3ra-1075/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Alexandru Gafton nr. 3ra-1075/16

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

ÎNCHEIERE

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișica-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Consiliul municipal Chișinău

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat către Consiliul municipal Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Consiliul municipal Chișinău și Semion Sinhani

și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015

constată:

La 17 august 2015 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău,

intervenient accesoriu Semion Sinhani cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea cererii a indicat că Consiliul municipal Chișinău la data de

19 mai 2015 a adoptat decizia nr. 3/45-39 prin care s-a transmis în locațiune lui

Semion Sinhani pe un termen de trei ani, încăperea cu suprafața de 22,8 mp din

str. Toma Ciorba, 7, lit. A.

Oficiul Teritorial Chișinău în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală a efectuat controlul sub

aspectul legal al deciziei menționate și consideră că aceasta a fost adoptată cu

încălcarea prevederilor legislației în vigoare. În conformitate art. 68 din legea sus

menționată, prin notificare nr. 1304/OT-1267 din 24 iunie 2015, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Chișinău anularea

deciziei notificate, ca fiind emisă contrar legislației.

1

Conform prevederilor art. 68 alin. (2), (3) din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în termen de 30 de zile de

la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să

abroge actul contestat. În cazul în care, autoritatea locală emitentă și-a menținut

poziția sau nu a reexaminat actul contestat, Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat

poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 zile de la data

primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în

cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 zile de la data notificării

cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

Astfel, la adoptarea deciziei sus-menționate, Consiliul municipal Chișinău a

ignorat prevederile art. 77 alin. (2), (3), (5) al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publica locală, care prevede că, bunurile domeniului

privat al unității administrativ teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrarea, în

arendă ori locațiune, în condițiile legii. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă

ori în locațiune a bunurile proprietate a unității administrativ teritoriale se fac prin

licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres

prin lege.

Conform prevederilor punctului 23 din Hotărârea Guvernului nr. 483 din

29 martie 2008, pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în

locațiune a activelor neutilizate, autoritatea abilitată poate accepta darea bunurilor

neutilizate în locațiune prin negocieri directe, atunci când închirierea lor nu a fost

solicitată la o licitație, când cheltuielile de organizare a licitațiilor nu sunt

justificate.

Totodată, conform prevederilor recomandării nr. 77 din 18 mai 2015 a Curții

Supreme de Justiție cu privire la modul de aplicare a prevederilor art. 77 alin. (5)

din Legea privind administrația publică locală, nr. 43-XVI din 28 decembrie 2006,

în dispoziția articolului menționat, tranzacțiile legate de înstrăinare, concesionare,

cât și de darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietatea a unității

administrativ-teritoriale, poartă un caracter oneros, deoarece urmează a fi încheiat

ca urmare a expunerii acestora la licitație, condiție obligatorie impusă de această

normă, având în vedere că organizarea și desfășurarea unei licitații, după reguli

speciale, întotdeauna urmărește scopul obținerii, în final, a prețului maxim propus.

Astfel, procedura licitării dreptului de locațiune urma a fi petrecută în

conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, care stabilește că

organizare și desfășurarea licitației este condiționată de asigurarea liberului acces

la licitație și a drepturilor egale pentru toți participanții, cu excepția celor lipsiți de

acest drept și prioritatea prețului maxim propus.

Astfel, Consiliul Municipal Chișinău respectând prevederile legale urma să

asigure accesul liber și egalitatea tuturor doritorilor de a obține dreptul la locațiune

asupra problemelor de interes personal.

În temeiul art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ, a

solicitat anularea actului, fiind emis cu încălcarea procedurii.

2

Consideră că Consiliul municipal Chișinău la adoptarea actului contestat a

ignorat prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind actele

normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și

locale, care stipulează că actele normative ale autorităților administrației publice

centrale și locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituționale,

legilor, precum și hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.

Își întemeiază pretențiile în baza art. 166 Cod de procedură civilă, art. 68 din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 cu privire la administrația publică

locală și în temeiul legii contenciosului administrativ, nr. 793 din 10 februarie

2000.

Solicită anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/45-39 din

19 mai 2015.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 07 decembrie 2015

cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat către Consiliul mun. Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ a fost admisă integral, a fost anulată decizia Consiliului

mun. Chișinău din 19 mai 2015 cu privire la transmiterea în locațiune lui Semion

Sinhani încăperea cu suprafața de 22,8 m2 din str. Toma Ciorbă, 7, lit. A,

mun. Chișinău, ca fiind ilegală.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 au fost respinse

apelurile declarate de Consiliul municipal Chișinău și Semion Sinhani și a

menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015.

La 30 mai 2016, Consiliul municipal Chișinău a depus cerere de recurs, prin

care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 și

hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 07 decembrie 2015 ca nefondate și

emiterea unei noi hotărâri prin care pretențiile Oficiului Teritorial Chișinău ale

Cancelariei de Stat să fie respinse ca neîntemeiate.

În motivarea cererii de recurs a invocat că hotărârile instanțelor de judecată

ierarhic inferioare sunt ilegale și pasibile anulării din considerentul că contravin

normelor dreptului material și procesual, iar la examinarea și adoptarea lor nu au

fost pe deplin constatate și elucidate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii.

Consideră că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că potrivit

art. 14 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală, consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate

problemele de interese local, cu excepția celora care țin de competența altor

autorități publice.

Totodată, conform art. 77 alin. (2) din legea nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, bunurile domeniului public al unității

administrativ teritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor municipale și

instituțiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locațiune, după, în temeiul

deciziei consiliului local sau raional, în condițiile legii.

Alineatul (5) al aceluiași articol menționează că, înstrăinarea, concesionarea,

darea arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate a unităților administrativ-

3

teritoriale, se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția

cazurilor stabilite expres prin lege.

Prin urmare, legiuitorul a instituit excepții de la regula generale privind

transmiterea în locațiune a bunurilor imobile.

În conformitate cu pct. 1.3. al Regulamentului gestionării clădirilor,

construcțiilor și încăperilor cu altă destinație decât cea locativă proprietate

municipală, aprobat prin decizia Consiliul Municipal Chișinău nr. 4/11 din 26

septembrie 2003, încăperile nelocuibile se dau în locațiune în baza deciziei

Consiliului municipal Chișinău.

Iar în conformitate cu pct. 3.1. al Regulamentului, încăperile sunt acordate în

locațiune prin intermediul licitațiilor pentru obținerea dreptului de închiriere a

încăperilor cu statul nelocuibil sau pe baza principiilor generale. La licitație sunt

solicitate concomitent de două sau mai multe persoane.

Totodată, potrivit prevederilor pct. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 483 din

29 martie 2008, pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de dare în

locațiune a activelor neutilizate, autoritatea abilitată poate accepta darea bunurilor

neutilizate în locațiune prin negocieri directe, atunci când închirierea lor nu a fost

solicitată la o licitație, iar cheltuielile de organizare a licitațiilor nu sunt justificate.

Deoarece în adresa Consiliului municipal Chișinău a parvenit doar cererea

dlui Sinhani Semion, s-a decis ca ultimului să i se acorde în locațiune încăperea în

litigiu.

La 29 iunie 2016 Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

referință prin care a solicitat respingerea cererii de recurs declarată ca fiind

nefondată cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, ca

fiind una legală și întemeiată.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 03 mai 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 67). Totodată, e de menționat că la materialele cauzei nu este anexată nicio

probă cu privire la data recepționării deciziei de către părți.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

4

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul municipal

Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Consiliul municipal Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

5