3ra-1077/16 — privind anularea ordinului, restabilirea in functie

Prima instanță: Judecătoria sectorului Centru municipiul Chișinău, Judecător – Dorin Muntean

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Nina Vascan, Eugenia Fistican, Veronica Negru

Dosar nr.3ra-1077/16

ÎNCHEIERE

27 iulie 2016 municipiul

Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas

Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion

Donoaga,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Donoaga împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne, privind anularea ordinului, restabilirea în funcție și încasarea salariului

pentru absența forțată de la muncă,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Ion Donoaga,

co ns tată :

La 17 aprilie 2015 Ion Donoaga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova (în continuare IGP MAI), solicitînd anularea ordinului nr. 162

ef. din 23.03.2015 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere

din organele afacerilor interne a angajaților Igor Bologan și Ion Donoaga din

cadrul companiei Rîșcani a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a INP al IGP

al MAI, în partea sancționării disciplinare prin concediere a locotenentului de

poliție Ion Donoaga.

În motivarea cererii a indicat că la 05 august 2013 între IGP MAI și Ion

Donoaga a fost încheiat contractul individual de muncă nr. 2684 privind angajarea

lui Ion Donoaga în funcție de inspector de patrulare rutieră pe o perioadă

nedeterminată. În exercitarea funcției sus-indicate el a dat dovadă de

responsabilitate și diligență, fapt ce se poate confirma prin lipsa abaterilor

disciplinare, stimulările și recompensele obținute, precum și prin caracteristica

eliberată de comandanții companiei Rîșcani.

La 13 martie 2015 Serviciul protecție internă și anticorupție (SPIA) al MAI a

fost sesizat de cet. Veaceslav Tîron cu privire la acțiunile pretins ilegale ale

1

angajaților Igor Bologan și Ion Donoaga. În urma unei anchete de serviciu

efectuate la 23 martie 2015, de către IGP MAI a fost emis ordinul nr. 162 ef. „Cu

privire la sancționarea disciplinară a angajaților din cadrul INP al IGP al MAI Igor

Bologan și Ion Donoaga”, în temeiul căruia Ion Donoaga a fost concediat din

funcție.

Consideră ordinul menționat ca fiind unul nelegitim și neîntemeiat, fiind emis

cu mai multe abateri și încălcări, ori trimiterile la normele de drept în ordinul

contestat sunt lipsite de probe concludente, MAI bazându-se doar pe o înregistrare

video anexată la petiția cet. Veaceslav Tîron care, în nici un mod nu demonstrează

despre careva ilegalități din partea reclamantului. Angajatorul a dat prioritate unor

afirmații dubioase, fară a lua în considerație explicațiile formulate de Ion Donoaga,

care a negat categoric faptul pretinderii mijloacelor bănești de la cet. Veaceslav

Tîron.

Potrivit înregistrării video este incontestabil că una dintre identitățile în cadru este

Ion Donoaga, reclamantul invocă că această înregistrare video nu probează faptul

pretinderii sau primirii unor mijloace financiare, în felul declarat de Veaceslav

Tîron. Nu este cunoscută originea acestor imagini și legătura cauzală între

sesizarea făcută și faptele de corupție pretinse. în altă ordine de idei, conținutul

ordinului are un caracter divergent și confuz. Lipsește și abaterea disciplinară

incriminată, astfel că, prevederile de drept menționate în ordin nu-i sunt imputabile

lui Ion Donoaga. El a fost în imposibilitare de a denunța pretinsele acte de

corupție, de a întreprinde măsuri de prevenire și combatere a faptelor de corupție și

de a informa superiorii și organele competente despre actul de corupție, în situația

în care nu a cunoscut nimic despre existența vreunui act de corupție. Vinovăția sa

nu a fost probată, precum nu a fost dovedit nici faptul cunoașterii faptelor de

corupție.

A mai invocat că din start i s-a propus depunerea unei cereri de demisie din

proprie inițiativă. Ulterior, în privința lui au fost aplicate presiuni, fiind amenințat

cu faptul că materialele lui vor fi înaintate Centrului Național Anticorupție (CNA)

pentru pornirea urmăririi penale. După ce, reclamantul, a refuzat aceste propuneri,

invocând nevinovăția sa în explicațiile date pe marginea cauzei, persoane

responsabile din cadrul SPIA al MAI au venit la locul lui de muncă, i-au prezentat

imagini video despre incidentul enunțat, după care din nou i-au propus

recunoașterea în scris a actului de corupție. În condițiile enunțate, el de trei ori a

fost invitat să dea explicații, de fiecare dată fiindu-i propusă depunerea cererii de

demisie din proprie inițiativă și, doar după refuz angajatorul a emis ordinul

contestat fapt care denotă implicit despre îndoielile administrației angajatorului

despre veridicitatea imaginilor video la care se face trimitere în ordinul contestat.

2

Ulterior, Ion Donoaga a depus cerere de concretizare a pretențiilor prin care

suplimentar a solicitat restabilirea lui în funcție și încasarea salariului pentru

absența forțată de la serviciu.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru municipiul Chișinău din 27 iulie

2015 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Ion Donoaga.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2016 a fost respins apelul

depus de Ion Donoaga și menținută hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru

municipiul Chișinău din 27 iulie 2015.

La 03 iunie 2016 avocatul Valeriu Verejan, în interesele lui Ion Donoaga, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2016,

solicitînd casarea deciziei recurate și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie

admisă integral acțiunea lui Ion Donoaga.

În motivarea cererii a indicat că instanța de apel nu a dat apreciere

divergențelor existente nemijlocit în ordinul de concediere și că de fapt, acest ordin

nu reflectă rezultatele anchetei de serviciu.

Consideră recurentul că instanța de apel nu a dat o apreciere justă

circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii și a interpretat în mod eronat legea.

Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

pricinii, referință și în conformitate cu prevederile Legii, Completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de Ion Donoaga ca fiind inadmisibil, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură

Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII din Codul de

Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din

prevederile art.437 alin.(1) lit.f) din Codul de Procedură Civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale

normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

3

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de expunerea circumstanțelor de

fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct de vedere al recurentului,

nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma

art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra

reaprecierii probelor și circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de judecată.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii a 2-a,

Capitolul XXXVIII, din Codul de Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o

rejudecare a fondului pricinii, avînd un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt. Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui

control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a

recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, caracter care nu este

evidențiat de cererea de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod

Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Donoaga.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

4