2ra-1339/16 — repararea prejudiciului moral

prima instanță – V. Gîrleanu dosarul nr.2ra-1339/16

instanța de apel – M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

ÎNCHEIERE

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Larii

Ghenadii împotriva lui Puzderi Valeriu cu privire la repararea prejudiciului moral,

și cererea de chemare în judecată înaintată de Puzderi Valeriu împotriva lui Larii

Ghenadii și SRL “Lari Auto” cu privire la repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2016, prin care

s-a respins apelul declarat Larii Ghenadii și apelul declarat de Puzderi Valeriu și s-

a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 octombrie 2015,

c o n s t a t ă

La 11 noiembrie 2013 reprezentantul lui Lari Ghenadii, avocatul Cazacu

Veaceslav s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Puzderi

Valeriu cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 03 septembrie 2013, administratorul

societății cu răspundere limitată „Lari Auto” de pe str. Voluntarilor 3. mun.

Chișinău, Lari Ghenadii, fiind la locul său de muncă unde activează în calitate de

director și aflându-se în incinta acestui Auto-Service, în prezența angajaților săi, l-a

anunțat pe Puzderi Valeriu să achite datoria serviciilor efectuate pentru repararea

automobilului de model Renault Laguna cu n/î CJF 847. Atunci, Puzderi Valeriu a

început să-l numească cu tot felul de cuvinte murdare și necenzurate în prezența

angajaților săi amenințîndu-1 cu răfuială fizică.

Prin decizia agentului constatator, Puzderi Valeriu a fost recunoscut vinovat

de comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (l) Cod contravențional,

fiindu-i aplicată sancțiune contravențională in mărime de 20 unități convenționale.

Astfel, menționează reclamantul că urmare acțiunilor săvârșite de Puzderi

Valeriu, i-au fost cauzate un șir de suferințe psihice, fapt prin care s-a atentat la

drepturile sale personale nepatrimoniale.

Or, acțiunile pârâtului sunt direcționate spre defăimarea și lezarea onoarei și

demnității sale în prezența angajaților săi.

Indică reclamantul că stabilind cuantumul compensației acordat pentru

prejudiciul moral, instanța de judecată trebuie să țină cont de importanța valorii

morale lezate pentru persoana vătămată, de durata menținerii consecințelor

vătămării, de statutul social al persoanei vătămate, de măsura în care această

compensație poate acorda persoanei vătămate o anumită satisfacție. Evaluarea

prejudiciului moral nu presupune determinarea „prețului suferințelor fizice și

psihice”, care sunt inestimabile, ci aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor

negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestora pe toate planurile vieții sociale

ale persoanei vătămate. Urmând să aprecieze ce a pierdut persoana vătămată pe

plan fizic, psihic, social, profesional și familial atât pentru moment, cât și pentru

viitor.

La 24 septembrie 2013, reclamantul că a expediat în adresa lui Puzderi

Valeriu o pretenție, însă aceasta n-a fost recepționată, prin urmare consideră că

acesta din urmă se eschivează de la repararea prejudiciului moral.

La 21 noiembrie 2014, Puzderi Valeriu a depus cerere reconvențională

împotriva lui Lari Ghenadie, solicitând încasarea în mod solidar din contul

pârâtului Lari Ghenadii și SRL „Lari Auto” a prejudiciul moral cauzat în sumă de

20000 lei.

În motivarea acesteia a indicat Puzderi Valeriu, că a transmis pentru

reparație SRL „Lari Auto”, automobilul de model Renault Laguna cu n/î CSF 847.

Constatând însă că lucrările nu au fost efectuate calitativ și anume: nu se

închidea capota, portbagajul, volanul lucrau greu, frâna și ceea ce ține de

electricitate totul era defectat, nu se pornea motorul de la alarmă, a fost încovoiată

o piesă de la motor, a ridicat vocea către Lari Ghenadii.

Ulterior a expediat o reclamație în adresa lui Lari Ghenadii, care a rămas

însă, fără răspuns.

Astfel, s-a adresat la executorul judecătoresc care a întocmit actul de

constatare a faptelor nr.060c din 20 septembrie 2013, acesta având forță probantă

în instanța de judecată și nu necesită a fi probat suplimentar. În act se indică

încălcările admise de Lari Ghenadii și SRL „Lari Auto” cu privire la reparația

automobilului.

Astfel, consideră Puzderi Valeriu că prin acțiunile lui Lari Ghenadii, i-a fost

cauzat și un prejudiciu moral.

Cere Puzderi Valeriu încasarea în mod solidar din contul pârâtului Lari

Ghenadii și SRL „Lari Auto” a prejudiciul moral cauzat în sumă de 20000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 octombrie 2015 s-a

respins cerere de chemare în judecată înaintată de avocatul Cazacu Veaceslav

împotriva lui Puzderi Valeriu cu privire la repararea prejudiciului moral ca

neîntemeiată și acțiunea reconvențională înaintată de avocatul Iorga Emil în

interesele lui Puzderi Valeriu împotriva lui Larii Ghenadii și SRL „Lari Auto” cu

privire la repararea prejudiciului moral ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2016 a fost respins

apelul declarat de Larii Ghenadii și apelul declarat de Puzderi Valeriu și s-a

menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 octombrie 2015.

La 08 aprilie 2016 reprezentantul lui Lari Ghenadii, avocatul Cazacu

Veaceslav a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02

februarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 12 octombrie 2015 cu emiterea

unei noi hotărîri de admitere a acțiunii înaintate de Larii Ghenadii împotriva lui

Puzderi Valeriu.

În motivarea recursului a invocat recurentul că decizia instanței de apel este

emisă cu încălcarea normelor de drept material și aplicarea eronată a acestora,

instanța aplicînd o lege ce nu trebuia aplicată.

Susține recurentul că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, or,

instanțale de judecată au apreciat incorect circumstanțele și actele pricinii, nu au

constatat și elucidat circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei.

Or, instanțele nu au ținut cont de faptul că i-a fost lezată cinstea, onoarea și

demnitatea într-un loc public, la locul său de muncă în prezența angajaților săi, de

către Puzderii Valeriu.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) al Legii cu privire la

libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2010, care prevede că persoana care

se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita rectificarea sau

dezmințirea informației, precum și repararea prejudiciului moral și material cauzat,

cere recurentul, încasarea sumei de 20 000 lei de la Puzderi Valeriu cu titlu de

prejudiciului moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Cazacu

Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii Ghenadii,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii

Ghenadii, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de avocatul Cazacu Veaceslav în interesele lui Larii

Ghenadii, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat