2rac-77/16 — Declararea nulității actelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: G. Plămădeală dosarul nr.2rac-77/16 instanța de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru DECIZIE 08 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu Mariana Pitic Tamara Chişca-Doneva examinînd recursul declarat de Banca Comercială „Universalbank” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Universalbank” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare împotriva Camerei Înregistrării de Stat, Societății cu Răspundere Limitată ,,Agromelcom-P.G.S.”, Societăţii Comerciale ,,Işcompan” Societatea cu Răspundere Limitată, Sandulachi Pantelei, Sandulachi Raisa și Sandulachi Veronica cu privire la declararea nulității procesului-verbal al adunării asociaților, a deciziei fondatorului și a contractului de vînzare a părții sociale, a deciziei Camerei Înregistrării de Stat cu privire la înregistrarea modificărilor în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Banca Comercială „Universalbank” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 18 decembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 26 noiembrie 2008, BC „Universalbank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Agromelcom-PGS” și SRL „Işcompan” cu privire la anularea deciziei cu privire la înregistrarea acordului cu privire la modificările și completările statutului SRL „Işcompan” și anularea deciziei cu privire la înregistrarea acordului adițional (f. d. 3-5, vol. I). În motivarea acţiunii a indicat că conform informației parvenite prin scrisoarea Camerei Înregistrării de Stat nr. 545 din 16 octombrie 2008, la 08 august 2003, Camera Înregistrării de Stat, examinînd cererea depusă de fondatorii SC „Işcompan” SRL, a înregistrat Acordul cu privire la modificările și completările înscrise în registru de stat a întreprinderilor și operate în statutul SC „Işcompan” SRL, prin care s-a majorat capitalul social și s-au redistribuit cotele de participare în capitalul social al societății, după cum urmează: SRL „Agromelcom-PGS” - 99,99% și Raisa Sandulachi - 0,01%.

Menționează că prin modificările respective, toate bunurile SRL „Agromelcom- PGS” au fost transmise în proprietatea SC „Işcompan” SRL în baza deciziei fondatorului SRL „Agromelcom-PGS” din 28 iulie 2003 și actului nr. 2/A de primire- predare a imobilului și utilajului din 30 august 2003. Susține că la 25 septembrie 2008, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat modificările în documentele de constituire a SC „Işcompan” SRL prin Actul adițional, în special referitor la modificarea componenței asociaților, după cum urmează: Veronica Sandulachi, capitalul social fiind 100%. Afirmă că înregistrînd prima modificare, Camera Înregistrării de Stat a legiferat aportul în natură a persoanei juridice SRL „Agromelcom-PGS” la capitalul social al SC „Işcompan” SRL cu avere patrimonială în mărime de 72700 00 lei, iar conform pct. 3.7 al Actului de constituire al SC „Işcompan” SRL, bunurile se consideră a fi transmise cu titlu de proprietate.

Consideră că deciziile Camerei Înregistrării de Stat din 08 august 2003 privind înregistrarea Acordului cu privire la modificările și completările în Statutul SC „Işcompan” SRL, în special pct. 3.2 al Statutului și din 25 septembrie 2008 privind înregistrarea Actului adițional cu privire la modificările și completările în Statutul SC „Işcompan” SRL, în special pct. pct. 1.2 și 3.2 al Statutului sunt ilegale, deoarece la prezentarea documentelor pentru înregistrarea acestor operațiuni, SRL „Agromelcom- PGS” a tăinuit că în lista bunurilor transmise în capitalul social al SC „Işcompan” SRL se conținea și utilajul de moară „Baker’S Favorite”, care la momentul întocmirii actului administrativ și pînă în prezent este grevat la BC „Universalbank” SA conform contractului de gaj nr. 326598-G-3 din 23 octombrie 1998. Concomitent, SRL „Agromelcom-PGS” a tăinuit și faptul că conform hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 19 iunie 2002, acest bun a fost transmis BC „Universalbank” SA în posesie pentru realizare și stingere a datoriei debitoriale.

Astfel, remarcă că modificările date au fost operate intenționat cu scopul eschivării de la executarea hotărârii judecătorești, mai mult că prin înregistrarea modificărilor date a fost încălcat dreptul băncii de posesie, realizare a gajului și de asemenea dreptul la un venit ratat. Solicită BC „Universalbank” SA anularea deciziilor Camerei înregistrării de Stat din 08 august 2003 privind înregistrarea Acordului cu privire la modificările și completările în Statutul SC „Işcompan” SRL, în special pct. 3.2 al Statutului, din momentul efectuării acesteia și din 25 septembrie 2008 privind înregistrarea Actului adițional cu privire la modificările și completările în Statutul SC „Işcompan” SRL, în special pct. pct. 1.2 și 3.2 al Statutului, din momentul efectuării acesteia.

La 16 februarie 2009 BC „Universalbank” SA a depus o cerere de modificare și completare a acţiunii împotriva Camerei Înregistrării de Stat, solicitînd declararea nulității procesului-verbal al adunării generale extraordinare a asociaților SRL „Işcompan” nr. 2 din 28 iulie 2003, deciziei fondatorului SRL „Agromelcom-PGS” din 28 iulie 2003, deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 08 august 2003 privind înregistrarea Acordului cu privire la modificările și completările în Statutul SC „Işcompan” SRL, în special pct. 3.2.

al Statutului din momentul efectuării acesteia, procesului-verbal al adunării nr. 2 din 22 septembrie 2008, deciziei SRL „Agromelcom-PGS” din 24 septembrie 2008, contractului de vânzare-cumpărare nr. 9520 din 24 septembrie 2008 și deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 25 septembrie 2008 privind înregistrarea Actului adițional cu privire la modificările și completările în Statutul SC „Işcompan” SRL, în special pct. pct. 1.2 și 3.2 al Statutului, din momentul efectuării acesteia (f. d. 64-67, vol. I). La 28 iulie 2009 BC „Universalbank” SA a depus cerere de modificare și completare a cererii împotriva Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Agromelcom-PGS” și SRL „Işcompan”, solicitând declararea nulității procesului-verbal al adunării fondatorilor nr. 2 din 22 septembrie 2008, deciziei SRL „Agromelcom-PGS” din 24 septembrie 2008, contractului de vînzare-cumpărare nr. 9520 din 24 septembrie 2008, deciziei a Camerei Înregistrării de Stat din 25 septembrie 2008 privind înregistrarea modificărilor şi completărilor în statutul SC „Işcompan” SRL, în special pct. pct. 1.2 și 3.2 al Statutului, din momentul efectuării acesteia și obligarea Camerei Înregistrării de Stat de a emite în termen de 10 zile lucrătoare decizia de anulare a înregistrărilor operate în Statutul SC „Işcompan” SRL la 25 septembrie 2008 (f. d. 125-127,

vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 19 octombrie 2009 a fost respins demersul lui Pantelei Sandulachi, ca reprezentant al pîrîţilor, cu privire la scoaterea cererii de pe rol (f. d. 138, vol. I). Prin încheierea Curții de Apel Economică RM din 30 noiembrie 2009 a fost respins recursul declarat de către reprezentantul SRL „Agromelcom-PGS” și SRL „Işcompan” și menținută încheierea primei instanțe (f. d. 158, vol. I). La 27 aprilie 2010, BC „Universalbank” SA a depus cerere de concretizare a pretențiilor împotriva Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Agromelcom-PGS” și SRL „Işcompan”, solicitînd declararea nulității procesului-verbal al adunării fondatorilor SC „Işcompan” SRL nr. 2 din 22 septembrie 2008, în partea ce se referă la SRL „Agromelcom-PGS”, deciziei fondatorului SRL „Agromelcom-PGS” din 24 septembrie 2008, contractului de vînzare-cumpărare a părții sociale nr. 9520 din 24 septembrie 2008 în partea ce se referă la vânzarea părții sociale a SRL „Agromelcom- PGS” și a deciziei Camerei înregistrării de Stat din 25 septembrie 2008 privind înregistrarea modificărilor și completărilor în Statutul SC „Işcompan” SRL.

La fel, a solicitat interzicerea Camerei Înregistrării de Stat de a introduce modificări în Registrul de Stat și în documentele de constituire ale SRL „Agromelcom-PGS” și SC „Işcompan” SRL pînă la stingerea datoriei de către SRL „Agromelcom-PGS” confirmate prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 22 iunie 2006 (f. d. 166-169, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 17 iunie 2010 a fost respins demersul lui Pantelei Sandulachi, ca reprezentant al pîrîţilor, cu privire la scoaterea cererii de pe rol ca neîntemeiat (f. d. 204, vol. I). La 23 noiembrie 2011, Pantelei Sandulachi din nou a depus cerere cu privire la scoaterea de pe rol a cererii BC „Universalbank” SA cu privire la contestarea actelor emise de către Camera Înregistrării de Stat (f. d. 63-68, vol. II).

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău din 23 noiembrie 2011 a fost respins demersul înaintat de către Pantelei Sandulachi cu privire la scoaterea cererii de pe rol (f. d. 69, vol. II). SRL „Agromelcom-PGS”, SRL „Işcompan”, Raisa Sandulachi și Pantelei Sandulachi au declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii și admiterea demersului cu privire la scoaterea de pe rol a cererii cu privire la contestarea actelor emise de către Camera înregistrării de Stat (f. d. 70-77, vol. II). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2012 a fost restituită cererea de recurs depusă de către SRL „Agromelcom-PGS”, SRL „Işcompan”, Raisa Sandulachi și Pantelei Sandulachi împotriva încheierii protocolare a Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău din 23 noiembrie 2011, prin care a fost respins demersul cu privire la scoaterea cererii de pe rol (f. d. 90, vol. II).

Raisa Sandulachi, Pantelei Sandulachi SRL „Agromelcom-PGS” și SRL „Işcompan” au declarat recurs împotriva încheierii instanței de recurs și încheierii primei instanțe, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierilor şi admiterea demersului privind scoaterea de pe rol a cererii cu privire la contestarea actelor emise de către Camera Înregistrării de Stat (f. d. 97-110, vol. II). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 aprilie 2012, a fost respins recursul declarat de Raisa Sandulachi, Pantelei Sandulachi SRL „Agromelcom-PGS” și SRL „Işcompan” și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2012 (f. d. 116-120, vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 25 iulie 2012, a fost respins demersul pîrîtului la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Universalbank” SA împotriva Camerei Înregistrării de Stat, Sandulachi Pantelei, intervenienții accesorii Sandulachi Raisa, Sandulachi Veronica privind contestarea unor acte administrative ce vizează dreptul de proprietate asupra bunului cu privire la scoaterea cererii de pe rol ca fiind neîntemeiat (f. d. 139, vol. II). La 09 octombrie 2012 Sandulachi Pantelei a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 iulie 2012 (f. d. 140-150, vol. II). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2012, a fost admis recursul declarat de Sandulachi Pantelei, casată încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 25 iulie 2012 și pricina restituită în instanța de fond pentru rejudecarea demersului pîrîtului Sandulachi Pantelei (f. d. 154-155, vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 februarie 2013, a fost admis demersul pîrîtului la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Universalbank” SA împotriva Camerei Înregistrării de Stat, Sandulachi Pantelei, intervenienții accesorii Sandulachi Raisa, Sandulachi Veronica privind contestarea unor acte administrative ce vizează dreptul de proprietate asupra bunului pentru acordarea reclamantului de a respecta procedura prealabilă de examinare a cerințelor sale și s-a fixat ședința de judecată pentru data de 26 aprilie 2013 orele 13.00 (f. d. 176, vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 iulie 2013 s-a respins demersul înaintat de pîrîtul Sandulachi Pantelei pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de BC „Universalbank” SA împotriva Camerei Înregistrării de Stat, Sandulachi Pantelei, intervenienții accesorii Sandulachi Raisa, Sandulachi Veronica cu privire la scoaterea cererii de pe rol ca fiind neîntemeiat (f. d. 181, vol. II). La 29 iulie 2013 Sandulachi Pantelei a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 22 iulie 2013 (f. d. 182-192, vol. II). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2013, a fost restituit fără examinare recursul declarat de Sandulachi Pantelei împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 22 iulie 2013 (f. d. 202-203, vol. II). La 16 octombrie 2013, Sandulachi Pantelei a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu restituirea pricinii spre rejudecare (f. d. 208-217, vol. II). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2014, a fost respins recursul declarat de Sandulachi Pantelei și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2013 (f. d. 221-223, vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 25 iunie 2014, a fost respins ca neîntemeiat demersul reprezentantului pîrîtului Pantelei Sandulachi de încetare a procesului civil pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Universalbank” SA împotriva Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Agromelcom- PGS”, SC „Işcompan” SRL, intervenienți accesorii Sandulachi Pantelei, Sandulachi Raisa și Sandulachi Veronica cu privire la declararea nulității unor acte (f. d. 152-155, vol. III). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 iulie 2014, a fost admisă cererea de recuzare a judecătorului Silvia Gîrbu, declarată de pîrîtul Pantelei Sandulachi pe dosarul nr. 2e-20/14, fiind transmise materialele cauzei Președintelui Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău pentru a desemna un alt judecător și președintele al completului de judecată la examinarea cauzei date (f. d. 170-171, vol. III). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 03 octombrie 2014, a fost respins demersul lui Sandulachi Pantelei privind scoaterea cererii de pe rol ca fiind neîntemeiată (f. d. 37, vol. IV). La 31 octombrie 2014, Sandulachi Pantelei a depus cererea reconvențională la acțiunea BC „Universalbank” SA prin care a solicitat recunoașterea încălcării de către BC „Universalbank” SA și succesorului său în proces de lichidare, a dreptului de proprietate prevăzut de art. 1 al Primului Protocol adițional CEDO, încasarea de la pîrîtul în beneficiul său a prejudiciului material cauzat în valoare de 23 256 000 lei, în folosul SC „Işcompan” SRL a prejudiciului material cauzat în valoare de 11 462 873,40 lei și atragerea în proces în calitate de copîrît Banca Națională a Moldovei (f. d. 219-224, vol. III).

În motivarea acţiunii reconvenționale a indicat că BC „Universalbank” SA a acționat cu rea-credință și a extins abuziv declararea nulităţii a procesului-verbal al adunării asociaților SC „Işcompan” SRL din 22 septembrie 2008, a deciziei SRL „Agromelcom-PGS” din 24 septembrie 2008 și a contractului de vînzare-cumpărare din 24 septembrie 2008, intervenind neîntemeiat în drepturile de proprietate asupra bunurilor private deținute de persoane fizice și juridice, față de care la acel moment nu existau nici un fel de interdicții ale organelor competente. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 03 noiembrie 2014, s-a refuzat în primirea acţiunii reconvenționale înaintate de Sandulachi Pantelei împotriva BC „Universalbank” SA privind recunoaşterea încălcării dreptului la proprietate prevăzut de art. 1 al Primului Protocol adițional la CEDO, încasarea în beneficiul sau a prejudiciului material în valoare de 23 256 000 lei și în beneficiul SC „Işcompan” SRL a prejudiciului material în sumă de 11 462 873,40 lei și atragerea în proces în calitate de copîrît Banca Națională a Moldovei, ca tardivă și neîntemeiată (f. d. 38, vol. IV). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 18 decembrie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de BC „Universalbank” SA împotriva Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Agromelcom-PGS”, SC „Işcompan” SRL, Pantelei Sandulachi, Raisa Sandulachi și Veronica Sandulachi cu privire la declararea nulității deciziei fondatorului SRL „Agromelcom-PGS” din 24 septembrie 2008 al adunării fondatorilor SC „Işcompan” SRL în partea ce se referă la SRL „Agromelcom-PGS”, a contractului de vânzare a părții sociale nr. 9520 din 24 septembrie 2008, în partea ce se referă la vînzarea părții sociale a SRL „Agromelcom-PGS”, a deciziei din 25 august 2008 privind înregistrarea modificărilor și completărilor în Statutul SC „Işcompan” SRL, interzicerea introducerii modificărilor în Registrul de Stat și în documentele de constituire a Societăților cu Răspundere Limitată nominalizate pînă la stingerea datoriei încasate conform hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2006 și încasarea cheltuielilor de judecată.

A fost încasat de la BC „Universalbank” SA în beneficiul Statului taxa de stat în sumă de 50000 lei (f. d. 144-146, vol. IV). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de BC „Universalbank” SA și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 decembrie 2014 (f. d. 119-123, vol. IV). La 05 ianuarie 2016, BC „Universalbank” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii (f. d. 128-131, vol. IV). În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerînd-o neîntemeiată și pasibilă casării.

Astfel, menționează că formulările din conținutul deciziei trebuie să corespundă exigențelor de corectitudine, certitudine, concretețe, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică, elocvență, lipsă de rezerve (necondiționalitate), sobrietate, oficialitate și pertinență. Mai indică recurentul că instanța de apel nu a respectat nici una din normele de drept imperative prevăzute în art. 373 CPC, limitîndu-se la susținerea neîntemeiată a poziției primei instanțe, interpretînd eronat prevederile legislației în vigoare aplicabile soluționării acestui litigiu, dar care n-au fost aplicate.

La fel, susține că în partea motivată a deciziei instanța de apel nu a indicat motivele respingerii probelor aduse de apelant, care au făcut dovada intenției rele a intimatului și eschivarea de la îndeplinirea obligațiunilor contractuale asumate față de bancă, suspendînd examinarea cauzei pentru a efectua tranzacția de înstrăinare a bunurilor ce urmau a fi urmărite de bancă pentru realizarea lor și stingerea datoriei lui Sandulachi Pantelei, și legile de care s-a condus la emiterea deciziei. La data de 18 februarie 2016 Sandulachi Pantelei a depus referință asupra recursului declarat de BC „Universalbank” SA solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil (f. d. 137-142, vol. IV). În motivarea referinței a invocat caracterul neîntemeiat al recursului deoarece pretinsele critici aduse împotriva deciziei instanței de apel sunt declarative și absolut nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2) și alin. (3) CPC.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanței de apel din 07 octombrie 2015 a fost expediată în adresa participanților la proces, inclusiv recurentului BC „Universalbank” SA, la data de 22 octombrie 2015, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire nr. 11115 (f. d. 127, vol. IV), însă, probe care ar confirma și recepționarea acesteia de către destinatari la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 05 ianuarie 2016 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Înaintând acţiunea în judecată, împotriva Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Agromelcom-PGS”, SRL „Işcompan”, Sandulachi Pantelei, Sandulachi Raisa şi Sandulachi Veronica, BC „Universalbank” SA, în proces de lichidare, în urma concretizării cerinţelor, a solicitat declararea nulității procesului-verbal al adunării fondatorilor SC „Işcompan” SRL nr. 2 din 22 septembrie 2008, în partea ce se referă la SRL „Agromelcom-PGS”, deciziei fondatorului SRL „Agromelcom-PGS” din 24 septembrie 2008, contractului de vînzare-cumpărare a părții sociale nr. 9520 din 24 septembrie 2008 în partea ce se referă la vânzarea părții sociale a SRL „Agromelcom- PGS” și a deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 25 septembrie 2008 privind înregistrarea modificărilor și completărilor în Statutul SC „Işcompan” SRL.

La fel, a solicitat interzicerea Camerei Înregistrării de Stat de a introduce modificări în Registrul de Stat și în documentele de constituire ale SRL „Agromelcom-PGS” și SC „Işcompan” SRL pînă la stingerea datoriei de către SRL „Agromelcom-PGS” confirmate prin hotărîrea Curții de Apel Economice din 22 iunie 2006 (f. d. 166-169, vol. I). Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată, motivându-şi soluţia prin raţionamentul că banca ca creditor urmăritor nu a prezentat și nu a operat cu nici un proces-verbal, întocmit de executorul judecătoresc, ce ar confirma acțiunile ilicite ale lui Pantelei Sandulachi de a nu executa titlul executoriu și că trebuia să dispună de o nouă hotărîre judecătorească pentru a putea urmări cota-parte a SRL „Agromelcom-PGS” - asociat la o altă întreprindere, or, cota-parte a fost înstrăinată public şi cu respectarea strictă a normelor art. 152 Cod civil, achitînd statului o taxă de stat impunătoare, acțiuni ce au fost confirmate notarial.

Mai mult ca atît, instanţa a remarcat că la momentul săvîrșirii tranzacției nu exista un titlu executoriu pentru urmărirea cotei-părți față de proprietatea firmei SRL „Agromelcom-PGS”, și nici restricții, de aceea proprietarul unic Sandulachi Pantelei avea dreptul de a proceda pe bunul său plac. Concomitent, instanța a constatat că SC „Işcompan” SRL nu a avut și nu are nici o apartenență și respectiv, nici o obligațiune juridică față de Bancă, fiind fondată în iulie 2003, societatea vizată nu este fondatorul și nici succesorul de drept al SRL „Agromelcom-PGS”, considerînd că nu i se poate imputa nici o responsabilitate față de titlul executoriu emis la data de 06 iulie 2006 de către Curtea de Apel Economică, fapt constatat irevocabil în actul judecătoresc din 23 septembrie 2010, deoarece obligațiunea contractuală dintre partea SRL „Agromelcom-PGS” și Bancă a fost una indivizibilă și nu una solidară.

În același timp, instanța invocînd prevederile art. 521 alin. (1), art. 522 alin. (4) Cod civil care indică că obligațiunea care are un creditor și debitor trebuie să fie executată între ei ca o obligațiune indivizibilă, a conchis că preluarea și impunerea unei obligații către un terț, conform prescripțiilor art. 567 alin. (1) Cod civil, poate avea loc numai în temeiul unui contract cu creditorul, contract care nu a existat și nu există dintre Bancă și SC „Işcompan” SRL. Judecând apelul declarat de către BC Universalbank” SA, în proces de lichidare, instanţa de apel a găsit necesar de a-l respinge şi a menţine hotărârea primei instanţe, considerând că concluziile primei instanţe sunt întemeiate şi corecte, iar hotărârea prin care acţiunea a fost respinsă legală.

În conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Iar dispoziţiile art. 241 alin. (4)-(6) CPC, prevăd că în partea descriptivă se indică succint pretenţiile reclamantului, obiecţiile pârâtului şi explicaţiile celorlalţi participanţi la proces. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărârii.

La caz se constată că contrar prevederilor normelor enunţate mai sus, nici în motivarea hotărîrii primei instanţei şi nici în motivarea deciziei instanţei de apel nu sunt indicate circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe şi admiterea altora, precum şi legile de care s-a călăuzit instanţa.

În aceste condiţii instanţa de recurs constată că decizia instanţei de apel este una nemotivată, iar concluziile instanţei de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, fiind lipsite de consecutivitate logică şi putere de convingere, nefiind dată o apreciere cuvenită pretenţiilor formulate în prezentul litigiu în raport după cum instituie normele de drept ce reglementează acest aspect, fapt ce contravine prevederilor art. 239 CPC şi art. 241 alin. (5) CPC, Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Iar în conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine că contrar acestor prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se la aceleaşi constatări reţinute la adoptarea hotărârii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză.

În situaţia dată, reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs consideră că la judecarea cauzei era necesară verificarea legalităţii hotărârii primei instanţe, cât şi obiectului litigiului în baza argumentelor invocate de apelant, după cum impun dispoziţiile art. 373 alin. (5) CPC, pe când contrar normelor de drept procedural, instanţa de apel judecând apelul nu s-a pronunţat şi nu a combătut toate argumentele invocate în cererea de apel, aduse în dezacordul cu hotărârea primei instanţe. În acest sens, se va remarca că în scopul stabilirii legalităţii hotărâri, cât temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiilor înaintate, era indispensabil, alături de cele constatate, de a verifica temeiul legal al pretenţiilor, în baza probelor prezentate, şi prin prisma prevederilor art. art. 216, 217, 219, 220, 221 Cod civil, ce reglementează nulitatea actelor juridice.

Or, unul din argumentele susţinute de BC „Universalbank” SA în cererea de apel a fost faptul că la momentul încheierii tranzacţiei de vînzare a părţii sociale, prin care Sandulachi Raisa şi SRL „Agromelcom-P.G.S” au vîndut, iar Sandulachi Veronica a cumpărat partea socială în capitalul social al SC „Işcompan” SRL în mărime de 100%, precum şi în momentul înregistrării modificărilor operate în documentele de constituire ale întreprinderii SC „Işcompan” SRL privind componenţa asociaţilor şi părţilor sociale, partea socială, inclusiv, un bun separat al SRL „Agromelcom-P.G.S” erau implicate litigii judiciare cu BC „Universalbank” SA, menţionând în acest sens că înstrăinarea bunurilor întreprinderii-debitor s-a dispus pentru evitarea onorării obligaţiunilor contractuale faţă de Bancă.

Pe când instanţa de apel, fără a intra în esenţa acestui argument, care, de altfel, se invoca ca unul din motivele de bază pentru care se solicită declararea nulităţii actelor juridice, şi fără a supune verificării acestuia în baza unui material probator, a reţinut drept corectă constatarea primei instanţe cu referire la faptul că Banca trebuia să dispună de o nouă hotărîre judecătorească pentru a putea urmări cota-parte a SRL „Agromelcom-P.G.S.”, asociat la o altă întreprindere. De altfel, este cert că instanţa de apel, nu s-a pronunţat şi asupra altor argumente susţinute în apelul declarat de către BC „Universalbank” SA, respingând apelul printr- o declaraţie generală, reflectând selectiv concluzii arbitrare, care sunt lipsite de suport convingător atât în plan material, cât şi legal, deşi era obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel şi aspectelor importante ridicate în acestea.

În acest sens, instanţa de apel a lăsat fără examinare şi argumentul BC „Universalbank” SA, care a invocat inclusiv şi asupra faptului că contrctul de vînzare a părţii sociale din 24 septembrie 2009, a fost autentificat de notarul privat Evghenii Berghii în baza unor date false, cu încălcare prevederilor art. 50 alin.(4) a Legii cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, care stabileşte că proprietarul bunului este obligat să comunice notarului şi cumpărătorului date veridice şi reale despre bun, insistînd, însă, că la autentificarea acestei tranzacţii a fost tăinut faptul că partea socială a debitorului SRL „Agromelcom-P.G.S.” propusă pentru vînzare formează obiect a unui litigiu, cu toate că vînzătorul a avut obligaţia să comunice notarului şi cumpărătorului date veridice despre bunul dat.

Cum, la fel, urma a fi dată o apreciere analogică şi argumentelor BC „Universalbank” SA, care de asemenea a insistat asupra faptului că printre bunuri înstrăinate se enumeră şi un bun cu titlu de gaj – utilajul de moară „Baker,s Favorite”, anterior gajat Băncii conform contractului de gaj din 23 octombrie 1998 nr. 326598-G- 3, iar ulterior transmis în posesia creditorului în temeiul hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 iunie 2002 pentru realizare, însă care pînă în prezent rămînînd depozitat la debitor, din motivul că ultimul refuză restituirea acestuia.

Acest aspect a fost lăsat fără verificare, deşi era necesar de a fi apreciat întru judecarea justă a cauzei, precum şi pentru stabilirea faptului dacă SRL „Agromelcom- P.G.S.” dispunea de dreptul legal de înstrăinare a bunului gajat şi transmis Băncii, fără autorizaţia ultimei eliberată în acest sens şi dacă prin acţiunea de înstrăinare nu a fost încălcat dreptul de realizare a bunului gajat acordat BC „Universalbank” SA prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 iunie 2002. Faptele menţionate se impun a fi stabilite şi din considerentul că BC „Universalbank” SA insistă precum că tranzacţiile, declararea nulităţii a cărora se solicită în cauză, au fost încheiată fără intenţia de a produce efecte juridice, avînd scop ascunderea bunurilor întreprinderii SRL „Agromelcom-P.G.S.”, prin care se garanta executarea obligaţiilor acesteia.

Aici prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 307 Cod civil, care reglementează posesiunea de bună credinţă şi în sensul cărei este de înţeles că este considerat de posesor bună-credinţă acel ce se poate considera îndreptăţit să posede în urma unei examinări diligente, necesare în raporturile civile. Aceasta înseamnă că deşi posesorul nu a dobândit bunul în baza unui just titlu, totuşi el poate a fi îndreptăţit de a fi considerat ca posesor cu bună credinţă, fiindcă comportarea lui la dobândirea bunului nu a fost contrară ordinii publice, conformându-se esenţei, conţinutului şi naturii juridice a raporturilor juridice.

Astfel, instanţa de recurs consideră că la caz era necesar de a fi verificat şi constatat dacă Sandulachi Veronica, întruneşte sau nu condiţiile normei enunţate şi anume de verificat faptul ce ţine de comportamentul acesteia la dobândirea părţii sociale, dacă procurarea acesteia a fost sau nu contrară ordinii publice, dacă cumpărătorul s-a conformat esenţei, conţinutului şi naturii juridice a raporturilor juridice şi respectiv, ca urmare a verificării acestor circumstanţe, să fie stabilit dacă ultima poate sau nu poate fi considerată dobânditor de bună-credinţă.

În acest context, instanţa de recurs reţine că în speţă a rămas fără o analiză minuţioasă şi argumentele evidenţiate de BC „Universalbank” SA în cererile sale cu referire la faptul că Sandulachi Veronica a obţinut bunul în temeiul unui act juridic fictiv, iar fiind fiica fondatorului şi administratorului SRL „Agromelcom-P.G.S.”, la data încheierii tranzacţiei ştia sau trebuia să ştie că dobîndeşte un bun care la acel moment nu putea fi înstrăinat din motiv că se află în litigiu, iar în privinţa bunului gajat nu există consimţămîntul Băncii pentru admiterea înstrăinării. Însă, instanţa de apel a ignorat aceste invocări, deşi în speţă, întru identificarea patrimoniului SRL „Agromelcom-P.G.S.” la data semnării tranzacţiilor, care este considerat de recurent drept bunuri din contul cărora ar fi putut fi încasată datoria, urma a fi verificată şi stabilită concret legalitatea înstrăinării acestuia, întru stabilirea situaţiei reale.

Faptul că instanţa de apel a examinat superficial apelul se confirmă şi prin aplicarea la situaţia de fapt doar a circumstanţelor stabilite la examinarea plîngerii a lui Sandulachi Pantelei depusă de ultimul în temeiul art. 313 Cod penal împotriva actelor organului de urmărire penală şi a procurorului, or prin admiterea acestei plîngeri şi anularea ordonanţelor de începere a urmăririi penale împotriva lui Pantelei Sandulachi şi de recunoaştere a acestuia în calitate de bănuit, demonstrează doar evitarea răspunderii penale, dar nu şi a celei civile, care de altfel trebuie a fi demonstrate.

La fel, şi alte argumente susţinute de BC „Universalbank” SA în cererea de apel au fost ignorate şi lăsate fără o apreciere corespunzătoare de către instanţa de apel, dar care urmau a fi analizate şi examinate întru judecarea justă şi corectă a cauzei, or lucrul efectuat asupra unui litigiu supus judecării nu poate avea doar un aspect aparent, deoarece contravine principiilor impuse prin lege. Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu se mulţumească de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi. În contextul dat, instanţa de recurs reţine că cele descrise cert indică la examinarea superficială a apelurilor, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale. În speţă, prezintă relevanţă şi faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieşind din specificul acestui, presupune prin sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt, care, este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii instzanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Banca Comercială „Universalbank” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 octombrie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Universalbank” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare împotriva Camerei Înregistrării de Stat, Societății cu Răspundere Limitată ,,Agromelcom-P.G.S.”, Societăţii Comerciale ,,Işcompan” Societatea cu Răspundere Limitată, Sandulachi Pantelei, Sandulachi Raisa și Sandulachi Veronica cu privire la declararea nulității procesului-verbal al adunării asociaților, a deciziei fondatorului și a contractului de vînzare a părții sociale, a deciziei Camerei Înregistrării de Stat cu privire la înregistrarea modificărilor în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Nicolae Craiu Mariana Pitic Tamara Chişca-Doneva