2ra-1555/16 — incasarea despagubirii de asigurare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea despagubirii de asigurare
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1555/16 — incasarea despagubirii de asigurare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: Gh. Bîrnaz nr.2ra-1555/16
instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol
ÎNCHEIERE
06 iulie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Hamițchi Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Hamițchi Victor împotriva Companiei de Asigurări „Asito” societate pe acțiuni și
Cebotari Ilarion cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare și repararea
prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015,
prin care a fost admis apelul declarat de Compania de Asigurări „Asito” societate pe
acțiuni, casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 11 mai 2015, cu
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată
c o n s t a t ă
La 26 iunie 2012 Victor Hamițchi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva CIA „Asito” SA și Ilarion Cebotari cu privire la încasarea despăgubirii de
asigurare și repararea prejudiciului moral.
În motivare acțiunii a indicat că, în rezultatul accidentului rutier din 07 august
2011 la intersecția str. Studenților și str. N. Dimo din mun. Chișinău, automobilul
„Toyota Camry” cu n/î CPD 777, condus de Ilarion Cebotari, a deteriorat automobilul
„Mazda 626” cu n/î KAP 441, care aparține reclamantului Victor Hamițchi, și la
volanul căruia se afla Sergiu Hamițchi.
Prin deciziei agentului constatator din 07 august 2011, confirmată prin
hotărîrea instanței de judecată, vinovat de producerea accidentului rutier și cauzarea
prejudiciului material a fost recunoscut pîrîtul Ilarion Cebotari.
Deoarece Ilarion Cebotari deținea un contract de asigurare de răspundere civilă
încheiat cu CIA „Asito” SA, reclamantul s-a adresat la asigurător în vederea obținerii
despăgubirii de asigurare, prezentînd companiei și actele întocmite de colaboratorii
Poliției Rutiere care vizează producerea accidentului rutier, precum și schemele locului
accidentului rutier.
La 11 august 2011 s-a adresat către SRL „Salikhov Consulting” pentru
examinarea automobilul „Mazda 626” cu n/î KAP 441 pentru stabilirea sumei
prejudiciului cauzat în rezultatul accidentului rutier.
La efectuarea evaluării a fost invitat prin telegramă reprezentantul CIA „Asito”
SA, care însă din motive necunoscute nu s-a prezentat.
Potrivit calculului efectuat de CIA „Asito” SA, în luna mai 2012 reclamantul a
primit suma de 12.482 lei. Hamițchi Victor a anunțat compania despre faptul că nu
este de acord cu mărimea despăgubirii de asigurare, însă careva răspuns la aceasta nu a
primit și nici nu a efectuat vreun recalcul în acest sens.
Deoarece prin decizia agentului constatator vinovat de producerea accidentului
rutier a fost recunoscut Cebotari Ilarion, acesta este pasibil de a repara prejudiciul
moral cauzat reclamantului.
Cere Hamițchi Victor admiterea acțiunii, încasarea despăgubirii de asigurare în
sumă de 21.597 lei, repararea din contul lui Ilarion Cebotari a prejudiciului moral în
sumă de 10.000 lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, inclusiv pentru taxa
de stat achitată în mărime de 648 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de
3200 lei.
Ulterior, reclamantul și-a concretizat cerințele acțiunii și a cerut încasarea de la
pîrît a diferenței despăgubirii de asigurare neachitate în sumă de 8987 lei, încasarea
penalității de 1617,66 lei conform Legii nr. 407 și încasarea cheltuielilor de judecată,
inclusiv pentru efectuarea expertizei în mărime de 360 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 mai 2015, a fost
admisă parțial acțiunea, s-a încasat de la CIA „Asito” SA în beneficiul lu Hamițchi
Victor suma de 8987 lei cu titlu de despăgubire de asigurare, 1617,66 lei cu titlu de
penalitate, cheltuielile de judecată proporțional sumei adjudecate, dintre care 318,14
lei pentru taxa de stat achitată și 3000 lei cheltuieli de asistență juridică, în rest
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015, a fost admis
apelul declarat de CIA „Asito” SA, casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău din 11 mai 2015, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunea a fost
respinsă ca neîntemeiată.
La 27 aprilie 2016 Hamițchi Victor a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 10 noiembrie 2015 și menținerea hotărîrii primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a
elucidat pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea fondului cauzei.
Indică recurentul că, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că expertiza
repetată a fost efectuată în baza procesului-verbal de constatare a daunelor întocmit
nemijlocit de către CA „Asito” SA, semnat de către ambele părți.
Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că reclamantul nu poate
prezenta probe ce confirmă reparația automobilului, deoarece acesta nu a fost reparat
integral.
Conform art. 23 al. (61) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la
asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, în
cazul în care nu a fost reparat automobilul se va stabili suma reieșind dintr-un act de
expertiză.
Astfel instanța de fond corect a dat apreciere raportului de expertiză efectuat în
cadrul examinării dosarului, fapt de care instanța de apel nu a ținut cont.
Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Hamițchi Victor nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în
recursul declarat de Hamițchi Victor asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de Hamițchi Victor ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Hamițchi Victor se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ion Druță
Galina Stratulat