2rh-95/16 — contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, incasarea salariului mediu pentru absenta fortata de la lucru

prima instanță: M. Țurcan dosarul nr. 2rh-95/16 instanța de apel: L. Bulgac, V. Pruteanu, M. Anton instanța de recurs: V. Macinskaia, T. Chișcă-Doneva, G. Stratulat Î N C H E I E R E 22 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat examinînd cererile de revizuire depuse de către Baltag Ecaterina și Întreprinderea Municipală „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Direcției Teritoriale control administrativ a Ministerului Administrației Publice Locale împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecare a lui Baltag Ecaterina împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru și a restanței la salariu, încasarea penalităților și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, prin care recursul lui Baltag Ecaterina a fost considerat inadmisibil c o n s t a t ă La 16 august 2005 Oficiul Teritorial Chișinău al Aparatului Guvernului a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin solicitarea nr. 0149-S din 04 iulie 2005 a cerut Consiliului orășenesc Căușeni reexaminarea deciziei nr. 5/2 din 22 iunie 2005 „Cu privire la activitatea Întreprinderilor Municipale „Apă-Canal” și „Salubrizare și Amenajare Căușeni”. La adoptarea deciziei nr. 5/2 din 22 iunie 2005 a fost încălcat art. 26 al. (1) din Legea nr. 123-XV din 18 martie 2003 privind administrația publică locală, conform căruia problemele înscrise în ordinea de zi a ședinței Consiliului local se examinează dacă sunt însoțite de raporturile comisiei de specialitate a Consiliului și, după caz, de raportul sau avizul Primăriei și/sau compartimentul de resort al serviciului public descentralizat sau a serviciului public desconcentrat.

Decizia contestată contravine și art. 20 al. (2) al Legii nr. 845-XII din 03 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi și art. 179 Cod civil, care prevede că organele administrației publice locale (fondatoare de întreprinderi municipale), nu poartă răspundere de obligațiile întreprinderilor municipale, care sunt persoane juridice cu răspundere patrimonială independente. Totodată, decizia nr. 5/2 din 22 iunie 2005 a fost adoptată contrar prevederilor art. 68 Cod civil și p. 13 al Statutului Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, fondată în baza deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 3/4 din 12 august 2003, care stabilesc că fondatorul persoanei juridice nu poartă răspundere pentru obligațiile persoanei juridice, iar persoana juridică nu poartă răspundere pentru obligațiile fondatorului.

Cere reclamantul anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/2 din 22 iunie 2005. Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 05 iunie 2006, au fost conexate într-un singur proces cererea de chemare în judecată a Direcției Teritoriale control administrativ a Ministerului Administrației Publice Locale împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ și cererea de chemare în judecare a lui Baltag Ecaterina împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru și a restanței la salariu, încasarea penalităților și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii Baltag Ecaterina a indicat că, prin decizia Consiliului orășenesc Căușeni nr. 2/1 din 29 ianuarie 2004 „Cu privire la desemnarea în funcție a șefilor subdiviziunilor subordonate Consiliului local și stabilirea salariilor lor”, a fost desemnată în funcția de șef interimar al Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” pe o perioadă de 3 luni cu un salariu lunar de 1500 lei. După expirarea termenului de 3 luni, relațiile de muncă au continuat. Ulterior prin decizia nr. 5/2 din 22 iunie 2005 reclamanta a fost eliberată din funcția de șef interimar al Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” fără nici un temei legal, încălcîndu-se în așa mod prevederile art. 86 Codul muncii.

Cere reclamanta anularea deciziei Consiliului orășenesc Căușeni nr. 5/2 din 22 iunie 2005, în partea eliberării din funcție, restabilirea în funcția de șef interimar al Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru în mărime de 8700 lei, încasarea penalităților pentru fiecare zi de întîrziere în mărime de 44025 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 30000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 05 iulie 2006, acțiunea inițială a fost respinsă, iar cererea lui Baltag Ecaterina a fost admisă parțial în partea încasării restanței la salariu, fiind dispusă încasarea de la ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” în beneficiul lui Baltag Ecaterina a sumei de 6763,80 lei, în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 noiembrie 2008, au fost respinse apelurile declarate de către Direcția Teritorială control administrativ al Ministerului Administrației Publice Locale, Baltag Ecaterina și menținută hotărîrea Judecătoriei Căușeni din 05 iulie 2006. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, recursul lui Baltag Ecaterina a fost considerat inadmisibil. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 noiembrie 2009, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Baltag Ecaterina. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2010, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Baltag Ecaterina. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2011, au fost respinse ca inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Baltag Ecaterina și OTC Căușeni al Cancelariei de Stat.

La 23 aprilie 2015 Baltag Ecaterina a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, invocînd drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. a) CPC. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Baltag Ecaterina. La 24 martie 2016 Baltag Ecaterina a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, prin care a cerut admiterea revizuirii, casarea hotărîrilor judecătorești și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea cererii de revizuire a indicat că, la 16 ianuarie 2016 de la Secția evidență procesuală a cauzelor penale a primit decizia Curții Supreme de Justiție pe dosarul nr. 1re-114/15 din 16 decembrie 2015 de învinuire a lui Focșa Anatolie.

După ce a luat cunoștință cu decizia în cauză a constatat că, prin sentința Judecătoriei Căușeni din 10 februarie 2014 a fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Focșa Anatolie de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 al. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală. Potrivit sentinței, s-a stabilit că inculpatul la 27 decembrie 2005 activînd în calitate de jurist la Primăria or. Căușeni și împuternicit de a reprezenta interesele în cadrul acțiunii civile intentate de OT Căușeni de anulare a deciziei Consiliului or.

Căușeni nr. 5/2 din 22 iunie 2005, intenționat, folosindu-se de încrederea lui Boiștean Vasile, care exercita temporar funcția de secretar al consiliului și avea acces la ștampilă, l-a rugat pe ultimul de a aplica ștampila și de a efectua înscrisul de mîină „pentru ședința din 22 iunie 2005” pe raportul cu privire la dările de seamă ale conducătorilor ÎM „Apă-Canal” și ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” despre activitatea întreprinderilor în anul 2004 și sarcinile preconizate pentru anul 2005, care a fost discutat la ședința Consiliului din 31 martie 2005, însă la ședința din 22 iunie 2005 nu a fost pus în discuție. Ulterior, inculpatul a prezentat acest raport fals în cadrul procesului civil, unde a fost admis ca reprezentant, și care a servit drept probă pentru eliberarea legală din funcția de șef al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a părții vătămate – Baltag Ecaterina.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, a fost respins recursul inculpatului Focșa Anatolie și menținută sentința Judecătoriei Căușeni din 10 februarie 2014. În motivarea soluției adoptate instanța referitor la statutul lui Baltag Ecaterina în calitate de parte vătămată a indicat că prin infracțiunea prevăzută de art. 310 Cod penal nu se atentează la valorile patrimoniale personale, însă a specificat prevederile art. 59 al. (1) CPP, care definește noțiunea de parte vătămată ca fiind considerată persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei.

Astfel, în continuare, instanța a menționat că inculpatul prin acțiunile sale intenționate a atentat la relațiile sociale cu privire la autenticitatea probelor în procesul civil, care au servit drept probă pentru eliberarea legală din funcția de șef al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a părții vătămate – Baltag Ecaterina, motiv pentru ce i-a fost cauzat prin infracțiune un prejudiciu material și moral. La 25 martie 2015 decizia instanței de recurs a fost contestată cu recurs în anulare de către Focșa Anatolie, însă prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015 acesta a fost considerat inadmisibil. În final, drept temei de revizuire Baltag Ecaterina a invocat prevederile art. 449 lit. b) și lit. e) CPC.

La 04 aprilie 2016 ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, prin care a cerut admiterea revizuirii, casarea hotărîrilor judecătorești și restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul de revizuire prevăzut de lit. a) și lit. b) art. 449 CPC. Astfel, conform deciziei Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015, expediată revizuientului pentru executare, s-a stabilit că Focșa Anatolie activînd în calitate de jurist la Primăria or. Căușeni și împuternicit de a reprezenta interesele în cadrul acțiunii civile intentate de OT Căușeni de anulare a deciziei Consiliului or.

Căușeni nr. 5/2 din 22 iunie 2005, intenționat, folosindu-se de încrederea lui Boiștean Vasile, care exercita temporar funcția de secretar al consiliului și avea acces la ștampilă, l-a rugat pe ultimul de a aplica ștampila și de a efectua înscrisul de mîină „pentru ședința din 22 iunie 2005” pe raportul cu privire la dările de seamă ale conducătorilor ÎM „Apă-Canal” și ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” despre activitatea întreprinderilor în anul 2004 și sarcinile preconizate pentru anul 2005, care a fost discutat la ședința Consiliului din 31 martie 2005, însă la ședința din 22 iunie 2005 nu a fost pus în discuție. Inculpatul realizîndu-și scopul de a obține cîștig de cauză, a prezentat acest raport fals în cadrul procesului civil, unde a fost admis ca reprezentant, și care a servit drept probă pentru eliberarea legală din funcția de șef al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a părții vătămate – Baltag Ecaterina.

Susține că în cadrul tuturor ședințelor ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a solicitat respingerea apelurilor și menținerea hotărîrilor adoptate doar din motivul că a fost prezentat acest raport, care însă s-a constatat a fi fals prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015. Prin aceeași decizie nr. 5/2 din 22 iunie 2005 a fost desemnată în funcția de șef- interimar a ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” – Noroșian Maria, care i-a informat că pînă în prezent administrația publică locală nu a achitat datoriile debitoare față de întreprindere în sumă totală de 188009 lei. Or, în caz dacă aceste datorii se achitau, nu se formau restanțe la salariu și fondul social al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”.

Deci, starea nesatisfăcătoare și acumularea datoriilor rezultă din culpa angajaților Primăriei or. Căușeni, potrivit raportului fals. Ulterior, la 06 iunie 2016 ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” a anexat ca dovadă la cererea de revizuire Actul de verificare a datoriilor reciproce din 17 mai 2016, care la situația din 01 august 2005 constituia suma de 230702,29 lei și, în opinia revizuientului, intenționat nu a fost transferată de către fostul primar – A. Zaremba. La 11 mai 2016 Primarul orașului Căușeni – Grigore Repeșciuc, a depus o referință, prin care a considerat cererea de revizuire a ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” ca fiind una întemeiată, indicînd că toate datoriile acumulate în perioada gestionării de către Baltag Ecaterina, potrivit raportului fals, s-au format nu din culpa acesteia, ci din cauza ex-primarului orașului Căușeni – Anatolie Zaremba, care din anumite interese nu a transferat mijloace bănești pentru salariu și fondul social.

Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererile de revizuire neîntemeiate și care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă. Unul din aspectele fundamentale ale statului de drept este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cauza Brumărescu contra Romaniei și Roșca contra Moldovei).

Securitatea juridică presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri definitive și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă soluționare a cauzei. Competența instanțelor judecătorești ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată drept un recurs în anulare, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

După cum s-a stabilit, Baltag Ecaterina și ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” și-au întemeiat cererile de revizuire conform temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC care indică că, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art.449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rîndul său, ca modalitate a probării circumstanțelor, constituie, în conformitate cu art.117 al.(2) CPC, explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților. Deci, relevînd cele enunțate mai sus, Colegiul remarcă că revizuienții la invocarea temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, nu au prezentat careva probe concludente și pertinente care să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, legalitatea căreia se contestă prin prezentele cereri de revizuire, iar decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015, prin care recursul în anulare declarat de condamnatul Focșa Anatolie a fost considerat inadmisibil, nu cade sub incidența temeiului dat.

Or, prin decizia în cauză a fost verificată legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015 și a sentinței Judecătoriei Căușeni din 10 februarie 2014, care au fost obiect de discuție pe marginea pricinii date (f.d. 5-32, vol. III). Ba mai mult, recursul în anulare constituie, în cadrul procesului penal, o cale extraordinară de atac și prin prisma art. 452 CPP acesta se declară împotriva hotărîrilor judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac. Astfel, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015 a fost verificată legalitatea deciziei irevocabile a Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, ca rezultat al declarării recursului în anulare de către condamnatul Focșa Anatolie.

Colegiul mai relevă că Baltag Ecaterina anterior, la 23 aprilie 2015, a depus o cerere de revizuire (f.d. 1-32, vol. III), prin care a invocat existența aceleiași sentințe a Judecătoriei Căușeni din 10 februarie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2015, prin care Focșa Anatolie a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 310 al. (1) Cod penal și anume pentru falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces sau de către reprezentantul acestuia, însă din cauza că a expirat termenul de tragere a persoanei la răspundere penală, procesul penal în privința inculpatului a fost încetat.

Revizuirea în cauză însă a fost respinsă ca inadmisibilă, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015 (f.d.38-42, vol. III), în motivarea căreia s-a stabilit că instanțele la adoptarea hotărîrilor de respingere a pretențiilor lui Baltag Ecaterina cu privire la restabilire la lucru și încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru, și-au motivat soluția în baza mai multor probe materiale, și nu doar a raportului cu privire la dările de seamă a conducătorilor ÎM „Apă-Canal Căușeni” și ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” despre activitatea întreprinderilor în anul 2004, care ulterior s-a constatat a fi fals. Totodată, Colegiul remarcă că prin prisma art. 451 al.

(4) CPC, nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri. În susținerea cererii de revizuire Baltag Ecaterina a invocat și temeiul prevăzut de lit. e) art. 449 CPC, care indică că revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere. Deci, din conținutul normei procedurale enunțate rezultă cu certitudine că, pentru a invoca temeiul dat de revizuire, este necesar ca actul judecătoresc, care a fost anulat, să se regăsească în motivarea sau să fi fost luat în considerare de instanța de judecată în temeiul art.123 CPC la adoptarea hotărîrii a cărei revizuire se cere.

În cazul dat, cu referire la cele enunțate, Colegiul constată că decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2015, care a fost anexată drept probă la cererea de revizuire a ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, nu cade sub incidența temeiului de revizuire prevăzut de lit. e) a art. 449 CPC. Mai mult ca atît, Curtea Supremă de Justiție la adoptarea deciziei din 16 decembrie 2015 nu a examinat fondul cauzei, ci recursul în anulare a condamnatului Focșa Anatolie, care este o cale extraordinară de atac în cadrul procesului penal. Instanța de revizuire mai relevă că, participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în conformitate cu art. 56 al.

(3) CPC. Vis-a-vis de revizuirea depusă de ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”, Colegiul o consideră drept una abuzivă, în cazul în care întreprinderea în pricina civilă intentată la cererea lui Baltag Ecaterina deține calitatea de pîrît, iar pe parcursul examinării pricinii în fond angajatorul nu a recunoscut pretențiile formulate de salariata Baltag Ecaterina. La moment însă, de altfel concomitent cu alegațiile expuse de Primăria or. Căușeni în referința din 11 mai 2016 (f.d. 131, vol. III), ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” și-a schimbat poziția în pricina dată.

Actul de verificare a datoriilor reciproce din 17 mai 2016, prezentat ca dovadă de către ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” la depunerea cererii de revizuire, nu cade sub incidența temeiului declarării revizuirii prevăzut de lit. b) art. 449 CPC și nu constituie o probă concludentă și pertinentă care să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, în cazul în care acesta a fost întocmit după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009. Ba mai mult, actul vizat a fost întocmit de către revizuienta Baltag Ecaterina (în calitate de director al ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni”), pe de o parte, și actualul primar al or. Căușeni – Repeșciuc Grigore, pe de altă parte.

În urma celor expuse, avînd în vedere că argumentele invocate de către revizuenți nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că cererile de revizuire depuse de către Baltag Ecaterina și ÎM „Salubrizare și Amenajare Căușeni” urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Baltag Ecaterina și Întreprinderea Municipală „Salubrizare și Amenajare Căușeni” împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2009, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Direcției Teritoriale control administrativ a Ministerului Administrației Publice Locale împotriva Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la contestarea actului administrativ și la cererea de chemare în judecare a lui Baltag Ecaterina împotriva Consiliului orășenesc Căușeni, Întreprinderii Municipale „Salubrizare și Amenajare Căușeni” cu privire la contestarea actului administrativ, restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absența forțată de la lucru și a restanței la salariu, încasarea penalităților și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Galina Stratulat