2rc-594/16 — confirmarea dreptului de proprietate și obligarea creării accesului liber în încăperea auxiliară

Prima instanță: M.Moraru dosarul nr. 2rc-594/16 D E C I Z I E 06 iulie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Montevideia”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu răspundere limitată „Montevideia” împotriva societății cu răspundere limitată „NourCo” (în proces de insolvabilitate) și Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/459 privind confirmarea dreptului de proprietate și obligarea creării accesului liber în încăperea auxiliară, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, prin care cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Montevideia” cu privire la confirmarea dreptului de proprietate a fost strămutată după competență la Judecătoria Botanica mun.

Chișinău, c o n s t a t ă: La 05 ianuarie 2016 SRL ,,Montevideia” s-a adresat în instanța de insolvabilitate cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „NourCo” (în proces de insolvabilitate) și Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/459 privind confirmarea dreptului de proprietate asupra încăperii auxiliare nr. 5 și 6 cotă/parte, utilajului compus din: cazangeria de gaz și aparatele de înregistrare a agenților energetici, agent termic și agent energie electrică – instalate conform documentației de proiect din str. Sarmizegetusa, 53 casa 3, mun.

Chișinău; obligarea SRL ,,NourCo” să transmită prin act de primire – predare cota-parte a încăperii auxiliare, cazangeria de gaz și aparatele de înregistrarea agenților energetici și să transmită documentația de proiect a încăperii auxiliare nr. 5 și 6 documentația tehnică a cazangeriei de gaz, aparatelor de înregistrare a agenților energetici și obligarea ACC 55/459 să creeze acces liber în încăperea auxiliară, unde sunt instalate utilajele respective, cazangeria de gaz și aparatele de înregistrare a agenților energetici și să transmită cheile de la ușă (f.d.

139). Ulterior, la 01 aprilie 2016 SRL ,,Montevideia” a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitînd confirmarea dreptului de coproprietate asupra cotei-părți de 1,96 m2 a încăperii nelocative cu suprafața totală de 5,9 m2 cu destinația de folosință cazangerie, numerotată cu nr. 4, conform planului cadastral 01.00.1.15.012.03, 1 amplasată la etajul parter din casa nr. 3 din str. Sarmizegetusa, 53, mun. Chișinău și cotei-părți a cazanului termic (de gaz), rețelelor interne de alimentare cu gaz, apă caldă și aparatele de înregistrare a agenților termici, obligarea ACC 55/459 să creeze acces liber în încăperea auxiliară unde sunt instalate utilajele respective, cazangeria de gaz și aparatele de înregistrare a agenților energetici și să transmită cheile de la ușă pentru realizarea dreptului de a încheia un contract cu operatorul de rețea SRL ,,Chișinău-gaz” și verificarea datelor de înregistrare a agenților termici și energetici (f.d.

188-189). Pe parcursul derulării procesului, la 26 mai 2016, administratorul insolvabilității a SRL ,,NourCo” – Chicu Dumitru prin intermediul Verei Popaz a depus cerere de strămutare a pricinii după competență teritorială, invocînd că, litigiul dedus judecății nu face parte din categoria litigiilor care se judecă de instanța de insolvabilitate și nu cade sub incidența art. 5 din Legea insolvabilității (f.d. 211). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 s-a strămutat cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Montevideia” împotriva SRL „NourCo” (în proces de insolvabilitate) și ACC nr. 55/459 privind confirmarea dreptului de proprietate și obligarea creării accesului liber în încăperea auxiliară, pentru examinare în fond după competență la Judecătoria Botanica mun.

Chișinău (f.d. 221-225). Considerînd ilegală încheierea instanței de insolvabilitate, la 06 iunie 2016, în termenul prevăzut de lege, SRL „Montevideia” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 și restituirea pricinii la rejudecare în instanța de insolvabilitate pentru examinare în fond. Prin cererile de recurs suplimentare din 21 iunie 2016 și respectiv, din 27 iunie 2016, recurentul și-a exprimat dezacordul cu încheierea emisă în pricină.

În motivarea recursului, societatea a invocat neteminicia încheierii recurate, menționînd că, instanța de insolvabilitate a aplicat eronat Legea nr. 155 din 05 iulie 2012. A susținut că, pînă la examinarea prezentei spețe, la 09 septembrie 2013 instanța de insolvabilitate a examinat cererea SRL ,,Montevideia” și demersul administratorului autorizat Chicu Dumitru, prin care a confirmat dreptul de proprietate a SRL ,,Montevideia” asupra bunului imobil (spațiului comercial/auxiliar de pe aceiași adresă) cu obligarea OCT Chișinău să înregistreze acest drept în Registrul bunurilor imobile. Mai mult ca atît, în încheierea recurată se indică că, administratorul insolvabilității SRL ,,NourCo” - Chicu Dumitru, a înaintat demersul de strămutare a cererii după competență, pe cînd în ședința de judecată din 26 mai 2016 administratorul procesului de insolvabilitate a SRL ,,NourCo” nu a fost prezent și s-a aflat în imposibilitate de a înainta un astfel de demers.

În acest sens, menționează că, strămutarea cererii de chemare în judecată depusă de SRL ,,Montevideia” nu a fost semnată de administratorul autorizat Chicu Dumitru, ci de către Popaz Vera, care în procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 mai 2 2016 a fost indicată în calitate de jurist a SRL ,,Tivali-Com”, dar care de fapt a înaintat demersul de strămutare a pricinii, neavînd împuterniciri corespunzătoare. Opinează societatea că, de fapt SRL ,,Tivali-Com” și Popaz Vera nu sunt parte la proces și nu au careva pretenții față de aceștia. Așadar, recurentul consideră nejustificată concluzia instanței de insolvabilitate precum că, cererea de chemare în judecată ține de competența Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău. Prin referința din 23 iunie 2016, ACC 55/459 a solicitat respingerea recursului înaintat de către SRL ,,Montevideia”. La fel, prin referința din 28 iunie 2016 administratorul insolvabilității a SRL ,,NourCo”, Chicu Dumitru, a solicitat respingerea recursului declarat de SRL ,,Montevideia”. În susținerea referinței depuse a invocat că, litigiul dedus judecății urmează a fi strămutat după competență teritorială, deoarece nu face parte din categoria litigiilor care se judecă de instanța de insolvabilitate și nu cade sub incidența art. 5 din Legea insolvabilității. Verificînd argumentele recursului în raport cu circumstanțele cauzei și referința depusă de ACC 55/459 și administratorul insolvabilității a SRL ,,NourCo”, Chicu Dumitru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, recursul înaintat de SRL ,,Montevideia” împotriva încheierii din 26 mai 2016 urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea recurată. În conformitate cu art. 331 CPC, introdus prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 30 noiembrie 2012, judecătoriile examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

În scopul aplicării uniforme a normelor de drept procesual ce reglementează competența jurisdicțională, Curtea Supremă de Justiție în punctul 3 al Recomandării nr. 9 privind punerea în aplicare a normelor de procedură civilă a evidențiat că începînd cu 01 decembrie 2012 justițiabilii, dar și instanțele de judecată, vor ține cont de modificarea normelor ce țin de competența jurisdicțională materială, potrivit căreia toate cauzele civile, cu excepția insolvabilității, se vor examina de către judecătorii (art. 331 și art. 429 CPC, în redacția Legii nr. 155 din 05 iulie 2012). Articolele 331 și 38 alin. (2) ale CPC expres prevăd că judecătoriile examinează și soluționează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.

Acțiunea împotriva unei organizații se intentează în instanța de la sediul ei sau al organului ei de administrație. În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. b) CPC, instanța strămută pricina la o altă instanță dacă pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reținută spre judecare cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională. 3 Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2015 a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Montevideia” împotriva administratorului procesului de insolvabilitate a SRL ,,NourCo”, Chicu Dumitru privind soluționarea problemei conectării spațiilor sale comerciale la cazangeria cu gaz, în cadrul procesului de insolvabilitate a SRL ,,NourCo” din motiv că, a fost depusă cu încălcarea competenței (f.d.

123-124). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2015 s-a respins recursul declarat de SRL ,,Montevideia” și s-a menținut încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2015. În cadrul procesului de insolvabilitate, SRL ,,Montevideia” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SRL „NourCo” (în proces de insolvabilitate) și ACC nr. 55/459 privind confirmarea dreptului de proprietate și obligarea creării accesului liber în încăperea auxiliară (f.d. 188-189). Pe parcursul derulării procesului, la 26 mai 2016, Vera Popaz, reprezentantul SRL ,,Tivali-Com” a depus cerere de strămutare a pricinii după competență teritorială, invocînd că, litigiul dedus judecății nu face parte din categoria litigiilor care se judecă de instanța de insolvabilitate și nu cade sub incidența art. 5 din Legea insolvabilității (f.d.

211). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016 s-a strămutat cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Montevideia” împotriva SRL „NourCo” (în proces de insolvabilitate) și ACC nr. 55/459 privind confirmarea dreptului de proprietate și obligarea creării accesului liber în încăperea auxiliară, pentru examinare în fond după competență la Judecătoria Botanica mun. Chișinău (f.d. 221-225). Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de insolvabilitate corect a strămutat pricina după competență la Judecătoria Botanica mun. Chișinău, iar SRL „Montevideia”, înaintînd acțiunea împotriva SRL ,,NourCo” și ACC55/459, nu a ținut cont de prevederile legale enunțate și neîntemeiat a depus cererea de chemare în judecată în instanța de insolvabilitate.

Instanța de recurs evidențiază la caz lipsa competenței Curții de Apel Chișinău, ca instanță de insolvabilitate, să examineze respectiva cerere cu privire la confirmarea dreptului de proprietate și obligarea creării accesului liber în încăperea auxiliară. Or, cererea de chemare în judecată în redacția formulată de către recurentul- reclamant SRL ,,Montevideia” are ca obiect confirmarea dreptului de coproprietate asupra cotei-părți de 1,96 m2 a încăperii nelocative cu suprafața totală de 5,9 m2 cu destinația de folosință cazangerie, numerotată cu nr. 4, conform planului cadastral 01.00.1.15.012.03, amplasată la etajul parter din casa nr. 3 din str. Sarmizegetusa, 53, mun.

Chișinău și cotei-părți a cazanului termic (de gaz), rețelelor interne de alimentare cu gaz, apă caldă și aparatele de înregistrare a agenților termici, obligarea ACC 55/459 să creeze acces liber în încăperea auxiliară unde sunt instalate utilajele respective, cazangeria de gaz și aparatele de înregistrare a agenților energetici și să 4 transmită cheile de la ușă pentru realizarea dreptului de a încheia un contract cu operatorul de rețea SRL ,,Chișinău-gaz” și verificarea datelor de înregistrare a agenților termici și energetic, iar în asemenea caz, este instituită competența jurisdicțională a instanței de drept comun în a cărei rază sunt amplasate bunurile litigante sau o parte din acestea.

Nu poate fi reținut și se respinge argumentul invocat de recurent cu privire la aplicabilitatea eronată de către instanța de insolvabilitate a Legii nr. 155 din 05 iulie 2012, deoarece este declarativ, în circumstanțele în care prin încheierea recurată cauza a fost doar strămutată la Judecătoria Botanica mun. Chișinău după competență jurisdicțională, nefiind pronunțată nici o soluție care ar afecta în fond dreptul recurentului la proprietate. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural de către instanța de insolvabilitate, respectiv nu constituie temei pentru casare a încheierii recurate, și urmează a fi respinse.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs conchide că Curtea de Apel Chișinău în mod just a strămutat prezenta cerere spre examinare în instanța de drept comun, la caz, Judecătoria Botanica mun. Chișinău, care urmează să se pronunțe asupra acestei cereri de chemare în judecată înaintată de SRL ,,Montevideia”. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către SRL ,,Montevideia” și a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Montevideia”.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu răspundere limitată „Montevideia” împotriva societății cu răspundere limitată „NourCo” (în proces de insolvabilitate) și Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/459 privind confirmarea dreptului de proprietate și obligarea creării accesului liber în încăperea auxiliară. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, Judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 5