2rh-95/16 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, incasarea salariului mediu pentru absenta fortata de la lucru

2rh-95/16 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, incasarea salariului mediu pentru absenta fortata de la lucru (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: M. Țurcan dosarul nr. 2rh-95/16

instanța de apel: L. Bulgac, V. Pruteanu, M. Anton

instanța de recurs: V. Macinskaia, T. Chișcă-Doneva, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat

examinînd cererile de revizuire depuse de către Baltag Ecaterina și

Întreprinderea Municipală „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată a Direcției Teritoriale control administrativ a

Ministerului Administrației Publice Locale împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu

privire la contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecare a lui

Baltag Ecaterina împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, Întreprinderii Municipale

„Salubrizare și Amenajare Căușeni” cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru și a

restanței la salariu, încasarea penalităților și repararea prejudiciului moral, împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, prin care recursul lui Baltag

Ecaterina a fost considerat inadmisibil

c o n s t a t ă

La 16 august 2005 Oficiul Teritorial Chișinău al Aparatului Guvernului a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin solicitarea nr. 0149-S din 04

iulie 2005 a cerut Consiliului orășenesc Căușeni reexaminarea deciziei nr. 5/2 din 22

iunie 2005 „Cu privire la activitatea Întreprinderilor Municipale „Apă-Canal” și

„Salubrizare și Amenajare Căușeni”.

La adoptarea deciziei nr. 5/2 din 22 iunie 2005 a fost încălcat art. 26 al. (1) din

Legea nr. 123-XV din 18 martie 2003 privind administrația publică locală, conform

căruia problemele înscrise în ordinea de zi a ședinței Consiliului local se examinează

dacă sunt însoțite de raporturile comisiei de specialitate a Consiliului și, după caz, de

raportul sau avizul Primăriei și/sau compartimentul de resort al serviciului public

descentralizat sau a serviciului public desconcentrat.

Decizia contestată contravine și art. 20 al. (2) al Legii nr. 845-XII din 03

ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi și art. 179 Cod civil, care

prevede că organele administrației publice locale (fondatoare de întreprinderi

municipale), nu poartă răspundere de obligațiile întreprinderilor municipale, care sunt

persoane juridice cu răspundere patrimonială independente.

Totodată, decizia nr. 5/2 din 22 iunie 2005 a fost adoptată contrar prevederilor

art. 68 Cod civil și p. 13 al Statutului Întreprinderii Municipale „Salubrizare și

Amenajare Căușeni”, fondată în baza deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 3/4 din

12 august 2003, care stabilesc că fondatorul persoanei juridice nu poartă răspundere

pentru obligațiile persoanei juridice, iar persoana juridică nu poartă răspundere pentru

obligațiile fondatorului.

Cere reclamantul anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/2 din 22

iunie 2005.

Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 05 iunie 2006, au fost conexate într-un

singur proces cererea de chemare în judecată a Direcției Teritoriale control

administrativ a Ministerului Administrației Publice Locale împotriva Consiliului

orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ și cererea de chemare

în judecare a lui Baltag Ecaterina împotriva Consiliului orășenesc Căușeni,

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” cu privire la contestarea

actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența

forțată de la lucru și a restanței la salariu, încasarea penalităților și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Baltag Ecaterina a indicat că, prin decizia Consiliului

orășenesc Căușeni nr. 2/1 din 29 ianuarie 2004 „Cu privire la desemnarea în funcție a

șefilor subdiviziunilor subordonate Consiliului local și stabilirea salariilor lor”, a fost

desemnată în funcția de șef interimar al Întreprinderii Municipale „Salubrizare și

Amenajare Căușeni” pe o perioadă de 3 luni cu un salariu lunar de 1500 lei. După

expirarea termenului de 3 luni, relațiile de muncă au continuat. Ulterior prin decizia nr.

5/2 din 22 iunie 2005 reclamanta a fost eliberată din funcția de șef interimar al

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” fără nici un temei legal,

încălcîndu-se în așa mod prevederile art. 86 Codul muncii.

Cere reclamanta anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/2 din 22

iunie 2005, în partea eliberării din funcție, restabilirea în funcția de șef interimar al

Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, încasarea salariului

pentru absența forțată de la lucru în mărime de 8700 lei, încasarea penalităților pentru

fiecare zi de întîrziere în mărime de 44025 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de

30000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 05 iulie 2006, acțiunea inițială a fost

respinsă, iar cererea lui Baltag Ecaterina a fost admisă parțial în partea încasării

restanței la salariu, fiind dispusă încasarea de la ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”

în beneficiul lui Baltag Ecaterina a sumei de 6763,80 lei, în rest acțiunea a fost

respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2008, au fost respinse

apelurile declarate de către Direcția Teritorială control administrativ al Ministerului

Administrației Publice Locale, Baltag Ecaterina și menținută hotărîrea Judecătoriei

Căușeni din 05 iulie 2006.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, recursul lui Baltag

Ecaterina a fost considerat inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2009, a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Baltag Ecaterina.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2010, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Baltag Ecaterina.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2011, au fost respinse ca

inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Baltag Ecaterina și OTC Căușeni al

Cancelariei de Stat.

La 23 aprilie 2015 Baltag Ecaterina a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, invocînd drept temei de revizuire

prevederile art. 449 lit. a) CPC.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Baltag Ecaterina.

La 24 martie 2016 Baltag Ecaterina a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, prin care a cerut admiterea

revizuirii, casarea hotărîrilor judecătorești și restituirea pricinii spre rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, la 16 ianuarie 2016 de la Secția

evidență procesuală a cauzelor penale a primit decizia Curții Supreme de Justiție pe

dosarul nr. 1re-114/15 din 16 decembrie 2015 de învinuire a lui Focșa Anatolie.

După ce a luat cunoștință cu decizia în cauză a constatat că, prin sentința

Judecătoriei Căușeni din 10 februarie 2014 a fost încetat procesul penal privind

învinuirea lui Focșa Anatolie de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 al. (1) Cod

penal, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală. Potrivit

sentinței, s-a stabilit că inculpatul la 27 decembrie 2005 activînd în calitate de jurist la

Primăria or. Căușeni și împuternicit de a reprezenta interesele în cadrul acțiunii civile

intentate de OT Căușeni de anulare a deciziei Consiliului or. Căușeni nr. 5/2 din 22

iunie 2005, intenționat, folosindu-se de încrederea lui Boiștean Vasile, care exercita

temporar funcția de secretar al consiliului și avea acces la ștampilă, l-a rugat pe ultimul

de a aplica ștampila și de a efectua înscrisul de mîină „pentru ședința din 22 iunie 2005”

pe raportul cu privire la dările de seamă ale conducătorilor ÎM „Apă-Canal” și ÎM

„Salubrizare și Amenajare Căușeni” despre activitatea întreprinderilor în anul 2004 și

sarcinile preconizate pentru anul 2005, care a fost discutat la ședința Consiliului din 31

martie 2005, însă la ședința din 22 iunie 2005 nu a fost pus în discuție. Ulterior,

inculpatul a prezentat acest raport fals în cadrul procesului civil, unde a fost admis ca

reprezentant, și care a servit drept probă pentru eliberarea legală din funcția de șef al ÎM

„Salubrizare și Amenajare Căușeni” a părții vătămate – Baltag Ecaterina.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, a fost respins

recursul inculpatului Focșa Anatolie și menținută sentința Judecătoriei Căușeni din 10

februarie 2014.

În motivarea soluției adoptate instanța referitor la statutul lui Baltag Ecaterina în

calitate de parte vătămată a indicat că prin infracțiunea prevăzută de art. 310 Cod penal

nu se atentează la valorile patrimoniale personale, însă a specificat prevederile art. 59 al.

(1) CPP, care definește noțiunea de parte vătămată ca fiind considerată persoana fizică

sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiune un prejudiciu moral, fizic sau material,

recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei. Astfel, în continuare,

instanța a menționat că inculpatul prin acțiunile sale intenționate a atentat la relațiile

sociale cu privire la autenticitatea probelor în procesul civil, care au servit drept probă

pentru eliberarea legală din funcția de șef al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a

părții vătămate – Baltag Ecaterina, motiv pentru ce i-a fost cauzat prin infracțiune un

prejudiciu material și moral.

La 25 martie 2015 decizia instanței de recurs a fost contestată cu recurs în

anulare de către Focșa Anatolie, însă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16

decembrie 2015 acesta a fost considerat inadmisibil.

În final, drept temei de revizuire Baltag Ecaterina a invocat prevederile art. 449

lit. b) și lit. e) CPC.

La 04 aprilie 2016 ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a depus cerere de

revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, prin care a

cerut admiterea revizuirii, casarea hotărîrilor judecătorești și restituirea pricinii spre

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul de revizuire prevăzut de lit. a)

și lit. b) art. 449 CPC. Astfel, conform deciziei Curții Supreme de Justiție din 16

decembrie 2015, expediată revizuientului pentru executare, s-a stabilit că Focșa

Anatolie activînd în calitate de jurist la Primăria or. Căușeni și împuternicit de a

reprezenta interesele în cadrul acțiunii civile intentate de OT Căușeni de anulare a

deciziei Consiliului or. Căușeni nr. 5/2 din 22 iunie 2005, intenționat, folosindu-se de

încrederea lui Boiștean Vasile, care exercita temporar funcția de secretar al consiliului și

avea acces la ștampilă, l-a rugat pe ultimul de a aplica ștampila și de a efectua înscrisul

de mîină „pentru ședința din 22 iunie 2005” pe raportul cu privire la dările de seamă ale

conducătorilor ÎM „Apă-Canal” și ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” despre

activitatea întreprinderilor în anul 2004 și sarcinile preconizate pentru anul 2005, care a

fost discutat la ședința Consiliului din 31 martie 2005, însă la ședința din 22 iunie 2005

nu a fost pus în discuție. Inculpatul realizîndu-și scopul de a obține cîștig de cauză, a

prezentat acest raport fals în cadrul procesului civil, unde a fost admis ca reprezentant,

și care a servit drept probă pentru eliberarea legală din funcția de șef al ÎM „Salubrizare

și Amenajare Căușeni” a părții vătămate – Baltag Ecaterina.

Susține că în cadrul tuturor ședințelor ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”

a solicitat respingerea apelurilor și menținerea hotărîrilor adoptate doar din motivul că a

fost prezentat acest raport, care însă s-a constatat a fi fals prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 16 decembrie 2015.

Prin aceeași decizie nr. 5/2 din 22 iunie 2005 a fost desemnată în funcția de șef-

interimar a ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” – Noroșian Maria, care i-a

informat că pînă în prezent administrația publică locală nu a achitat datoriile debitoare

față de întreprindere în sumă totală de 188009 lei. Or, în caz dacă aceste datorii se

achitau, nu se formau restanțe la salariu și fondul social al ÎM „Salubrizare și

Amenajare Căușeni”. Deci, starea nesatisfăcătoare și acumularea datoriilor rezultă din

culpa angajaților Primăriei or. Căușeni, potrivit raportului fals.

Ulterior, la 06 iunie 2016 ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a anexat ca

dovadă la cererea de revizuire Actul de verificare a datoriilor reciproce din 17 mai 2016,

care la situația din 01 august 2005 constituia suma de 230702,29 lei și, în opinia

revizuientului, intenționat nu a fost transferată de către fostul primar – A. Zaremba.

La 11 mai 2016 Primarul orașului Căușeni – Grigore Repeșciuc, a depus o

referință, prin care a considerat cererea de revizuire a ÎM „Salubrizare și Amenajare

Căușeni” ca fiind una întemeiată, indicînd că toate datoriile acumulate în perioada

gestionării de către Baltag Ecaterina, potrivit raportului fals, s-au format nu din culpa

acesteia, ci din cauza ex-primarului orașului Căușeni – Anatolie Zaremba, care din

anumite interese nu a transferat mijloace bănești pentru salariu și fondul social.

Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de revizuire neîntemeiate

și care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Unul din aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul securității

raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cauza Brumărescu contra Romaniei și Roșca contra Moldovei).

Securitatea juridică presupune respectarea principiului res judicata, adică

principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca

nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri definitive și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă soluționare a cauzei.

Competența instanțelor judecătorești ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare. Revizuirea nu trebuie considerată drept un recurs în anulare, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare.

După cum s-a stabilit, Baltag Ecaterina și ÎM „Salubrizare și Amenajare

Căușeni” și-au întemeiat cererile de revizuire conform temeiului prevăzut de art. 449 lit.

b) CPC care indică că, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art.449 lit. b) CPC, este important

ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să

fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea

judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile,

care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată avînd

putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie

descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă și dacă revizuentul

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rîndul său, ca modalitate a probării circumstanțelor,

constituie, în conformitate cu art.117 al.(2) CPC, explicațiile părților și ale altor

persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri, probe

materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților.

Deci, relevînd cele enunțate mai sus, Colegiul remarcă că revizuienții la

invocarea temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, nu au prezentat careva probe

concludente și pertinente care să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii)

instanței de judecată, legalitatea căreia se contestă prin prezentele cereri de revizuire, iar

decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015, prin care recursul în anulare

declarat de condamnatul Focșa Anatolie a fost considerat inadmisibil, nu cade sub

incidența temeiului dat. Or, prin decizia în cauză a fost verificată legalitatea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015 și a sentinței Judecătoriei Căușeni din 10

februarie 2014, care au fost obiect de discuție pe marginea pricinii date (f.d. 5-32, vol.

III).

Ba mai mult, recursul în anulare constituie, în cadrul procesului penal, o cale

extraordinară de atac și prin prisma art. 452 CPP acesta se declară împotriva hotărîrilor

judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Astfel, prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015 a fost verificată legalitatea deciziei

irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, ca rezultat al declarării

recursului în anulare de către condamnatul Focșa Anatolie.

Colegiul mai relevă că Baltag Ecaterina anterior, la 23 aprilie 2015, a depus o

cerere de revizuire (f.d. 1-32, vol. III), prin care a invocat existența aceleiași sentințe a

Judecătoriei Căușeni din 10 februarie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 03 februarie 2015, prin care Focșa Anatolie a fost recunoscut vinovat de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 al. (1) Cod penal și anume pentru

falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces sau de către

reprezentantul acestuia, însă din cauza că a expirat termenul de tragere a persoanei la

răspundere penală, procesul penal în privința inculpatului a fost încetat. Revizuirea în

cauză însă a fost respinsă ca inadmisibilă, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din

10 iunie 2015 (f.d.38-42, vol. III), în motivarea căreia s-a stabilit că instanțele la

adoptarea hotărîrilor de respingere a pretențiilor lui Baltag Ecaterina cu privire la

restabilire la lucru și încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru, și-au

motivat soluția în baza mai multor probe materiale, și nu doar a raportului cu privire la

dările de seamă a conducătorilor ÎM „Apă-Canal Căușeni” și ÎM „Salubrizare și

Amenajare Căușeni” despre activitatea întreprinderilor în anul 2004, care ulterior s-a

constatat a fi fals.

Totodată, Colegiul remarcă că prin prisma art. 451 al. (4) CPC, nu se admite

depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri.

În susținerea cererii de revizuire Baltag Ecaterina a invocat și temeiul prevăzut

de lit. e) art. 449 CPC, care indică că revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori

s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept

temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Deci, din conținutul normei procedurale enunțate rezultă cu certitudine că,

pentru a invoca temeiul dat de revizuire, este necesar ca actul judecătoresc, care a fost

anulat, să se regăsească în motivarea sau să fi fost luat în considerare de instanța de

judecată în temeiul art.123 CPC la adoptarea hotărîrii a cărei revizuire se cere.

În cazul dat, cu referire la cele enunțate, Colegiul constată că decizia Curții

Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015, care a fost anexată drept probă la cererea de

revizuire a ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, nu cade sub incidența temeiului de

revizuire prevăzut de lit. e) a art. 449 CPC. Mai mult ca atît, Curtea Supremă de Justiție

la adoptarea deciziei din 16 decembrie 2015 nu a examinat fondul cauzei, ci recursul în

anulare a condamnatului Focșa Anatolie, care este o cale extraordinară de atac în cadrul

procesului penal.

Instanța de revizuire mai relevă că, participanții la proces sînt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în conformitate cu art. 56 al.

(3) CPC.

Vis-a-vis de revizuirea depusă de ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”,

Colegiul o consideră drept una abuzivă, în cazul în care întreprinderea în pricina civilă

intentată la cererea lui Baltag Ecaterina deține calitatea de pîrît, iar pe parcursul

examinării pricinii în fond angajatorul nu a recunoscut pretențiile formulate de salariata

Baltag Ecaterina. La moment însă, de altfel concomitent cu alegațiile expuse de

Primăria or. Căușeni în referința din 11 mai 2016 (f.d. 131, vol. III), ÎM „Salubrizare și

Amenajare Căușeni” și-a schimbat poziția în pricina dată.

Actul de verificare a datoriilor reciproce din 17 mai 2016, prezentat ca dovadă

de către ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” la depunerea cererii de revizuire, nu

cade sub incidența temeiului declarării revizuirii prevăzut de lit. b) art. 449 CPC și nu

constituie o probă concludentă și pertinentă care să aibă importanță esențială pentru

justa soluționare a cauzei civile, în cazul în care acesta a fost întocmit după emiterea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009. Ba mai mult, actul vizat a fost

întocmit de către revizuienta Baltag Ecaterina (în calitate de director al ÎM „Salubrizare

și Amenajare Căușeni”), pe de o parte, și actualul primar al or. Căușeni – Repeșciuc

Grigore, pe de altă parte.

În urma celor expuse, avînd în vedere că argumentele invocate de către

revizuenți nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.449 CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că cererile de revizuire depuse de către Baltag Ecaterina și ÎM „Salubrizare și

Amenajare Căușeni” urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Baltag

Ecaterina și Întreprinderea Municipală „Salubrizare și Amenajare Căușeni” împotriva

deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată a Direcției Teritoriale control administrativ a Ministerului

Administrației Publice Locale împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la

contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecare a lui Baltag

Ecaterina împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, Întreprinderii Municipale

„Salubrizare și Amenajare Căușeni” cu privire la contestarea actului administrativ,

restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru și a

restanței la salariu, încasarea penalităților și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat