2ra-1327/16 — recunoașterea dreptului pierdut la folosirea spațiului locativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului pierdut la folosirea spaţiului locativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1327/16 — recunoașterea dreptului pierdut la folosirea spațiului locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: Judecătoria Botanica mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1327/16
Judecător: V. Mihaila
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
15 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Dumitru Mardari, Ion Druță
examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
către Orman Serghei,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Beleanina
Marina împotriva lui Orman Serghei, intervenient accesoriu Orman Tatiana,
privind recunoașterea dreptului pierdut la folosirea spațiului locativ și radierea
vizei de reședință,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, prin care
a fost respins apelul declarat de Orman Serghei și s-a menținut hotărîrea
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 26 octombrie 2015,
c o n s t a t ă :
La 30 iunie 2015, Beleanina Marina s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva lui Orman Serghei, intervenient accesoriu Orman Tatiana, cu
privire la recunoașterea dreptului pierdut la spațiul locativ și radierea vizei de
reședință.
În motivarea cererii reclamanta a invocat că, în apartamentul nr. 275 din
bd. Traian, 23/1, mun. Chișinău, locuiesc patru persoane: Tatiana Orman (mama
reclamantei), reclamanta Marina Beleanina, soțul acesteia Dmitrii Beleanin,
fiica lor minoră Polina, născută la 11 mai 2010.
Menționează reclamanta că, la evidență în apartamentul în cauză se află
Tatiana Orman, Marina Beleanina, Polina Beleanina și Serghei Orman -
chiriașul principal.
Susține că, pîrîtul din anul 1990 nu mai locuiește pe adresa în cauză din
motivul că a format o nouă familie și a trecut cu traiul permanent în mun.
Chișinău, bd. Cuza Vodă, nr. 21/1, apartamentul nr. 199, cu toate că nu și-a
retras viza de reședință.
Menționează reclamanta că, în anul 2003, pîrîtul a participat la privatizarea
apartamentului susmenționat, în care locuiește cu familia sa pînă la momentul
actual, fapt confirmat prin Extrasul din Hotărîrea nr. 480 din 06.02.2003, deci a
dobîndit dreptul de proprietate asupra locuinței din str. Cuza Vodă în
conformitate cu Legea privatizării fondului de locuințe.
Reclamanta face referire la prevederile art. 63 din Codul cu privire la
locuințe, nr. 2718 din 03 iunie 1983, care stipulează că, în cazul cînd chiriașul
ori membrii familiei lui lipsesc temporar, încăperea de locuit li se menține timp
de șase luni. Constatarea faptului că persoana a pierdut dreptul la folosirea
încăperii de locuit în virtutea lipsei acestei persoane peste termenele stabilite se
efectuează pe cale judiciară.
Astfel, invocă reclamanta că, pîrîtul Orman Serghei, care este chiriașul
principal, timp aproape de 25 ani, adică peste termenul prevăzut de art. 63 Cod
cu privire la locuințe, nu locuiește în apartamentul nr. 275 din bd. Traian, 23/1
mun. Chișinău, nu achită plata pentru folosirea încăperii de locuit și plata pentru
serviciile comunale, nu participă la întreținerea și reparația curentă a
apartamentului, fapt confirmat prin declarațiile vecinilor din scară și altor
persoane.
Totodată menționează reclamanta că, în situația lipsei consimțămîntului lui
Serghei Orman, care neîntemeiat se află la evidența pe adresa: bd. Traian, 23/1,
apartamentul nr. 275 mun. Chișinău, la privatizarea apartamentului menționat,
pot fi afectate drepturile și interesele dînșilor prin imposibilitatea dobîndirii
dreptului de proprietate asupra locuinței în conformitate cu Legea privatizării
fondului de locuințe.
Or, potrivit art. 59 din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie
2015, în vigoare din 29 noiembrie 2015, în termen de un an de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, locuințele neprivatizate pasibile pentru privatizare în
conformitate cu Legea privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10
martie 1993 trec în proprietatea unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul
cărora sînt amplasate.
Solicită reclamanta, recunoașterea pîrîtului Orman Serghei cu dreptul
pierdut la spațiul locativ în apartamentul nr. 275 din bd. Traian, 23/1, mun.
Chișinău, și radierea vizei de reședință a pîrîtului din apartamentul nr. 275 din
bd. Traian, 23/1, mun. Chișinău.
Prin încheierea protocolară din 15 octombrie 2016, a fost atrasă în proces în
calitate de intervenient accesoriu Orman Tatiana.
Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 26 octombrie 2015,
acțiunea a fost admisă. S-a recunoscut Orman Serghei, născut la 07.12.1960 cu
dreptul pierdut la folosirea spațiului locativ în apartamentul nr. 275, bd. Traian,
23/1, mun. Chișinău, cu radierea vizei de reședință din acest apartament.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, s-a respins ca
neîntemeiat apelul declarat de Orman Serghei și s-a menținut hotărîrea
Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 26 octombrie 2015.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 08 aprilie 2016, în termenul
prevăzut de lege, Orman Serghei a declarat recurs, solicitînd admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, reiterînd circumstanțele pricinii, a indicat că atît
decizia instanței de apel cît și hotărîrea primei instanțe sunt ilegale, fiind emise
cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.
La 06 iunie 2016, avocatul Pacișina Lilia (mandat nr. 0812762) în
interesele Marinei Beleanina a prezentat referință pe marginea recursului
declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil.
Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că
recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Orman Serghei nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or
recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor
judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanțele inferioare, respectiv nu constituie temei de casare
a actelor judecătorești recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Orman Serghei ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Orman Serghei se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Dumitru Mardari
Ion Druță