2ra-1680/16 — obligarea instituirii servituții de trecere a coloanelor tranzitorii, încasarea plății de arendă și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea instituirii servituţii de trecere a coloanelor tranzitorii, încasarea plăţii de arendă şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1680/16 — obligarea instituirii servituții de trecere a coloanelor tranzitorii, încasarea plății de arendă și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Burduh dosarul nr. 2ra-1680/16
instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac și A. Pahopol
Î N C H E I E R E
27 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului,
Judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Maria Ghervas și Sveatoslav Moldovan
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
Stanislav Taban, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Taban
Stanislav împotriva întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ com.
Bubuieci cu privire la obligarea instituirii servituții prin contract, încasarea plății
pentru serviciile de arendă și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de
Taban Stanislav și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20
iulie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă
c o n s t a t ă:
La 07 mai 2015 Taban Stanislav a depus cerere de chemare în judecată
împotriva întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ com. Bubuieci cu
privire la obligarea instituirii servituții prin contract, încasarea plății pentru serviciile
de arendă și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată Taban Stanislav a indicat că este
proprietarul apartamentului nr. 27, blocul 1, str. Miorița 26, com. Bubuieci, mun.
Chișinău, prin care tranzitează 3 coloane de încălzire tranzitorii.
Apartamentul său a fost debranșat de la sistemul central de încălzire și pârâtul
cere achitarea plății pentru pierderile normative de energie termică pentru țevile care
tranzitează imobilul său.
În calitate de proprietar al imobilului este în drept să cerea instituirea unei
servituți pentru țevile care tranzitează apartamentul său.
Consideră că este necesară instituirea unei servituți de trecere a coloanelor
tranzitorii prin apartamentul său, deoarece aflarea acestor țevi îi impune achitarea plății
pentru pierderile normative de energie termică, îi creează disconfort prin
imposibilitatea folosirii spațiului ocupat de coloanele tranzitorii care ocupă o suprafață
de 1,5 m.p., întreținerea și supravegherea acestora în vederea asigurării bunei
funcționări în perioada rece a întregului sistem.
A adresat pârâtului cereri prealabile în acest sens, însă au fost respinse.
Conform art. 376 alin. (1) Codul civil, dacă dreptul proprietarului este încălcat
în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere
autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru
1
prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea
încălcării sau executarea acestei cerințe este imposibilă.
Cererea sa se încadrează în prevederile art. 1 Protocol adițional nr. 1 la
Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care
garantează dreptul la respectarea bunurilor sale.
Cere Taban Stanislav obligarea întreprinderii municipale de gestionare a
fondului locativ com. Bubuieci să instituie în bază de contract servitutea de trecere a
coloanelor tranzitorii, achitării serviciilor de arendă la prețul de 25 lei/m.p., preț care
operează pentru arendarea încăperilor în mun. Chișinău și compensarea cheltuielilor de
judecată (f.d. 5-6).
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 iulie 2015 s-a respins
cererea de chemare în judecată depusă de Taban Stanislav ca fiind neîntemeiată (f.d.
28, 34-36).
La 18 august 2015 Taban Stanislav a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 iulie 2015 și fără plata taxei de stat (f.d.
39).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2015 nu s-a dat curs
cererii de apel, s-a acordat lui Taban Stanislav termen pentru prezentarea apelului
motivat în limba de stat și achitarea taxei de stat în mărime de 75 lei până 03
noiembrie 2015 și s-a explicat apelantului că în caz contrar apelul va fi restituit (f.d.
43-44).
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 08 decembrie 2015 a restituit ca
fiind netimbrat apelul declarat de Taban Stanislav și a restituit lui Taban Stanislav taxa
de stat în mărime de 75 lei (f.d. 61-63).
La 22 decembrie 2015 Taban Stanislav a declarat recurs împotriva încheierii
Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2015 (f.d. 70-72).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 februarie 2016 s-a admis recursul
declarat de Taban Stanislav, s-a casat încheierea Curții de Apel Chișinău din 08
decembrie 2015 și s-a trimis pricina la rejudecare la etapa primirii cererii de apel (f.d.
85-87).
La 12 aprilie 2016 Taban Stanislav a depus apelul motivat împotriva hotărârii
Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 20 iulie 2015 (f.d. 94-97).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 12 aprilie 2016 a respins apelul
declarat de Taban Stanislav și a menținut hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.
Chișinău din 20 iulie 2015 (f.d. 100-103).
În motivarea soluțiilor instanțele de judecată au indicat că pretențiile lui Taban
Stanislav sunt reglementate de Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare
a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea
apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de
încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19
februarie 2012, în redacția Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, care
în punctul 8 prevede că în cazul deconectării integrale a apartamentului (încăperii
locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita
plata pentru încălzire în mărime de 20% din costul energiei termice calculate pentru un
metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine), luînd în considerație
existența pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice și
subsoluri) care mențin în stare funcțională sistemele inginerești de alimentare cu apă și
2
de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun și
imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii..
La 06 iunie 2016 Taban Stanislav a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor
hotărâri judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea cererii de recurs Taban Stanislav a indicat că instanța de apel
eronat a constatat că țevile sistemului centralizat de încălzire care traversează
apartamentul său nu-i încalcă dreptul de proprietate.
Hotărârile emise de instanțele de judecată sunt nemotivate, iar obligația de
motivare a hotărârilor judecătorești se regăsește în jurisprudența constantă a Curții de
la Strasbourg.
Hotărârea primei instanțe este contradictorie, deoarece în partea motivată a
acestea este utilizată sintagma ,,acțiunea înaintată de reclamant este neîntemeiată și o
va admite respinge”.
Instanțele de judecată eronat au constatat că spațiul ocupat de țevile care
tranzitează imobilul este proprietate comună în condominiu, deoarece acest spațiu este
inclus în planul imobilului cu drept de proprietate.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării
referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face
un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Verificând argumentele invocate de Taban Stanislav în cererea de recurs pe baza
materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este
inadmisibil din următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă.
Taban Stanislav în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) Codul de procedură civilă nu a invocat.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio
referire cu privire la fondul recursului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432
alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a
3
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel și prima
instanță au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept
material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale,
iar argumentele invocate de Taban Stanislav în cererea de recurs poartă caracter
declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Taban Stanislav se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
Judecătorul: Svetlana Filincova
Judecătorii: Maria Ghervas
Sveatoslav Moldovan
4