nemotivată, or dînsul ca pensionar nu dispune de surse financiare pentru angajarea unui avocat, apelînd la asistența garantată de stat. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gajos Vasile nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

4 Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gajos Vasile ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Gajos Vasile se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Iurie Bejenaru 5