2ra-1650/16 — demolarea garajului, determinarea hotarelor dintre terenuri, repararea prejudiciului moral

Prima instanță: D. Bosîi 2ra– 1650/16

Instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Valeva

Î N C H E I E R E

27 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Bezman Dumitru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Bezman

Dumitru împotriva Odajiu Elenei privind demolarea garajului și subsolului,

stabilirea hotarelor dintre terenurile învecinate și repararea prejudiciului moral, cît

și la cererea de chemare în judecată depusă de către Odajiu Elena împotriva

Primăriei orașului Cahul, intervenient accesoriu Bezman Dumitru privind anularea

actului administrativ și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 24 martie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Odajiu Elena, casată parțial hotărîrea Judecătoriei

Cahul din 24 iulie 2015, în partea pretenției lui Bezman Dumitru privind

demolarea garajului cu subsol cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin

care s-a respins pretenția, în rest, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 24

iulie 2015,

c o n s t a t ă:

La 27 martie 2013, Bezman Dumitru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Odajiu Elenei privind demolarea garajului și subsolului, stabilirea

hotarelor dintre terenurile învecinate și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că este proprietarul casei de locuit și a

terenului aferent cu nr. cadastral 1701113218, or. Cahul, str. Pușkin, nr. 40, iar,

pîrîta Odajiu Elena este proprietarul terenului învecinat amplasat pe adresa or.

Cahul, str. Pușkin, nr. 42.

Mai indică că pîrîta Odajiu Elena a început construcția garajului cu subsol

pe o porțiune din terenul acestuia, unde, în consecință s-a adresat cu o cerere către

Primăria or. Cahul, unde a primit răspuns că în urma măsurărilor efectuate,

hotarele sectorului său de teren în natură nu coincid cu datele din titlu.

Afirmă că a depus la Oficiul Cadastral Teritorial o cerere privind stabilirea

hotarelor de teren, iar, la 17 octombrie 2012, a primit răspuns de la OCT Cahul,

care l-a informat că pentru soluționarea problemei date urmează să se adreseze la

Primăria or. Cahul.

Reclamantul invocă că s-a adresat la Primăria or. Cahul, unde a primit

răspuns la 31 ianuarie 2013, că pentru soluționarea problemei date urmează să se

adreseze la OCT Cahul.

Reclamantul solicită obligarea pîrîtei Odajiu Elena să demoleze garajul și

subsolul ridicat pe sectorul său, să fie stabilit hotarul dintre terenul acestuia și

terenul lui Odajiu Elena, cît și să fie încasat de la pîrîtă, prejudiciul moral în sumă

de 10000 lei și cheltuielile de judecată.

La 23 aprilie 2014, Odajiu Elena a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei orașului Cahul privind anularea dispoziției și titlului de

proprietate a terenului.

În motivarea acțiunii a indicat că titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat pe numele lui Bezman Dumitru la 29 ianuarie

2012, asupra sectorului de teren cu nr. cadastral 1701113218, amplasat în or.

Cahul, str. Pușkin, nr. 40, este unul ilegal, dat fiind că repartizarea în proprietate

privată a sectorului de teren s-a dispus prin dispoziția primarului or. Cahul nr. 849

din 24 aprilie 2001, contrar art. 10 din Codul Funciar.

Reclamanta Odajiu Elena solicită să fie constatată nulitatea dispoziției nr.

489 din 24 iulie 2001 cu repartizarea în proprietatea lui Bezman Dumitru a

sectorului de teren și anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren eliberat la 29 ianuarie 2002 pe numele lui Bezman Dumitru asupra

sectorului de teren cu nr. cadastral 1701113218, amplasat în or. Cahul, str. Pușkin,

40.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 26 mai 2014, s-a conexat într-un

singur proces cererea de chemare în judecată depusă de Bezman Dumitru

împotriva Odajiu Elena privind demolarea construcției, stabilirea hotarului și

repararea prejudiciului moral și cererea de chemare în judecată depusă de Odajiu

Elena împotriva Primăriei or. Cahul privind anularea actului administrativ și a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 24 iulie 2015, a fost respinsă acțiunea

înaintată de către Odajiu Elena, a admis parțial acțiunea înaintată de către Bezman

Dumitru, a obligat pîrîta Odajiu Elena, proprietara terenului 1701113217, de a

demola garajul pe segmentul 1-2, cu lungimea 6, 10 m și subsolul, în partea

ridicată pe terenul cu nr. cadastral 1701113218, ce aparține lui Bezman Dumitru,

în rest acțiunea înaintată de către Bezman Dumitru a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 24 martie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Odajiu Elena, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul din 24

iulie 2015, în partea pretenției lui Bezman Dumitru privind demolarea garajului

cu subsol cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care s-a respins

pretenția, în rest, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 24 iulie 2015.

La 20 mai 2016, Bezman Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de

Apel Cahul din 24 martie 2016 și menținerea hotărîrii Judecătoriei Cahul din 24

iulie 2015.

În motivarea cererii de recurs a invocat că decizia instanței de apel este

ilegală și neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de

drept material.

La 29 iunie 2016, Odajiu Elena a depus referință la recursul declarat de

către Bezman Dumitru, solicitînd declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea

de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bezman

Dumitru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a

hotărîrii primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Bezman

Dumitru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei

instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat

de către Bezman Dumitru ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.

(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Bezman Dumitru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas