1ra-1477/23 — art. 187 alin. 2 lit. e, f CP

Teodor Istrati a fost apărat de avocatul Andrian Fetcu.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Teodor Istrati a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la șase ani de închisoare și amendă de 1.000 de unități convenționale (50.000 de lei). În baza art. 901 alin. (5) Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei, trei ani urmând a fi executați în penitenciar, iar ceilalți trei ani – suspendați condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. Instanța de apel a respins apelul avocatului, în interesele inculpatului și a menținut sentința.

La 07 iunie și 15 august 2023, avocatul Andrian Fetcu a declarat recursuri prin care a solicitat remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 20 iunie și terminată la 17 august 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 septembrie 2020 – 14 septembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 30 septembrie 2022 – 10 mai 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție abia la 30 august 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă și probele învinuirii

Teodor Istrati a fost învinuit că, la 16 iunie 2019, în jurul orei 10:30, împreună cu alte două persoane, aflându-se în apropierea barului „Ovico” din Chișinău, în mod deschis, prin aplicarea unei violențe nepericuloase, l-a lovit pe Adrian Paraschiv cu cotul în față, cauzându-i suferințe fizice, după care i-a sustras geanta în care se aflau: bani (4.000 de lei + 20 de euro), acte oficiale, carduri bancare și polițe de asigurare, cauzând un prejudiciu total de 9.610 de lei. Acțiunile date au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Codul penal.

La etapa de urmărire penală, Teodor Istrati nu a recunoscut vina și a declarat că, în dimineața zilei de 16 iunie 2019, în jurul orei 07:00, împreună cu cele două persoane, se afla în fața magazinului „Olimpiacos” din Chișinău, unde s-au întâlnit cu un bărbat numit Iulian. În apropiere se afla și un alt bărbat pe 1 nume Adrian, implicat anterior într-o ceartă, care ulterior a cumpărat băuturi și le-a împărțit cu cei prezenți. Mai târziu, grupul s-a deplasat la localurile „Kebab” și „Diana”, după care Istrati, Miron și Paraschiv s-au retras între blocuri. Istrati spune că l-a atins din greșeală pe Paraschiv, iar Miron a intervenit brusc și l-a lovit pe acesta cu cotul în față, apoi l-a trântit la pământ și i-a luat geanta de pe umăr și i-a sustras geanta cu bani și documente. Ulterior, Istrati nu a participat la agresiune și nici la sustragerea bunurilor, afirmând că Miron a acționat singur și ulterior s-a lăudat că a luat banii din geantă.

Partea vătămată, Adrian Paraschiv, a declarat că, la 16 iunie 2019, în jurul orei 01:00, s-a aflat la barul „Ovico” din Chișinău, unde a consumat băuturi alcoolice până la închidere, în jurul orei 05:00. Ieșind afară, a făcut cunoștință cu un grup de tineri și s-a deplasat împreună cu aceștia la magazinul „Olimpiacos”. Acolo s-au apropiat alte patru persoane, dintre care una – slabă, cu tatuaj pe gât și mână, și alta – corpolentă, cu multe tatuaje pe mâini. Victima a intrat în magazin cu persoana cu tatuaj pe gât, care i-a cerut să cumpere rachiu, apoi i-a încredințat telefonul pentru a-l încărca. Ulterior, au mers la un local „Kebab”, unde între acea persoană și verișorul victimei a izbucnit un conflict, după care au fost scoși afară. Întrebând de telefon, victima a fost asigurată că acesta se află la barul „Ovico”, motiv pentru care s-a deplasat acolo împreună cu cele două persoane. În spatele barului, persoana cu tatuaj pe gât l-a lovit în față, iar cealaltă l-a împins, după care prima i-a sustras geanta de pe umăr, conținând bani, acte, carduri bancare, polițe și un portmoneu, cauzând un prejudiciu de 9.610 de lei. Tot atunci, victima a constatat dispariția ceasului (2.400 de lei) și telefonului mobil „Huawei” (5.000 de lei), presupunând că acestea au fost însușite de agresori. El nu a efectuat examinarea medico-legală, întrucât nu prezenta leziuni vizibile.

Martorul Gheorghe Miron a declarat că, la 16 iunie 2019, după ce a ieșit de la serviciu de la barul „Diana”, unde lucra ca paznic, s-a deplasat pe strada Ion Creangă, în apropierea magazinului „Olimpiacos”. Acolo i-a întâlnit pe Iulian, Teodor Istrati, o persoană poreclită „Barbăroșie” și o persoană necunoscută, ulterior identificată ca victimă. Grupul a cumpărat băuturi alcoolice din magazin, pe care le-au consumat împreună. El a observat că Istrati insista ca victima să bea rachiu, încercând să o îmbete, și că Istrati a luat telefonul victimei, sub pretextul că îl va pune la încărcat, dar de fapt l-a păstrat la el. Ulterior, grupul s-a deplasat la localul „Big Kebab”, unde au continuat să consume alcool. După un timp, Istrati, martorul și victima au plecat spre barul „Ovico”, chipurile pentru a-și recupera telefonul. În apropierea barului, martorul a văzut cum Istrati l-a lovit pe bărbatul necunoscut cu cotul în cap, din spate, făcându-l să cadă la pământ, apoi i-a sustras geanta și a fugit în direcția străzii Ion Creangă. El a fost singurul prezent la momentul incidentului, a văzut clar cum Istrati a lovit și a furat geanta victimei, iar telefonul acesteia se afla deja la Istrati.

Martorul Anatol Midrigan a declarat că, la 16 iunie 2019, în jurul orei 09:00, în timp ce se afla la serviciu ca paznic la UPSM „Ion Creangă”, a observat 2 un bărbat în stare de ebrietate care încerca să sară poarta universității, deși portița laterală era deschisă. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 35–40 de ani, îmbrăcat într-un maiou roșu și pantaloni scurți albaștri deschis, a căzut jos și era murdar de noroi, întrucât plouase. Întrebat de ce a sărit poarta, bărbatul i-a spus că fugea de două persoane care i-au smuls geanta din mână, în care se aflau bani și acte personale. Martorul a precizat însă că, deși se afla la aproximativ 20 de metri distanță, nu a observat conflictul și nu a auzit gălăgie.

Potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 23 iulie 2019, Adrian Paraschiv a recunoscut că a fost agresată de persoana din poza nr. 3, care i-a sustras geanta, acesta s-a dovedit a fi Teodor Istrati.

Potrivit procesului-verbal de confruntare din 29 iulie 2019, în cadrul confruntării dintre bănuiții Teodor Istrati și Gheorghe Miron, Gheorghe Miron a confirmat că partea vătămată i-a transmis lui Istrati telefonul pentru a-l pune la încărcat, însă acesta nu a făcut-o și nu a restituit telefonul. De asemenea, Miron a declarat că, în timp ce se deplasau spre localul „Ovico”, Istrati a lovit partea vătămată cu cotul și i-a sustras geanta de pe umăr.

Potrivit procesului-verbal de confruntare din 31 iulie 2019, în cadrul confruntării dintre Gheorghe Miron și partea vătămată, Gheorghe Miron a confirmat că victima i-a transmis lui Istrati telefonul pentru a-l pune la încărcat, însă acesta nu l-a transmis altcuiva și nu l-a restituit. Miron a mai declarat că Istrati a fost cel care l-a agresat și i-a sustras geanta, iar el doar a intervenit pentru a aplana conflictul. Partea vătămată a confirmat declarațiile lui Miron, menționând că nu a fost lovit de acesta, ci de Istrati, care i-a sustras geanta.

Potrivit procesului-verbal de confruntare din 31 iulie 2019, în cadrul confruntării dintre învinuitul Teodor Istrati și partea vătămată, ultima a confirmat că i-a transmis lui Istrati telefonul mobil „Huawei” pentru a-l pune la încărcat. Ea a fost agresată de către Istrati, care ulterior i-a sustras geanta și a fugit de la fața locului. În ceea ce-l privește pe Gheorghe Miron, partea vătămată a menționat că acesta s-a implicat doar pentru a aplana conflictul. b. Procedura în prima instanță și sentința

În prima instanță, Teodor Istrati nu și-a recunoscut vinovăția. Acesta a declarat că, la 16 iunie 2019, în jurul orei 07:00, se afla la stația de troleibuz de pe str. Ion Creangă împreună cu alte persoane, inclusiv Gheorghe Miron. Ei au observat că Paraschiv era agresat de alte persoane, iar Gheorghe Miron a aplanat conflictul. Victima i-a mulțumit și a cumpărat băuturi, pe care le-au consumat împreună. Istrati a primit telefonul victimei pentru a-l pune la încărcat, însă nu a reușit și i l-a dat lui Iulian pentru a-l duce la localul „Ovico”. Grupul s-a deplasat la un local „Kebab”, apoi spre „Ovico”. În apropierea barului, Miron a lovit pe Paraschiv și i-a sustras geanta, iar Istrati nu a lovit victima. Miron a scos bani din portmoneu și a aruncat restul documentelor și geanta, după care Istrati a plecat la stație. Inculpatul susține că victima l-ar fi putut confunda cu Miron, a menționat 3 existența unor filmulețe video, dar care nu surprind incidentul. El nu cunoaște soarta telefonului victimei.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 14 septembrie 2022, Teodor Istrati a fost găsit vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la șase ani de închisoare și amendă în mărime de 1.000 de unități convenționale (50.000 de lei). În baza art. 901 alin. (5) Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei. Trei ani trebuiau executați în penitenciar, iar restul de trei ani – suspendați pe o perioadă de probațiune de trei ani.

Instanța de judecată a constatat că fapta imputată inculpatului a avut loc și a fost comisă de acesta. Declarațiile părții vătămate și ale martorului Gheorghe Miron, coroborate cu procesul-verbal de confruntare și recunoașterea inculpatului după fotografie, confirmă că Teodor Istrati a lovit partea vătămată în regiunea feței și i-a sustras geanta, în care se aflau bani și acte personale. Acțiunile inculpatului constituie o sustragere deschisă de bunuri, realizată prin violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei, ceea ce întrunește elementele infracțiunii de jaf. În acțiunile inculpatului s-a constatat existența intenției directe și a scopului de însușire ilicită a bunurilor victimei, ceea ce confirmă latura subiectivă a infracțiunii. Instanța a concluzionat că Teodor Istrati se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal. c. Cererea de apel și decizia

La 26 septembrie 2022, avocatul Andrian Fetcu, în interesele inculpatului Teodor Istrati, a declarat apel. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motivul neîntrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii. Apelantul susține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre în baza probelor insuficiente și necredibile. În afară de declarațiile părții vătămate, acuzarea s-a sprijinit doar pe declarațiile unui singur martor – Gheorghe Miron, a cărui sinceritate este pusă sub semnul întrebării, întrucât acesta fusese inițial suspectat de comiterea infracțiunii, iar ulterior a fost scos de sub urmărire penală în circumstanțe neclare. Acest martor ar fi avut interesul de a se disculpa, redirecționând vina către inculpat. Instanța de judecată a ignorat aceste neclarități și nu a analizat critic probele acuzării. Procesele-verbale prezentate în instanță nu poartă semnătura părții vătămate, aceasta declarând că semnătura nu îi aparține, ceea ce pune sub semnul întrebării corectitudinea urmăririi penale. Totodată, partea vătămată se afla într-o stare avansată de ebrietate, aspect confirmat de mai mulți martori, ceea ce afectează credibilitatea declarațiilor sale. Martorul Mihail Barbăneagră, ale cărui depoziții îl dezvinovățesc pe inculpat, au fost tratate în mod superficial.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2023 a fost respins apelul și menținută sentința. Instanța a constatat că vinovăția lui Teodor Istrati în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) Cod penal este pe deplin demonstrată. Declarațiile părții vătămate, ale martorului Gheorghe Miron, precum și procesele-verbale de confruntare și de recunoaștere după fotografie 4 confirmă că inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură în regiunea feței și i-a sustras geanta ce conținea bunuri și documente, cauzând o daună considerabilă. Poziția apărării, care a invocat nevinovăția inculpatului și o pretinsă implicare a altor persoane, a fost respinsă ca neîntemeiată, întrucât probele administrate relevă fără dubiu că Teodor Istrati este autorul faptei, iar instanța de fond a încadrat corect fapta și a aplicat o pedeapsă echitabilă și legală. d. Cererea de recurs

La 07 iunie 2023, avocatul Andrian Fetcu, în interesele lui Teodor Istrati, a depus recurs nemotivat, în care a solicitat remiterea cauzei la rejudecare. La 15 august 2023, avocatul Andrian Fetcu a depus recurs motivat, fără a indica vreun temei din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Potrivit recursului, instanțele ierarhic inferioare au admis erori de fapt și de drept. Hotărârile adoptate sunt vădit nelegale, întrucât s-au bazat pe probe insuficiente, contradictorii, iar instanțele au ignorat neregulile procedurale de la etapa urmăririi penale. Recurentul a reiterat argumentele din apel.

La 20 august 2025, Teodor Istrati a solicitat examinarea prioritară a cauzei, menționând că a executat deja cea mai mare parte a pedepsei, își recunoaște integral vina, se căiește sincer și a acoperit integral prejudiciul material, cerând aplicarea unei pedepse mai blânde.

La 30 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților depunerea referinței la recurs. La 20 octombrie 2025, procurorul-șef interimar al Secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție a Procuraturii Generale, Cătălin Scutelnic, a depus referință în care a pledat pentru declararea recursului ca inadmisibil. Acesta invocă că argumentele apărării repetă apelul și nu indică erori de drept sau încălcări procesuale. Instanțele anterioare au analizat complet și corect probele, concluzionând justificat că Teodor Istrati este autorul jafului, aspect confirmat de victimă și martor. Pretinsele nereguli de procedură sau lipsa unor semnături nu afectează validitatea probelor.

În perioada relevantă, art. 431 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală prevederea următoarele: 5 „(1) După primirea cererii, instanța de recurs îndeplinește următoarele acte procedurale preparatorii: 1) verifică dacă cererea îndeplinește cerințele prevăzute la art. 430. În cazul în care cererea nu îndeplinește aceste cerințe, prin o încheiere semnată de președintele sau vicepreședintele Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, o restituie recurentului, oferindu-i un termen de 30 de zile pentru înlăturarea neajunsurilor și depunerea unei noi cereri de recurs. Dacă recurentul nu înlătură neajunsurile, cererea de recurs se consideră nedepusă;”

În perioada relevantă, art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, prevedea următoarele: „(2) Jaful săvîrșit: e) cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe; f) cu cauzarea de daune în proporții considerabile se pedepsește cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul nu indică vreun temei din lista temeiurilor prevăzută de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Avocatul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele inferioare. O asemenea motivare a cererii de recurs cădea sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 6

Completul reține că instanța de apel a motivat suficient de detaliat decizia sa. Ea și-a bazat decizia pe declarațiile lui Gheorghe Miron și a părții vătămate Adrian Paraschiv. Declarațiile concludente a două persoane sunt suficiente pentru constatarea vinovăției. Argumentele cu privire la autenticitatea unor acte de procedură întocmite la etapa urmăririi penale nu sunt esențiale, atât timp cât probele la care se referă aceste acte au fost ulterior verificate în instanța de judecată. De asemenea, în fața Curții Supreme de Justiție, condamnatul însuși a recunoscut că a comis fapta (vezi para. 21). Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Andrian Fetcu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 mai 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 7