1ra-1477/23 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

1ra-1477/23 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului

învinuirea lui

Teodor Istrati

(art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal)

(Dosarul nr. 1ra-1477/2023

Nr. PIGD 1-20111220-01-1ra-04092023)

Recurs inadmisibil depus până 01 septembrie 2023, deoarece instanța de

apel și-a motivat suficient decizia.

23 octombrie 2025

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Instanța de fond: Vitalie Budeci

Instanța de apel: Alexandru Spoială, Mihail Diaconu, Silvia Gîrbu

Textul corespunde originalului

Judecând în numele legii, în lipsa părților, recursul în cauza penală

privind învinuirea lui Teodor Istrati,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Vladislav Gribincea, Președinte,

Ghenadie Eremciuc,

Alexandru Negru, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

temeiul art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal (jaf).

Teodor Istrati a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și

condamnat la șase ani de închisoare și amendă de 1.000 de unități convenționale

(50.000 de lei). În baza art. 901 alin. (5) Cod penal, a fost suspendată parțial

executarea pedepsei, trei ani urmând a fi executați în penitenciar, iar ceilalți trei

ani – suspendați condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. Instanța de

apel a respins apelul avocatului, în interesele inculpatului și a menținut sentința.

prin care a solicitat remiterea cauzei la rejudecare.

Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 septembrie 2020 – 14 septembrie

ÎN FAPT

a. Învinuirea adusă și probele învinuirii

împreună cu alte două persoane, aflându-se în apropierea barului „Ovico” din

Chișinău, în mod deschis, prin aplicarea unei violențe nepericuloase, l-a lovit pe

Adrian Paraschiv cu cotul în față, cauzându-i suferințe fizice, după care i-a

sustras geanta în care se aflau: bani (4.000 de lei + 20 de euro), acte oficiale,

carduri bancare și polițe de asigurare, cauzând un prejudiciu total de 9.610 de lei.

Acțiunile date au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Codul penal.

declarat că, în dimineața zilei de 16 iunie 2019, în jurul orei 07:00, împreună cu

cele două persoane, se afla în fața magazinului „Olimpiacos” din Chișinău, unde

s-au întâlnit cu un bărbat numit Iulian. În apropiere se afla și un alt bărbat pe

1

nume Adrian, implicat anterior într-o ceartă, care ulterior a cumpărat băuturi și

le-a împărțit cu cei prezenți. Mai târziu, grupul s-a deplasat la localurile „Kebab”

și „Diana”, după care Istrati, Miron și Paraschiv s-au retras între blocuri. Istrati

spune că l-a atins din greșeală pe Paraschiv, iar Miron a intervenit brusc și l-a

lovit pe acesta cu cotul în față, apoi l-a trântit la pământ și i-a luat geanta de pe

umăr și i-a sustras geanta cu bani și documente. Ulterior, Istrati nu a participat la

agresiune și nici la sustragerea bunurilor, afirmând că Miron a acționat singur și

ulterior s-a lăudat că a luat banii din geantă.

orei 01:00, s-a aflat la barul „Ovico” din Chișinău, unde a consumat băuturi

alcoolice până la închidere, în jurul orei 05:00. Ieșind afară, a făcut cunoștință cu

un grup de tineri și s-a deplasat împreună cu aceștia la magazinul „Olimpiacos”.

Acolo s-au apropiat alte patru persoane, dintre care una – slabă, cu tatuaj pe gât și

mână, și alta – corpolentă, cu multe tatuaje pe mâini. Victima a intrat în magazin

cu persoana cu tatuaj pe gât, care i-a cerut să cumpere rachiu, apoi i-a încredințat

telefonul pentru a-l încărca. Ulterior, au mers la un local „Kebab”, unde între

acea persoană și verișorul victimei a izbucnit un conflict, după care au fost scoși

afară. Întrebând de telefon, victima a fost asigurată că acesta se află la barul

„Ovico”, motiv pentru care s-a deplasat acolo împreună cu cele două persoane. În

spatele barului, persoana cu tatuaj pe gât l-a lovit în față, iar cealaltă l-a împins,

după care prima i-a sustras geanta de pe umăr, conținând bani, acte, carduri

bancare, polițe și un portmoneu, cauzând un prejudiciu de 9.610 de lei. Tot

atunci, victima a constatat dispariția ceasului (2.400 de lei) și telefonului mobil

„Huawei” (5.000 de lei), presupunând că acestea au fost însușite de agresori. El

nu a efectuat examinarea medico-legală, întrucât nu prezenta leziuni vizibile.

de la serviciu de la barul „Diana”, unde lucra ca paznic, s-a deplasat pe strada Ion

Creangă, în apropierea magazinului „Olimpiacos”. Acolo i-a întâlnit pe Iulian,

Teodor Istrati, o persoană poreclită „Barbăroșie” și o persoană necunoscută,

ulterior identificată ca victimă. Grupul a cumpărat băuturi alcoolice din magazin,

pe care le-au consumat împreună. El a observat că Istrati insista ca victima să bea

rachiu, încercând să o îmbete, și că Istrati a luat telefonul victimei, sub pretextul

că îl va pune la încărcat, dar de fapt l-a păstrat la el. Ulterior, grupul s-a deplasat

la localul „Big Kebab”, unde au continuat să consume alcool. După un timp,

Istrati, martorul și victima au plecat spre barul „Ovico”, chipurile pentru a-și

recupera telefonul. În apropierea barului, martorul a văzut cum Istrati l-a lovit pe

bărbatul necunoscut cu cotul în cap, din spate, făcându-l să cadă la pământ, apoi

i-a sustras geanta și a fugit în direcția străzii Ion Creangă. El a fost singurul

prezent la momentul incidentului, a văzut clar cum Istrati a lovit și a furat geanta

victimei, iar telefonul acesteia se afla deja la Istrati.

09:00, în timp ce se afla la serviciu ca paznic la UPSM „Ion Creangă”, a observat

2

un bărbat în stare de ebrietate care încerca să sară poarta universității, deși portița

laterală era deschisă. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 35–40 de ani, îmbrăcat

într-un maiou roșu și pantaloni scurți albaștri deschis, a căzut jos și era murdar de

noroi, întrucât plouase. Întrebat de ce a sărit poarta, bărbatul i-a spus că fugea de

două persoane care i-au smuls geanta din mână, în care se aflau bani și acte

personale. Martorul a precizat însă că, deși se afla la aproximativ 20 de metri

distanță, nu a observat conflictul și nu a auzit gălăgie.

23 iulie 2019, Adrian Paraschiv a recunoscut că a fost agresată de persoana din

poza nr. 3, care i-a sustras geanta, acesta s-a dovedit a fi Teodor Istrati.

confruntării dintre bănuiții Teodor Istrati și Gheorghe Miron, Gheorghe Miron a

confirmat că partea vătămată i-a transmis lui Istrati telefonul pentru a-l pune la

încărcat, însă acesta nu a făcut-o și nu a restituit telefonul. De asemenea, Miron a

declarat că, în timp ce se deplasau spre localul „Ovico”, Istrati a lovit partea

vătămată cu cotul și i-a sustras geanta de pe umăr.

confruntării dintre Gheorghe Miron și partea vătămată, Gheorghe Miron a

confirmat că victima i-a transmis lui Istrati telefonul pentru a-l pune la încărcat,

însă acesta nu l-a transmis altcuiva și nu l-a restituit. Miron a mai declarat că

Istrati a fost cel care l-a agresat și i-a sustras geanta, iar el doar a intervenit pentru

a aplana conflictul. Partea vătămată a confirmat declarațiile lui Miron,

menționând că nu a fost lovit de acesta, ci de Istrati, care i-a sustras geanta.

confruntării dintre învinuitul Teodor Istrati și partea vătămată, ultima a confirmat

că i-a transmis lui Istrati telefonul mobil „Huawei” pentru a-l pune la încărcat. Ea

a fost agresată de către Istrati, care ulterior i-a sustras geanta și a fugit de la fața

locului. În ceea ce-l privește pe Gheorghe Miron, partea vătămată a menționat că

acesta s-a implicat doar pentru a aplana conflictul.

b. Procedura în prima instanță și sentința

declarat că, la 16 iunie 2019, în jurul orei 07:00, se afla la stația de troleibuz de

pe str. Ion Creangă împreună cu alte persoane, inclusiv Gheorghe Miron. Ei au

observat că Paraschiv era agresat de alte persoane, iar Gheorghe Miron a aplanat

conflictul. Victima i-a mulțumit și a cumpărat băuturi, pe care le-au consumat

împreună. Istrati a primit telefonul victimei pentru a-l pune la încărcat, însă nu a

reușit și i l-a dat lui Iulian pentru a-l duce la localul „Ovico”. Grupul s-a deplasat

la un local „Kebab”, apoi spre „Ovico”. În apropierea barului, Miron a lovit pe

Paraschiv și i-a sustras geanta, iar Istrati nu a lovit victima. Miron a scos bani din

portmoneu și a aruncat restul documentelor și geanta, după care Istrati a plecat la

stație. Inculpatul susține că victima l-ar fi putut confunda cu Miron, a menționat

3

existența unor filmulețe video, dar care nu surprind incidentul. El nu cunoaște

soarta telefonului victimei.

2022, Teodor Istrati a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și

condamnat la șase ani de închisoare și amendă în mărime de 1.000 de unități

convenționale (50.000 de lei). În baza art. 901 alin. (5) Cod penal, a fost

suspendată parțial executarea pedepsei. Trei ani trebuiau executați în penitenciar,

iar restul de trei ani – suspendați pe o perioadă de probațiune de trei ani.

a fost comisă de acesta. Declarațiile părții vătămate și ale martorului Gheorghe

Miron, coroborate cu procesul-verbal de confruntare și recunoașterea inculpatului

după fotografie, confirmă că Teodor Istrati a lovit partea vătămată în regiunea

feței și i-a sustras geanta, în care se aflau bani și acte personale. Acțiunile

inculpatului constituie o sustragere deschisă de bunuri, realizată prin violență

nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei, ceea ce întrunește elementele

infracțiunii de jaf. În acțiunile inculpatului s-a constatat existența intenției directe

și a scopului de însușire ilicită a bunurilor victimei, ceea ce confirmă latura

subiectivă a infracțiunii. Instanța a concluzionat că Teodor Istrati se face vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal.

c. Cererea de apel și decizia

Teodor Istrati, a declarat apel. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare,

pe motivul neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii. Apelantul susține

că instanța de fond a pronunțat o hotărâre în baza probelor insuficiente și

necredibile. În afară de declarațiile părții vătămate, acuzarea s-a sprijinit doar pe

declarațiile unui singur martor – Gheorghe Miron, a cărui sinceritate este pusă

sub semnul întrebării, întrucât acesta fusese inițial suspectat de comiterea

infracțiunii, iar ulterior a fost scos de sub urmărire penală în circumstanțe

neclare. Acest martor ar fi avut interesul de a se disculpa, redirecționând vina

către inculpat. Instanța de judecată a ignorat aceste neclarități și nu a analizat

critic probele acuzării. Procesele-verbale prezentate în instanță nu poartă

semnătura părții vătămate, aceasta declarând că semnătura nu îi aparține, ceea ce

pune sub semnul întrebării corectitudinea urmăririi penale. Totodată, partea

vătămată se afla într-o stare avansată de ebrietate, aspect confirmat de mai mulți

martori, ceea ce afectează credibilitatea declarațiilor sale. Martorul Mihail

Barbăneagră, ale cărui depoziții îl dezvinovățesc pe inculpat, au fost tratate în

mod superficial.

și menținută sentința. Instanța a constatat că vinovăția lui Teodor Istrati în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal este pe

deplin demonstrată. Declarațiile părții vătămate, ale martorului Gheorghe Miron,

precum și procesele-verbale de confruntare și de recunoaștere după fotografie

4

confirmă că inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură în regiunea feței și i-a

sustras geanta ce conținea bunuri și documente, cauzând o daună considerabilă.

Poziția apărării, care a invocat nevinovăția inculpatului și o pretinsă implicare a

altor persoane, a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât probele administrate

relevă fără dubiu că Teodor Istrati este autorul faptei, iar instanța de fond a

încadrat corect fapta și a aplicat o pedeapsă echitabilă și legală.

d. Cererea de recurs

a depus recurs nemotivat, în care a solicitat remiterea cauzei la rejudecare. La 15

august 2023, avocatul Andrian Fetcu a depus recurs motivat, fără a indica vreun

temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Potrivit

recursului, instanțele ierarhic inferioare au admis erori de fapt și de drept.

Hotărârile adoptate sunt vădit nelegale, întrucât s-au bazat pe probe insuficiente,

contradictorii, iar instanțele au ignorat neregulile procedurale de la etapa

urmăririi penale. Recurentul a reiterat argumentele din apel.

cauzei, menționând că a executat deja cea mai mare parte a pedepsei, își

recunoaște integral vina, se căiește sincer și a acoperit integral prejudiciul

material, cerând aplicarea unei pedepse mai blânde.

depunerea referinței la recurs. La 20 octombrie 2025, procurorul-șef interimar al

Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii

Generale, Cătălin Scutelnic, a depus referință în care a pledat pentru declararea

recursului ca inadmisibil. Acesta invocă că argumentele apărării repetă apelul și

nu indică erori de drept sau încălcări procesuale. Instanțele anterioare au analizat

complet și corect probele, concluzionând justificat că Teodor Istrati este autorul

jafului, aspect confirmat de victimă și martor. Pretinsele nereguli de procedură

sau lipsa unor semnături nu afectează validitatea probelor.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

recursului, era următoarea:

„(1) Hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele

temeiuri:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ...

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;”

prevederea următoarele:

5

„(1) După primirea cererii, instanța de recurs îndeplinește următoarele acte

procedurale preparatorii:

1) verifică dacă cererea îndeplinește cerințele prevăzute la art. 430. În cazul

în care cererea nu îndeplinește aceste cerințe, prin o încheiere semnată de

președintele sau vicepreședintele Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție, o restituie recurentului, oferindu-i un termen de 30 de zile pentru

înlăturarea neajunsurilor și depunerea unei noi cereri de recurs. Dacă

recurentul nu înlătură neajunsurile, cererea de recurs se consideră

nedepusă;”

următoarele:

„(2) Jaful săvîrșit:

e) cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei

ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe;

f) cu cauzarea de daune în proporții considerabile

se pedepsește cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime

de la 850 la 1350 unități convenționale.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

deciziei motivate. Dispozitivul deciziei a fost pronunțat la 10 mai 2023, iar

recursul nemotivat a fost depus la 07 iunie 2023, până la decizia motivată.

Decizia motivată a fost pronunțată la 14 iunie 2023. Recursul motivat a fost

înaintat la 15 august 2023. Între depunerea recursului nemotivat și a celui

motivat, Curtea Supremă de Justiție nu a solicitat motivarea recursului și nu a

acordat un termen pentru aceasta, în temeiul art. 431 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală. În asemenea circumstanțe, al doilea recurs reprezintă

completarea recursului inițial. Prin urmare, recursul nu poate fi respins ca tardiv.

legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere

nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele

invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice

oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp

cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice

instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei

de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

427 alin. (1) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Avocatul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele

inferioare. O asemenea motivare a cererii de recurs cădea sub incidența art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

6

sa. Ea și-a bazat decizia pe declarațiile lui Gheorghe Miron și a părții vătămate

Adrian Paraschiv. Declarațiile concludente a două persoane sunt suficiente pentru

constatarea vinovăției. Argumentele cu privire la autenticitatea unor acte de

procedură întocmite la etapa urmăririi penale nu sunt esențiale, atât timp cât

probele la care se referă aceste acte au fost ulterior verificate în instanța de

judecată. De asemenea, în fața Curții Supreme de Justiție, condamnatul însuși a

recunoscut că a comis fapta (vezi para. 21). Prin urmare, recursul este vădit

neîntemeiat.

de procedură penală,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul avocatului Andrian Fetcu împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2023.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Vladislav Gribincea

Judecători Ghenadie Eremciuc

Alexandru Negru

7