2ra-1227/16 — Apărarea onoarei și demnității

prima instanţă: C.Ursachi dosarul nr. 2ra-1227/16 instanţa de apel: A.Panov, M.Moraru, A.Minciuna ÎNCHEIERE 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Tatiana Vieru Judecători: Oleg Sternioală și Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cunev Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cunev Serghei împotriva Publicației Periodice ,,Literatura și Arta” cu privire la apărarea onoarei și demnității, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Cunev Serghei și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 23 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La 07 octombrie 2013, Cunev Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Publicației Periodice ,,Literatura și Arta” cu privire la apărarea onoarei și demnității. În motivarea acţiunii Cunev Serghei a indicat că, la data de 21 iunie 2012 în ziarul „Literatura şi Arta” nr. 25 (3486) a fost publicat articolul intitulat ,,Teroristul”, semnat de Eugen Gheorghiţă. Afirmă că, cu articolul enunțat a făcut cunoştinţă la mijlocul lunii iulie 2013, fiind prezentat de un colaborator al bibliotecii Universităţii de pedagogie ,,Ion Creangă" din or. Chişinău. Susține că, tot articolul se referă la persoana sa, care este numit „terorist”, fiind învinuit de comiterea infracţiunilor, cum ar fi sustrageri, ameninţări cu răfuială fizică.

Astfel, în articolul menţionat se conţin următoarele fraze: „Cine e Serghei Cunev? E un tip care a pus mîna pe mai multe mii de tone de pietriş de la gara din Mihailovca, de pe timpul sovieticilor, cum spun locuitorii, şi am pe degeaba, şi le vinde în stingă şi în dreapta. Nu pe degeaba: prin intermediul întreprinderii „Serghei Cunev", care vă daţi seama, îi aparţine... teroristul atacă nu doar colectivul şcolii, pe care ar vrea să pună mîna (de ce, nici el nu ştie de ce, fiindcă spune lumea, e un tractorist, care habar n-are de problemele şcolii şi nu cunoaşte nici limba în care se predă la liceu), ci şi copiii. Unuia i-a spus că, dacă nu tace - 1 de ce să tacă nu ştie nimeni, îl ucide şi îl îngroapă.

O fată de clasa a 12-a se teme să iasă serile la discotecă, pentru că nebunul ar putea organiza ceva. Ştie el ce...Dacă-i aşa, ne întîlnim la proces, dom... (pardon), tovarăşe Kunev, dacă nu mai prinzi la minte!”. A mai menționat reclamantul că, articolul vizat conține materiale cu caracter extremist şi xenofob în adresa sa şi, anume: ,,… nu doi-trei bărbaţi, ci şase-şapte, atunci când ar fi venit acest Cunev (aici cred că ar fi cazul să schimbăm ,,C"-eul nostru strămoşesc pe un „K" banal, căci se merită, dar fie!), aceşti bărbaţi l-ar fi înşfăcat de guler pe terorist şi i-ar fi făcut vânt afară, dar astfel, încât să uite pentru totdeauna drumul spre acest liceu, care are 405 liceeni… Lumea de la Mihailovca, cel puţin cei 405 părinți, ar trebui să ia furci și țăpoaie în mîini și să-l alunge din sat pe cel care le spurcă satul din simplul motiv că sfidează obiceiurile acestui pământ, că sfidează limba română pe care nu o cunoaşte - şi nu vrea să o cunoască!

- şi consideră că oamenii, acei oameni care lucrează pentru el, îi sunt sclavi”. Relevă că, răspîndirea acestei informaţii de către pîrîți i-a lezat onoarea şi demnitatea, prin ce a fost prejudiciat moral, iar mărimea prejudiciului o apreciază la suma de 150000 lei, or, toate aceste informaţii nu corespund adevărului. Invocă că, întru soluţionarea litigiului pe cale extrajudiciară, la 30 iulie 2013, pîrîților i-a fost expediată cererea prealabilă cu privire la achitarea sumei sus- indicate, însă care a rămas fără răspuns, motiv pentru care a fost sesizată instanța de judecată cu prezenta acțiune.

Solicită reclamantul Cunev Serghei, inclusiv prin cererea de majorare a cuantumului pretenţiilor din acţiune, restabilirea în termenul pentru înaintarea acţiunii, a recunoaşte drept denigrătoare, ce nu corespund adevărului, calomnioase şi defăimătoare frazele reproduse în ziarul „Literatura şi Arta" nr. 25 (3486) din 21 iunie 2012, în articolul întitulat „Teroristul", a obliga publicaţia „Literatura şi Arta” să publice în termen de 15 zile din momentul intrării în vigoare a hotărîrii instanţei de judecată, în pag.

1-2, o dezminţire cu enumerarea tuturor afirmaţiilor defăimătoare, calomnioase, insultătoare şi, în acelaşi timp, neconforme cu adevărul, publicate de ziarul menţionat, cu indicarea datei, autorului şi denumirii articolului respectiv, cu scuzele de rigoare; a încasa din contul pîrîţilor Publicația Periodică ,,Literatura și Arta” și Eugen Gheorghiţă în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei și cheltuielile de judecată constituite din plata taxei de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 4500 lei, precum și cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 3000 lei (f.d.f.d.1-3,59) Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2015, cererea de chemare în judecată înaintată de către Cunev Serghei a fost respinsă ca depusă tardiv (f.d.124-129).

Nefiind de acord cu hotărîrea enunțată, Cunev Serghei a declarat apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, a fost respins apelul declarat de Cunev Serghei și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 septembrie 2015 (f.d.149-153). Invocînd ilegalitatea deciziei enunțate, la 28 martie 2016, Cunev Serghei a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești cu 2 emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea cu privire la apărarea onoarei și demnității să fie admisă în sensul declarat. În susţinerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanțele de judecată au interpretat eronat normele de drept material, nefiind constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

La fel s-a indicat că, la caz, decizia instanţei de apel este ilegală și neîntemeiată și care urmează a fi casată, pe motiv că nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată şi s-a interpretat în mod eronat legea. În rezultat, instanțele ierarhic inferioare s-au eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiţie, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțînd hotărîri ilegale și neîntemeiate de respingere ca tardivă a acțiunii, astfel fiindu-i încălcat în mod direct dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei (f.d.157-163). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată a fost pronunţată la 16 decembrie 2015 (f.d.148), iar recursul a fost depus la 28 martie 2016 (f.d.163), însă la dosar nu există probe care să confirme data recepționării de către Cunev Serghei a deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015. Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanţa de recurs constată că recursul depus de către Cunev Serghei a fost declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Cunev Serghei, urmează a fi declarat inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Totodată, conform art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Iar potrivit art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului enunţat prevede expres că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în 3 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Sub aspectul acestor prevederi legale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cunev Serghei, este declarativ, or, acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Mai mult decît atît, călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Argumentele invocate în cererea de recurs depusă de Cunev Serghei, poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Cele relatate mai sus derivă și din dispoziţia articolului 13 din Convenţia Europeană, care reglementează expres că, recursul trebuie să fie unul ,,efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cunev Serghei, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Cunev Serghei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător: Tatiana Vieru Judecători: Oleg Sternioală Valentina Clevadî 4