2ra-1481/16 — restabilirea in functie

2ra-1481/16 — restabilirea in functie (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 2ra-1481/16

Prima instanță: judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău (jud. C.Vîrlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.V. Pruteanu, L.Popova, A. Gavrilița)

ÎNCHEIERE

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mihai

Cernei împotriva deciziei din 17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Cernei împotriva Societății pe Acțiuni “Termocom” în procedura falimentului,

Societății pe Acțiuni „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” (ulterior Societatea

pe Acțiuni „Termoelectrica”) cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată

de la muncă, încasarea compensației în locul restabilirii în funcția deținută anterior

și modificarea temeiului de drept al încetării contractului individual de muncă,

c o n s t a t ă:

La data de 30 aprilie 2015, Mihail Cernei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SA „Termocom” în procedura falimentului, solicitînd inițial

restabilirea la locul de muncă anterior.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin hotărîrea din 06 august

2010 a Consiliului de Administrare al SA „Termocom”, a fost ales în funcția de

Director General al SA „Termocom”, conform procesul-verbal nr. 2 al ședinței

Consiliului de Administrare al SA „Termocom” din 06 august 2010.

Susține că, în baza acestei decizii, a fost încheiat Contractul de management

din 03 septembrie 2010, conform căruia a fost angajat în funcția de Director General

al SA „Termocom”. La semnarea contractului menționat, s-a indicat expres că acest

acord este un contract de muncă, încheiat conform art. 54 Codul muncii, în temeiul

căruia apar raporturi de muncă.

Conform încheierii din 18 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău a fost

intentată procedura falimentului cu valorificarea și lichidarea masei debitoriale a SA

„Termocom” și s-a desemnat ÎI „Eni Veaceslav” ca lichidator al SA „Termocom”.

Afirmă că, după desemnarea lui Veaceslav Eni ca lichidator, la data de 20

martie 2014, Veaceslav Eni a semnat ordinul nr. 205-p „Cu privire la destituirea din

funcție a Directorului General al SA „Termocom”, prin care a fost destituit din

funcția deținută de Director General al Societății pe Acțiuni „Termocom”, s-a încetat

contractul de management al Directorului General al SA „Termocom” din data de

20 martie 2014. Totodată, s-a specificat că ordinul este „fără drept de contestare”.

1

Remarcă că, nu este de acord cu eliberarea sa din funcție, iar ordinul nr. 205-

p din 20 martie 2014 „Cu privire la destituirea din funcție de Director General al SA

„Termocom”, în opinia sa, este nelegitim.

La data de 23 februarie 2015, avocatul Oleg Mîța, în interesele lui Mihail

Cernei, a înaintat cerere de completare a acțiunii, prin care a solicitat încasarea din

contul pîrîtului a salariului pentru întreaga perioadă de absență de la locul de muncă,

acordarea compensației în cuantumul de trei salarii medii lunare în locul restabilirii

la locul de muncă anterior, precum și obligarea pîrîtului să modifice temeiul de drept

al încetării contractului individual de muncă.

În motivarea cererii s-a invocat că după ce s-a adresat în instanța de judecată,

la data de 01 decembrie 2014 pe pagina web oficială a SA „Termocom” -

www.termocom.md a fost plasat anunțul publicitar cu următorul conținut:

„Lichidatorul SA „Termocom” informează opinia publică despre semnarea, la data

de 21 noiembrie 2014, a contractului de vînzare-cumpărare nr. 1 a subansamblului

funcțional al SA „Termocom”, în procedura falimentului, încheiat între SA

„Termocom”, în procedura falimentului, în persoana lichidatorului ÎI „Eni

Veaceslav”, și SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2”, reprezentată de

Anatolie Lichii. Evenimentul se înscrie în acțiunile prevăzute de Legea nr. 188 din

28 septembrie 2014 cu privire la unele măsuri referitor la procedura falimentului SA

„Termocom”.

Prin încheierea irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2014

contractul de vînzare-cumpărare nr. 1 a subansamblului funcțional al SA „

Termocom” în procedura falimentului a fost confirmat.

Astfel, astăzi, 01 decembrie 2014, contractul de vînzare-cumpărare a

subansamblului funcțional al SA „Termocom” în procedura falimentului a intrat în

vigoare și conform prevederilor acestuia:

(1) Cumpărătorul subansamblului funcțional va utiliza, conform destinației,

bunurile primite potrivit contractului de vînzare- cumpărare și va asigura furnizarea

neîntreruptă a energiei termice către consumatori.

(2) Contractele de furnizare a energiei termice și alte contracte incluse în Lista

bunurilor care intră în componența subansamblului funcțional își vor păstra

valabilitatea, iar cumpărătorul subansamblului funcțional va deveni succesor al

drepturilor și obligațiilor SA „Termocom” în procedura falimentului, în calitate de

parte la contractele menționate.

(3) Cumpărătorul subansamblului funcțional va deveni succesor al licențelor

și autorizațiilor pentru desfășurarea activității de producere, distribuție și furnizare a

energiei termice, deținute de SA „Termocom” în procedura falimentului.

(5) Contractele individuale de muncă cu salariații SA „Termocom” în

procedura falimentului își păstrează valabilitatea, iar cumpărătorul va deveni

succesor al drepturilor și obligațiilor angajatorului.”

Indică că, în rezultatul deciziilor adoptate de instanțele judecătorești și

încheierii actelor juridice în baza acestora, confirmate la rîndul său prin acte

judecătorești, la moment anume SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” este

succesorul de drept al contractelor individuale de muncă încheiate între SA

„Termocom” și persoanele fizice. SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” a

devenit succesorul SA „Termocom” în raporturile de muncă.

2

Declară că, toate aceste evenimente desfășurate pe parcurs, schimbă în mod

esențial situația și preferințele sale, astfel, încît nu mai dorește restabilirea la locul

de muncă anterior. Astfel, în locul restabilirii la lucru, solicită încasarea salariului

mediu lunar pentru întreaga perioada de absență de la locul de muncă, precum și a

unei compensații bănești echivalentul a trei salarii medii lunare în locul restabilirii

în funcția deținută anterior.

Precizează că, nu mai dorește să continue raporturile de muncă cu SA

„Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” și acest fapt devine temei de încetare a

relațiilor de muncă în baza art. 86 alin. (1) lit. v) al Codul muncii. Pentru concedierea

legală în acest temei este necesară existența uneia din cele trei cauze: schimbarea

proprietarului; reorganizarea unității; transferul unității în subordinea unui alt organ,

pe de o parte, și refuzul e rezonabil ca acesta să fie perfectat în formă scrisă al

salariatului de a continua lucrul în legătură cu una din aceste schimbări, pe de altă

parte.

Relevă că, SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2” a devenit succesorul

SA „Termocom” în procedura falimentului în raporturile de muncă.

La data de 14 iulie 2015, avocatul Oleg Mîța, în interesele lui Mihail Cernei,

a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune și a solicitat încasarea din

contul pîrîtului salariul pentru întreaga perioada de absență forțată de la locul de

muncă din momentul demisiei pînă în prezent, în total 15 luni, ceea ce constituie în

total suma de 555750,13 lei precum și acordarea compensației în cuantumul de trei

salarii medii lunare în locul restabilirii la locul de muncă anterior ceea ce constituie

90150 lei .

Prin hotărîrea din 14 iulie 2015 a judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Cernei împotriva Societății

pe Acțiuni “Termocom” în procedura falimentului, Societății pe Acțiuni „Centrala

Electrică cu Termoficare nr. 2” (ulterior Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”) cu

privire la încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, încasarea

compensației în locul restabilirii în funcția deținută anterior și modificarea temeiului

de drept al încetării contractului individual de muncă.

Prin decizia din 17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de avocatul stagiar Oleg Gorobica, în interesele lui Mihail Cernei și s-a

menținut hotărîrea din 14 iulie 2015 a judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

La data de 27 aprilie 2016, Mihail Cernei a declarat recurs împotriva deciziei

din 17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia, cu

remiterea pricinii la rejudecare.

În susținerea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat eronat

legea, deoarece a preluat integral motivele din ordinul de concediere aduse de

administrator/lichidator, fără a verifica dacă aceste motive sunt legale și fără a

verifica dacă administratorul/lichidatorul a interpretat corect legea.

Consideră că, administratorul/lichidatorul prin aplicarea eronată a

prevederilor legale, a încălcat drepturile sale.

Remarcă că, instanța de apel a interpretat eronat legea fiindcă Legea

insolvabilității, la care se face referire, prevede dreptul

administratorului/lichidatorului de a disponibiliza angajații, însă, disponibilizarea

urma a fi realizată de către administrator/lichidator cu respectarea legislației muncii

3

în vigoare, dar nu cu încălcarea acesteia.

Relevă că, în condițiile în care art. 86 lit.z) și art.263 lit.a) Codul muncii face

referire la cazuri prevăzute de lege, în speță la Legea insolvabilității și în condițiile

în care Legea insolvabilității prevede dreptul de a disponibiliza angajații, iar alte

prevederi în acest sens nu existau, urma ca administratorul/lichidatorul Veaceslav

Eni să efectueze disponibilizarea directorului general al întreprinderii strict cu

respectarea prevederilor art. 88 din Codul Muncii. Respectiv, în opinia sa, ordinul

de concediere trebuia să aibă ca temei și art.86 lit. b) și lit.c) Codul muncii, ceea ce

nu a avut loc.

Declară că, art.88 Codul muncii stabilește condițiile în care trebuie să fie

realizată procedura de concediere în cazul lichidării unității, reducerii numărului sau

a statelor de personal, fiindcă anume legal această cale urma a fi aleasă de către

administratorul/lichidatorul Veaceslav Eni la întreruperea relațiilor de muncă

(disponibilizarea) cu directorul general al întreprinderii.

Din materialele cauzei rezultă că administratorul/lichidatorul Veaceslav Eni

nu a emis un ordin motivat din punct de vedere juridic sau economic cu privire la

lichidarea unității ori reducerea numărului sau a statelor de personal, nu a emis un

ordin cu privire la preavizarea sub semnătură a sa ca angajat/salariat cu 2 luni înainte

de lichidarea unității ori reducerea numărului sau a statelor de personal, etc.

Este evident și faptul că în pricina civilă dată a fost admisă o eroare din cauza

interpretării eronate a legislației prin ce au fost lezate drepturile unei persoane,

drepturi garantate de art. 43 al Constituției Republicii Moldova, drepturi expres

prevăzute în Codul Muncii.

În conformitate cu art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei

se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 17 februarie 2016, iar Mihail

Cernei a declarat recurs la data de 27 aprilie 2016.

Materialele pricinii atestă că decizia contestată a fost expediată părților la data

de 28 martie 2016, conform scrisorii de însoțire (f.d.164), însă date despre

recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat de Mihail Cernei la data

de 27 aprilie 2016, este în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de Mihail Cernei, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

4

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail Cernei, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Mihail Cernei, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

5

d i s p u n e :

Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Mihail Cernei împotriva deciziei

din 17 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

6