2ra-1158/16 — deposedarea cu vînzarea bunului

2ra-1158/16 — deposedarea cu vînzarea bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță, jud.: S. Papuha dosarul nr. 2ra-1158/2016

instanța de apel, jud.: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna

D E C I Z I E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu, Oleg Sternioală, Galina Stratulat

examinînd recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „PFB

Legal Consulting”,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea

cu Răspundere Limitată „PFB Legal Consulting” împotriva lui Vasile Mogîldea,

Ala Mogîldea cu privire la deposedarea și vînzarea forțată a obiectului gajat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015, prin

care a fost admis apelul declarat de Ala Mogîldea cu casarea hotărîrii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 28 octombrie 2014 și pronunțarea unei noi hotărîri de

respinge a acțiunii

c o n s t a t ă :

La 22 martie 2007 BC „Moldova Agroindbank” SA s-a adresat cu cerere

de chemare în judecată împotriva lui Vasile Mogîldea, Ala Mogîldea cu privire la

deposedarea și vînzarea forțată a obiectului gajat.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că conform contractului de

credit nr. 98095 din 03 aprilie 1998, ÎI „Viorica Mogîldea” a primit de la BC

„Moldova Agroindbank” SA un credit în sumă de 200 000 lei, cu termenul final

de rambursare 30 august 1998.

În legătură cu faptul, că ÎI „Viorica Mogîldea” nu și-a onorat obligațiile

contractuale privind rambursarea creditului și achitarea dobânzii calculate pentru

utilizarea lui, la 06 octombrie 1999, BC „Moldova Agroindbank” SA a depus la

Judecătoria Strășeni o cerere de chemare în judecată cu privire la încasarea de la

ÎI „Viorica Mogîldea” și Anatolii Mamulat în mod solidar a datoriei în sumă 12

722 lei și a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat în sumă de 9 381,66 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 06 iunie 2000 cererea de chemare

în judecată a băncii a fost admisă integral.

Susține reclamantul că, hotărârea nominalizată este definitivă, însă ÎI

„Viorica Mogîldea” până la adresarea în instanța de judecată n-a achitat datoria

nominalizată față de bancă.

Astfel, la 19 septembrie 2006 conform prevederilor art.art. 466, 467 Codul

Civil și art. art. 32, 34 din Legea cu privire la gaj nr. 449-XV din 30 iulie 2001,

BC „Moldova Agroindbank” SA a constituit gajul legal asupra 1/2 cotă-pârte din

1

sectorul de teren cu destinație de construcție, cu suprafața totală de 0,056 ha,

amplasat în mun. Chișinău, str-la V. Crăsescu 56, nr. cadastral 0100406109, care

aparține cu drept de proprietate comună în devălmășie soților Vasile Mogîldea și

Ala Mogîldea.

Avizul privind înregistrarea gajului legal asupra 1/2 cotă-parte din bunul

imobil menționat a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu numărul

0100/06/24229.

Susține reclamanta că, ÎI „Viorica Mogîldea” a acumulat o datorie față de

BC „Moldova Agroindbank” SA în sumă totală de 304 365,68 lei.

Conform art. 67 din Legea cu privire la gaj, la 07 decembrie 2006 banca a

notificat debitorul creanței garantate și debitorii gajiști despre intenția sa de

exercitare a dreptului de gaj și a depus la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău,

filiala ÎS „Cadastru” preavizul respectiv, în termenul fixat de bancă în preaviz,

debitorul creanței garantate n-a binevoit să achite datoria față de bancă, iar

debitorii gajiști să transmită benevol băncii în posesiune bunul gajat pentru a fi

vândut.

La 16 februarie 2007 BC „Moldova Agroindbank” SA s-a adresat

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău cu cerere de eliberare a ordonanței

judecătorești privind deposedarea lui Vasile Mogîldea și a Alei Mogîldea de

bunul gajat și transmiterea lui în posesia băncii pentru a fi vândut.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 februarie 2007

s-a refuzat în primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești menționate,

astfel, banca fiind nevoită să se adreseze în instanță în ordine generală.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 martie 2014 a

fost înlocuit reclamantul BC „Moldova Agroindbank” SA cu succesorul în

drepturi SRL „PFB Legal Consulting” .

Solicită reclamanta admiterea acțiunii, deposedarea pîrîților de ½ cotă-

parte-proprietate în devălmășie din sectorul de teren cu destinație de construcție,

cu suprafața totală de 0,056 ha, amplasat în mun. Chișinău, str-la V. Crăsescu 56,

cu nr. cadastral 0100406109 și transmiterea bunului în posesia SRL „PFB Legal

Consulting”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 octombrie 2014

a fost admisă acțiunea, dispunându-se Vasile Mogîldea și Ala Mogîldea de ½

cotă-parte-proprietate în devălmășie din sectorul de teren cu destinație de

construcție, cu suprafața totală de 0,056 ha, amplasat în mun. Chișinău, str-la V.

Crăsescu 56, cu nr. cadastral 0100406109 și transmiterea bunului în posesia SRL

„PFB Legal Consulting” pentru a fi vândut.

La 08 decembrie 2014 Ala Mogîldea a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia cu repunerea în termen, casarea

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015 s-a admis

apelul declarat de Ala Mogîldea, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 28 octombrie 2014 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată a SRL „PFB Legal

Consulting” împotriva lui Vasile Mogîldea și Alei Mogîldea cu privire la

2

deposedarea acestora de ½ cotă-parte proprietate în devălmășie din sectorul de

teren cu destinație de construcție, cu suprafața totală de 0,056 ha, amplasat în

mun. Chișinău, str-la V. Crăsescu 56, nr. cadastral 0100406109 și transmiterea

bunului în posesia SRL „PFB Legal Consulting”.

La 15 ianuarie 2016, SRL „PFB Legal Consulting” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a menționat că, consideră decizia instanței de apel

neîntemeiată, deoarece a interpretat eronat normele materiale.

Astfel, susține recurentul că, instanța de apel eronat a interpretat

prevederile art. 6, art. 32 al Legii cu privire la gaj, argumentând că BC „Moldova

Agroindbank” SA de una singură, în lipsa acordului soților Vasile Mogîldea și

Ala Mogîldea a instituit gajul legal asupra bunului, în cazul în care la instituirea

gajului legal nici nu este necesar acordul proprietarului bunurilor ce constituie

obiectul gajului.

Mai mul ca atît, a menționat faptul că chiar după instituirea gajului,

intimații nu au contestat acțiunile de instituire a gajului, privind anularea avizului

de constituire a gajului legal.

Consideră neîntemeiat și argumentul instanței de apel, precum că banca și-

a exercitat dreptul de gaj prin bunurile gajate în anul 2006, însă instanța nu a

reținut că bunul imobil gajat situat în r. Strășeni, s. Zumbrești pînă în prezent nu a

fost vîndut, înstrăinarea căruia nu a fost posibilă din motive neimputabile BC

„Moldova Agroindbank” SA.

Totodată, susține că suma datoriei, nu a fost contestată de intimați, iar

banca nu era obligată să prezinte vreun act de diferență a datoriilor, în cazul cînd

careva achitări nu au fost efectuate.

Conform art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că Curtea de Apel Chișinău a expediat părților la

12 noiembrie 2015 decizia instanței de apel redactată, însă la materialele cauzei

lipsește dovada recepționării de către părți a deciziei, motiv din care instanța de

recurs consideră recursul declarat de SRL „PFB Legal Consulting” depus în

termenul prevăzut de lege.

Conform art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificînd argumentele invocate de recurent în cererea de recurs, pe baza

materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care necesită a

fi admis cu casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015 și

restituirea pricinii la rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

3

După cum denotă actele cauzei, conform contractului de credit nr. 98095

din 03 aprilie 1998, ÎI „Viorica Mogîldea” a primit de la BC „Moldova

Agroindbank” SA un credit în sumă de 200 000 lei, cu termenul final de

rambursare 30 august 1998.

În legătură cu faptul, că ÎI „Viorica Mogîldea” nu și-a onorat obligațiile

contractuale privind rambursarea creditului și achitarea dobânzii calculate pentru

utilizarea lui, la 06 octombrie 1999, BC „Moldova Agroindbank” SA a depus la

Judecătoria Strășeni o cerere de chemare în judecată cu privire la încasarea de la

ÎI „Viorica Mogîldea” și Anatolii Mamulat, în mod solidar a datoriei în sumă 12

722 lei și a cheltuielilor privind achitarea taxei de stat în sumă de 9 381,66 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 06 iunie 2000 cererea de chemare

în judecată a băncii a fost admisă integral.

Tot, materialele cauzei denotă că, la 19 septembrie 2006 BC „Moldova

Agroindbank” SA a constituit gajul legal asupra 1/2 cotă-parte din sectorul de

teren cu destinație de construcție, cu suprafața totală de 0,056 ha, amplasat în

mun. Chișinău, str-la V. Crăsescu 56, nr. cadastral 0100406109.

Avizul privind înregistrarea gajului legal asupra 1/2 cotă-parte din bunul

imobil menționat a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu numărul

0100/06/24229.

La 07 decembrie 2006 banca a notificat debitorul creanței garantate și

debitorii gajiști despre intenția sa de exercitare a dreptului de gaj și a depus la

OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru” preavizul respectiv, în termenul fixat de

bancă în preaviz, debitorul creanței garantate n-a achitat datoria față de bancă, iar

debitorii gajiști să transmită benevol băncii în posesiune bunul gajat pentru a fi

vândut.

La 16 februarie 2007 BC „Moldova Agroindbank” SA s-a adresat

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău cu cerere de eliberare a ordonanței

judecătorești privind deposedarea lui Vasile Mogîldea și a Alei Mogîldea de

bunul gajat și transmiterea lui în posesia băncii pentru a fi vândut.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 februarie 2007

s-a refuzat în primirea cererii de eliberare a ordonanței judecătorești menționate,

astfel, banca fiind nevoită să se adreseze în instanță în ordine generală.

Urmare a acestui fapt, BC „Moldova Agroindbank” SA s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată în ordine generală.

La 20 iunie 2013 între BC „Moldova Agroindbank” SA și SRL „PFB

Legal Consulting” a fost încheiat contractul de cesiune a creanței nr. 2 cu Anexă,

conform căruia SRL „PFB Legal Consulting” a cesionat de la BC „Moldova

Agroindbank” SA datoria ÎI „Viorica Mogîldea” în sumă de 188 050 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 martie 2014 a

fost înlocuit reclamantul BC „Moldova Agroindbank” SA cu succesorul în

drepturi SRL „PFB Legal Consulting”.

Fiind investită cu examinarea cauzei prima instanță la 28 octombrie 2014

a admis acțiunea, dispunându-se deposedarea lui Vasile Mogîldea și Alei

Mogîldea de ½ cotă-parte proprietate în devălmășie din sectorul de teren cu

destinație de construcție, cu suprafața totală de 0,056 ha, amplasat în mun.

4

Chișinău, str-la V. Crăsescu 56, cu nr. cadastral 0100406109 și transmiterea

bunului în posesia SRL „PFB Legal Consulting” pentru a fi vândut.

Iar, instanța de apel la 28 octombrie 2015 a admis apelul declarat de Ala

Mogîldea, a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 28 octombrie

2014 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care a respins ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată a SRL „PFB Legal Consulting” împotriva lui Vasile

Mogîldea și Alei Mogîldea cu privire la deposedarea acestora de ½ cotă-parte

proprietate în devălmășie din sectorul de teren cu destinație de construcție, cu

suprafața totală de 0,056 ha, amplasat în mun. Chișinău, str-la V. Crăsescu 56, nr.

cadastral 0100406109 și transmiterea bunului în posesia SRL „PFB Legal

Consulting”.

Astfel, conform art. 4 alin. (1) - (2) al Legii cu privire la gaj nr. 449-XV

din 30 iulie 2001, gajul se constituie asupra unui bun mobil sau imobil, ori asupra

unei universalități de bunuri mobile. Gajul bunurilor imobile este denumit ipotecă.

Ipoteca este reglementată de prezenta lege și de legislația cu privire la ipotecă.

Prevederile prezentei legi nu se aplică ipotecii în cazurile expres stabilite de lege,

precum și în cazurile cînd legislația cu privire la ipotecă prevede altfel.

Conform art. 6 alin. (1) – (3) al Legii cu privire la gaj nr. 449-XV din 30

iulie 2001, gajul apare doar în condițiile și în formele stabilite de prezenta lege.

Gajul este convențional sau legal. Ipoteca apare în momentul înregistrării. Gajul

bunurilor mobile fără deposedare apare în momentul înregistrării sau, în cazul

gajului asupra mijloacelor bănești în conturi bancare, prin control, în conformitate

cu art.251 alin.(2).

Potrivit art. 34 al Legii cu privire la gaj nr. 449-XV din 30 iulie 2001,

creditorul în a cărui favoare a fost emisă o hotărîre judecătorească cu privire la

încasarea unei sume de bani poate obține un gaj legal asupra unui bun, mobil sau

imobil, al debitorului său. Gajul legal se constituie prin înregistrarea unui aviz, în

care se indică bunul gajat și mărimea creanței, iar în cazul pensiei sau a pensiei de

întreținere – mărimea plăților periodice și coeficientul de indexare. La aviz se

anexează o copie autentificată de pe hotărîrea judecătorească și dovada aducerii

avizului la cunoștința debitorului.

Astfel, prim prisma normelor supra indicate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

prematură concluzia instanței de apel, cu referire la netemeinicia acțiunii SRL

„PBF Legal Consulting” privind deposedarea lui Vasile Mogîldea și Alei

Mogîldea de ½ cotă-parte proprietate în devălmășie din sectorul de teren cu

destinație construcție, cu suprafața de 0,056 ha, amplasat în mun. Chișinău, str-la

V. Crăsescu 56, în temeiul preavizului de constituire a gajului legal din 19

septembrie 2006.

Or, reieșind din probele cauzei, suma acordată ÎI „Viorica Mogîldea” de

către BC „Moldova Agroindbank” SA în baza contractului de credit nr. 98095 din

03 aprilie 1998, a fost asigurată, prin: - contractul de gaj nr. 98095 din 03 aprilie

1998 cu suma de 1145 000 lei, - contractul de gaj nr. 98095/3 din 30 iunie 1998

cu suma de 100 000 lei și contractul de gaj nr. 98095 din 29 aprilie 1998 cu suma

de 58 928 lei.

5

Totodată, la materialele cauzei sunt prezente probe ce demonstrează

sechestrarea unui șir de bunuri materiale, gajate de către bancă, în baza

contractelor de gaj supra indicate (f.d. 47-49, 201-204, Vol. I), valoarea cărora

conform proceselor verbale de sechestru depășesc suma datoriei solicitate spre

încasare.

Mai mult ca atît, conform raportului de expertiză nr. 663 din 20 martie

2008 emis de Centrul Național de Expertize Judiciare a MJ RM, valoarea de piață

a casei individuale de locuit amplasată în s. Zumbrești, r. Strășeni constituie 140

200 lei (f.d. 68-72, Vol. I)

Reieșind din cele relatate, instanța de recurs constată că, deși la

materialele cauzei există probe care demonstrează că contractul de credit acordat

de bancă, a fost asigurat prin contractele de gaj, bunurile fiind sechestrate, din

materialul probator nu este cert care este soarta bunurilor materiale sechestrate

întru stingerea datoriei.

Colegiul, consideră necesar a mai menționa și faptul că, hotărîrea

Judecătoriei Strășeni din 06 iunie 2000, a fost depusă spre executare fiind

întreprinse un șir de măsuri de executare, inclusiv sechestrarea bunurilor materiale

care au aparținut ÎI „Mogîldea Viorica”, o parte din care au fost transmise băncii.

Astfel, instanța de recurs consideră prematură concluzia instanței de apel,

în cazul în care nu este certă suma datoriei și necesitatea înregistrării gajului legal,

în cazul în care suma datoriei încasate în baza hotărîrii Judecătoriei Strășeni din

06 iunie 2000 a fost asigurată prin gaj convențional.

În speță, Colegiul reține drept eronată concluzia instanței de apel cu

referire la faptul că, bunul imobil cu nr. cadastral 0100406.109.01 este proprietate

ce aparține exclusiv Alei Mogîldea, care nu a dat acordul la gaj, iar ca rezultat nu

putea fi instituit gajul legal, în cazul în care creditul a fost alocat ÎI „Viorica

Mogîldea”, fondatorul căruia este Vasile Mogîldea, soțul Alei Mogîldea, a

contractat creditul în scopul dezvoltării afacerii, a cărui rezultate și venituri urmau

să fie folosite în interesul familiei.

Or, conform art. 24 alin. (2) Codul familiei, soții răspund cu întreg

patrimoniul lor pentru obligațiile care au fost asumate în interesul familiei, fie și

numai de unul dintre ei, precum și pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare

a săvîrșirii de către ei a unei infracțiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile

comune ale soților.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise, incontestabil

indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia

și corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

6

În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs

ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii.

Sub aspectul celor relatate se constată că, soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să

exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și

legalitatea hotărârii atacate.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile

indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă

importanță pentru soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate

aspectele, complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130 CPC, probele

administrate în dosar și, în dependență de situația stabilită, să adopte o hotărîre

legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „PFB

Legal Consulting”.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie

2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „PFB Legal Consulting” împotriva lui Vasile Mogîldea, Ala

Mogîldea cu privire la deposedarea și vînzarea forțată a obiectului gajat, cu

restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

Oleg Sternioală

Galina Stratulat

7