2ra-1339/16 — repararea prejudiciului moral

prima instanță – V. Gîrleanu dosarul nr.2ra-1339/16 instanța de apel – M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu ÎNCHEIERE 29 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Larii Ghenadii împotriva lui Puzderi Valeriu cu privire la repararea prejudiciului moral, și cererea de chemare în judecată înaintată de Puzderi Valeriu împotriva lui Larii Ghenadii și SRL “Lari Auto” cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2016, prin care s-a respins apelul declarat Larii Ghenadii și apelul declarat de Puzderi Valeriu și s- a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 12 octombrie 2015, c o n s t a t ă La 11 noiembrie 2013 reprezentantul lui Lari Ghenadii, avocatul Cazacu Veaceslav s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Puzderi Valeriu cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că la 03 septembrie 2013, administratorul societății cu răspundere limitată „Lari Auto” de pe str. Voluntarilor 3. mun. Chișinău, Lari Ghenadii, fiind la locul său de muncă unde activează în calitate de director și aflându-se în incinta acestui Auto-Service, în prezența angajaților săi, l-a anunțat pe Puzderi Valeriu să achite datoria serviciilor efectuate pentru repararea automobilului de model Renault Laguna cu n/î CJF 847. Atunci, Puzderi Valeriu a început să-l numească cu tot felul de cuvinte murdare și necenzurate în prezența angajaților săi amenințîndu-1 cu răfuială fizică.

Prin decizia agentului constatator, Puzderi Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (l) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiune contravențională in mărime de 20 unități convenționale. Astfel, menționează reclamantul că urmare acțiunilor săvârșite de Puzderi Valeriu, i-au fost cauzate un șir de suferințe psihice, fapt prin care s-a atentat la drepturile sale personale nepatrimoniale. Or, acțiunile pârâtului sunt direcționate spre defăimarea și lezarea onoarei și demnității sale în prezența angajaților săi. Indică reclamantul că stabilind cuantumul compensației acordat pentru prejudiciul moral, instanța de judecată trebuie să țină cont de importanța valorii morale lezate pentru persoana vătămată, de durata menținerii consecințelor vătămării, de statutul social al persoanei vătămate, de măsura în care această compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție.

Evaluarea prejudiciului moral nu presupune determinarea „prețului suferințelor fizice și psihice”, care sunt inestimabile, ci aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate. Urmând să aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial atât pentru moment, cât și pentru viitor. La 24 septembrie 2013, reclamantul că a expediat în adresa lui Puzderi Valeriu o pretenție, însă aceasta n-a fost recepționată, prin urmare consideră că acesta din urmă se eschivează de la repararea prejudiciului moral. La 21 noiembrie 2014, Puzderi Valeriu a depus cerere reconvențională împotriva lui Lari Ghenadie, solicitând încasarea în mod solidar din contul pârâtului Lari Ghenadii și SRL „Lari Auto” a prejudiciul moral cauzat în sumă de 20000 lei.

În motivarea acesteia a indicat Puzderi Valeriu, că a transmis pentru reparație SRL „Lari Auto”, automobilul de model Renault Laguna cu n/î CSF 847. Constatând însă că lucrările nu au fost efectuate calitativ și anume: nu se închidea capota, portbagajul, volanul lucrau greu, frâna și ceea ce ține de electricitate totul era defectat, nu se pornea motorul de la alarmă, a fost încovoiată o piesă de la motor, a ridicat vocea către Lari Ghenadii. Ulterior a expediat o reclamație în adresa lui Lari Ghenadii, care a rămas însă, fără răspuns. Astfel, s-a adresat la executorul judecătoresc care a întocmit actul de constatare a faptelor nr.060c din 20 septembrie 2013, acesta având forță probantă în instanța de judecată și nu necesită a fi probat suplimentar.

În act se indică încălcările admise de Lari Ghenadii și SRL „Lari Auto” cu privire la reparația automobilului. Astfel, consideră Puzderi Valeriu că prin acțiunile lui Lari Ghenadii, i-a fost cauzat și un prejudiciu moral. Cere Puzderi Valeriu încasarea în mod solidar din contul pârâtului Lari Ghenadii și SRL „Lari Auto” a prejudiciul moral cauzat în sumă de 20000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 octombrie 2015 s-a respins cerere de chemare în judecată înaintată de avocatul Cazacu Veaceslav împotriva lui Puzderi Valeriu cu privire la repararea prejudiciului moral ca neîntemeiată și acțiunea reconvențională înaintată de avocatul Iorga Emil în interesele lui Puzderi Valeriu împotriva lui Larii Ghenadii și SRL „Lari Auto” cu privire la repararea prejudiciului moral ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2016 a fost respins apelul declarat de Larii Ghenadii și apelul declarat de Puzderi Valeriu și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 octombrie 2015. La 08 aprilie 2016 reprezentantul lui Lari Ghenadii, avocatul Cazacu Veaceslav a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 octombrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii înaintate de Larii Ghenadii împotriva lui Puzderi Valeriu. În motivarea recursului a invocat recurentul că decizia instanței de apel este emisă cu încălcarea normelor de drept material și aplicarea eronată a acestora, instanța aplicînd o lege ce nu trebuia aplicată.

Susține recurentul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, or, instanțale de judecată au apreciat incorect circumstanțele și actele pricinii, nu au constatat și elucidat circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei. Or, instanțele nu au ținut cont de faptul că i-a fost lezată cinstea, onoarea și demnitatea într-un loc public, la locul său de muncă în prezența angajaților săi, de către Puzderii Valeriu. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) al Legii cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, care prevede că persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita rectificarea sau dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și material cauzat, cere recurentul, încasarea sumei de 20 000 lei de la Puzderi Valeriu cu titlu de prejudiciului moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Galina Stratulat