3ra-868/16 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă, Jud. Comrat:S. Popovici dosarul nr. 3ra-868/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Comrat: A. Curdov, S. Gubenco, Şt. Starciuc ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Jecov Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Jecov Nicolai împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenienţi accesorii Colev Ghenadii şi Inspecţia Teritorială de Muncă din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 02 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Jecov Nicolai şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 15 decembrie 2015, c o n s t a t ă La 16 iunie 2015, Jecov Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenient accesoriu Colev Ghenadii cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în calitatea sa de avocat reprezintă interesele lui Colev Ghenadii în baza contractului cu privire la acordarea asistenţei juridice. Susţine că, la 20 mai 2015, în cadrul asistenţei juridice acordate şi în conformitate cu art. 53 al Legii cu privire la avocatură, în adresa Inspecţiei Teritoriale de muncă UTA Găgăuzia, care este unitate subordonată pîrîtului, a fost expediată cererea cu privire la furnizarea informaţiei ce confirmă caracterul valabil al raporturilor de muncă între SRL „VALMATON-GRUP” şi angajatul acesteia, Colev Ghenadii, precum şi existenţa încălcării legislaţiei muncii, care a avut loc în privinţa persoanei angajate. Menţionează reclamantul, că la 25 mai 2015 a primit răspuns de la Inspecţia Teritorială de Muncă UTA Găgăuzia prin care i-a fost refuzată furnizarea informaţiei solicitate.

Declară că, la 27 mai 2015, în conformitate cu art. 22 al Legii privind accesul la informaţie, reclamantul a contestat acţiunile autorităţii teritoriale la organul ierarhic superior – Inspectoratul de Stat al Muncii, prin care la fel cererea depusă cu privire la furnizarea informaţiei solicitate a fost respinsă. 1 Invocă Jecov Nicolai că, informaţia solicitată corespunde caracterului şi obiectivelor asistenţei juridice acordate, nemijlocit lezează interesele persoanei, căreia i se acordă asistenţă juridică, nu se referă la categoriile informaţiei limitate sau confidenţiale, prevăzute de legislaţie, refuzul în acordarea informaţiei este ilegal.

Cere Jecov Nicolai examinarea cererii depuse cu privire la furnizarea informaţiei ce confirmă caracterul valabil al raporturilor de muncă între SRL „VALMATON-GUP” şi Colev Ghenadii, obligarea Inspectoratului de Stat al Muncii să furnizeze informaţia solicitată şi încasarea de la Inspectoratul de Stat al Muncii a cheltuielilor de judecată. Prin încheierea protocolară din 16 septembrie 2015, în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului a fost atrasă în proces Inspecţia Teritorială a Muncii UTA Găgăuzia. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 15 decembrie 2015, acţiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanţa de judecată a conchis că Inspectoratul de Stat al Muncii legal a refuzat reclamantului Jecov Nicolai în furnizarea informaţiei solicitate, deoarece informaţia ce confirmă caracterul relaţiilor valabile (reale) între angajatorul SRL „VALMATON-GRUP” şi salariatul Colev Ghenadii nu este în posesia şi dispoziţia furnizorului informaţiei (pîrîtului la dosar). Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 02 martie 2016, a fost respins apelul declarat de către Jecov Nicolai şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 15 decembrie 2015. Instanţa de apel a concluzionat că instanţa de fond a emis o hotărîre întemeiată şi legală cu privire la respingerea cerinţelor acţiunii, bazată pe analiza din toate aspectele a materialelor şi circumstanţelor acţiunii şi în conformitate cu exigenţele legislaţiei în vigoare.

La 23 martie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Jecov Nicolai a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Comrat din 02 martie 2016 şi hotărîrii Judecătoriei Comrat din 15 decembrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului Jecov Nicolai a invocat netemeinicia deciziei instanţei de apel. De asemenea a indicat că, Inspectoratul de Stat al Muncii a refuzat în examinarea cererii nu din motiv că informaţia nu este în posesia şi dispoziţia furnizorului, ci precum reiese din conţinutul răspunsului, pe motiv că nu doreşte să intervină în calitate de arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă pe marginea conflictului iscat între Colev Ghenadii şi SRL „VALMATON-GRUP”.

Mai indică recurentul că instanţele ierarhic inferioare prin hotărîrile sale au schimbat circumstanţele de fapt ale cauzei, apreciind acţiunile ilegale ale intimatului ca fiind întemeiate şi în corespundere cu prevederile legislaţiei. La 18 mai 2016, în adresa intimatului Inspectoratul de Stat al Muncii a fost expediată copia recursului declarat de către Jecov Nicolai cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Intimatul Inspectoratul de Stat al Muncii nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Jecov Nicolai este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 2 Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Jecov Nicolai nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Jecov Nicolai precum că Inspectoratul de Stat al Muncii a refuzat în examinarea cererii nu din motiv că informaţia nu este în posesia şi dispoziţia furnizorului, ci precum reiese din conţinutul răspunsului, din motiv că nu doreşte să intervină în calitate de arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă pe marginea conflictului iscat între Colev Ghenadii şi SRL „VALMATON-GRUP”.

Conform prevederilor art. 9 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, inspectorul de stat este obligat să fie obiectiv şi imparţial, să nu se manifeste în calitate de mediator sau arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă. Legea privind accesul la informaţii la art. 6 alin. (1) prevede că informaţii oficiale sînt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorului de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept.

După cum rezultă din adresarea recurentului-apelant către Inspectoratul Teritorial al Muncii UTA Găgăuzia, el a solicitat efectuarea unui control de inspecţie, de unde rezultă faptul că recurentul-reclamant a ştiut despre faptul că informaţia solicitată de către el la 3 momentul adresării nu se afla în posesia şi dispoziţia Inspectoratului de Stat al Muncii, ci va fi doar în urma efectuării controlului de inspecţie. Mai mult ca atît, atribuţiile avocatului nu prevăd dreptul avocatului de a solicita efectuarea controalelor. În cazul de faţă avocatul Jecov Nicolai a solicitat efectuarea controlului privind respectarea legislaţiei muncii şi depistării încălcărilor legislaţiei, pe cînd legislaţia prevede doar dreptul de a solicita informaţia în legătură cu acordarea asistenţei juridice.

Nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului, Jecov Nicolai, precum că instanţele ierarhic inferioare au modificat circumstanţele de fapt reale ale cauzei acordînd acţiunilor ilegale ale intimatului un caracter legal, deoarece sunt neîntemeiate, fiind invocate doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunţat deja în modul corespunzător Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Jecov Nicolai ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Jecov Nicolai se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4