1ra-94/2024 — art.328 alin.1, 332 alin.1, 27,191 alin.2 lit.d CP

Cauza a fost examinată în procedură generală. În prima instanță Ana Ungureanu a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal și liberată de răspundere din motivul expirării termenului de prescripție. Ea a fost recunoscută vinovată și de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 191 alin. (2) lit. d) Cod penal și condamnată la amendă în mărime de 850 unități contravenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de doi ani și liberată de pedeapsă principală în legătură cu intervenirea Legii nr. 243/2021 privind amnistia. La 25 aprilie 2023, instanța de apel a admis apelul, a casat sentința în partea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. 27, 191 alin. (2) lit. d) Cod penal. Ea a stabilit pedeapsa sub formă de amendă de 500 unități contravenționale și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de doi ani. Instanța a dispus liberarea de executarea ambelor pedepse în legătură cu intervenirea Legii nr. 243 privind amnistia.

La 20 iunie 2023, avocatul Angela Procopciuc și condamnata au depus recurs prin care au solicitat casarea deciziei și emiterea unei hotărâri de achitare. La 28 iunie 2023, și procurorul Inga Pascari a depus recurs în care solicită casarea parțială a deciziei în partea liberarii de pedeapsa complimentară.

Urmărirea penală a fost efectuată în două cauze penale diferite, în perioadele 25 noiembrie 2016 - 02 august 2018 și 01 octombrie - 18 noiembrie 2019. La 24 decembrie 2019, Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, a conexat cauzele. Prima instanță a examinat cauza în perioada 22 august 2018 - 18 iulie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 04 noiembrie 2022 și 25 aprilie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 25 ianuarie 2024. 1 ÎN FAPT

Ana Ungureanu a fost învinuită că, în perioada 31 octombrie 2013 – octombrie 2014, deținând funcția de director al Î.M. „Direcția de Producție a Gospodăriei Comunale - Locative Biruința”, a acționat intenționat din interes material, depășindu-și atribuțiile de serviciu și contrar prevederilor legale privind salarizarea și acordarea premiilor. Astfel, la 31 octombrie 2013, substituindu-l pe directorul aflat în concediu, ea și-a acordat în mod nelegal o primă personală de 1.500 de lei. Ulterior, în perioada decembrie 2013 și august 2014, fără aprobarea Consiliului orășenesc, ea și-a atribuit repetat premii și indemnizații: 2.000 de lei în decembrie 2013, 100 lei în martie 2014, 300 lei în aprilie 2014, iar în iulie–august 2014 a emis ordine prin care a beneficiat ilegal de 2.012,5 de lei indemnizație de concediu și de un ajutor material de 5.600 de lei. De asemenea, în anul 2014, ea a dispus majorarea neautorizată a salariului propriu de la 3.100 de lei la 5.600 de lei, fapt ce i-a adus suplimentar în perioada ianuarie – octombrie 2014 suma de 25.000 de lei. Prin aceste acțiuni ilegale, Ana Ungureanu a cauzat Consiliului orășenesc Biruința un prejudiciu total de 36.512,5 lei. Fapta a fost încadrată conform art. 328 alin. (1) Cod penal.

Ana Ungureanu, în calitate de director al Î.M. „Direcția de Producție a Gospodăriei Comunale Locative Biruința” și persoană cu răspundere materială, având în gestiune bunurile și mijloacele bănești ale întreprinderii, a acționat intenționat din interes personal și material, încălcând regulile privind casarea mijloacelor fixe. În decembrie 2013, ea a întocmit un act de casare în care a înscris în mod fals bunuri în valoare totală de 7.156 de lei, iar în iunie 2014 a indicat fictiv casarea altor bunuri care valorau 10.000 de lei. Aceste bunuri, declarate formal ca fiind scoase din uz, au fost ulterior depistate și ridicate în cadrul inspecției financiare efectuate de Direcția Teritorială de Inspectare Financiară Bălți în noiembrie 2014. Fapta a fost încadrată conform art. 332 alin. (1) Cod penal.

Tot ea a întocmit acte de casare cu date false, prin care a indicat în mod fictiv bunuri în valoare totală de 8.156,79 de lei, ca fiind scoase din uz, cu scopul de a le delapida. Intenția nu a fost dusă până la capăt, deoarece bunurile incluse în acte au fost descoperite și ridicate în cadrul inspecției financiare efectuate de Direcția Teritorială de Inspectare Financiară Bălți, în noiembrie 2014, ceea ce a împiedicat producerea efectivă a prejudiciului. Fapta a fost încadrată conform art. 27, 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

Ana Ungureanu a mai fost învinuită că, la 29 mai 2019, prin dispoziția primarului, a fost repusă în funcția de director al Î.M. „Direcția de Producție a Gospodăriei Comunale - Locative din Biruința”, având statut de persoană publică, cu atribuții administrative și de gestiune, inclusiv de evidență a pontajului. În această calitate, în iunie 2019, ea a aprobat tabelul de pontaj al întreprinderii, deși știa că au fost introduse date false privind propria sa prezență 2 la serviciu în mai multe zile (13, 14, 17-21 și 24 iunie 2019). În realitate, în acele zile ea activa cu normă întreagă la o altă instituție publică. Prin această acțiune, folosindu-se de funcția deținută și în interes personal, ea a obținut neîntemeiat salariul de 3.132 de lei pentru funcția de director, săvârșind astfel infracțiunea de fals în acte publice. Fapta a fost încadrată conform art. 332 alin. (1) Cod penal.

La 18 iulie 2022, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, Ana Ungureanu a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de: Recunoscută vinovată de Pedeapsa comiterea infracțiuniii art. 328 alin. (1) Cod penal liberată de pedeapsă în legătură cu intervenirea termenului de prescripție art. 332 alin. (1) Cod penal liberată de pedeapsă în legătură cu intervenirea termenului de prescripție art. 27, 191 alin. (2) lit. c), amendă în mărime de 500 unități contravenționale d) Cod penal (25.000 de lei), cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la doi ani. Ea a fost liberată de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea Legii nr. 243/2021 privind amnistia art. 332 alin. (1) Cod penal liberată de pedeapsă în legătură cu intervenirea termenului de prescripție acțiunea civilă s-a încasat de la Ana Ungureanu în contul Consiliului orășenesc Biruința suma de 36.512,5 lei.

Instanța a stabilit că Ana Ungureanu, în calitate de director al ÎM „Direcția de Producție a Gospodăriei Comunal-Locative din Biruința”, și-a acordat nelegal premii, majorări salariale și indemnizații, fără aprobarea fondatorului (Consiliul Local Biruința), depășind atribuțiile de serviciu. Declarațiile martorilor Elizaveta Svecla și Maria Nijnic, coroborate cu documentele contabile și ordinele semnate de inculpată, au confirmat că aceasta a acționat din interes personal și material, contrar prevederilor Legii salarizării nr. 847/2002 și Hotărârii Guvernului nr. 743/2002. Declarațiile martorilor acuzării, coroborate cu înscrisurile prezentate de acuzatorul de stat, confirmă vinovăția inculpatei. În același timp, declarațiile martorilor apărării au fost respinse: ale soțului ei, Gheorghe Ungureanu, ca părtinitoare, iar ale lui Nicolae Vrabie - contradictorii cu alte probe, inclusiv cu declarațiile inculpatei și ale lui Leonid Prodan.

Urmărirea penală a fost realizată conform legislației, iar inculpata a fost informată despre acuzații și probe. În baza art. 328 și 332 Cod penal, faptele comise de Ana Ungureanu constituie infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, dar s-a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale, iar pentru tentativa de delapidare (art. 27, 191 alin. (2) lit. d) Cod penal) s-a aplicat Legea nr. 243/2021 privind amnistia și a liberat condamnata de răspundere penală. 3

În ceea ce privește latura civilă, instanța a admis acțiunea înaintată de Consiliul orășenesc Biruința, prin care se solicita repararea prejudiciului material. Instanța a subliniat că faptele inculpatei au determinat efectuarea de plăți nelegale din bugetul întreprinderii municipale, diminuând patrimoniul acesteia și cauzând un prejudiciu direct autorității fondatoare.

La 21 octombrie 2022, Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, a emis încheierea de corectare a sentinței (vol. VI, f.d. 120-121) prin care: Sintagma a fost corectată cu sintagma infracțiunii prevăzute de art. 27, 191 infracțiunii prevăzute de art. 27, 191 alin. alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal (2) lit. d) Cod Penal amendă în mărime de 500 u.c. echivalent amendă în mărime de 850 u.c. echivalent a a 25.000 lei 42.500 lei de pînă la de 2 ani pe un termen de 2 ani Se liberează de pedeapsa penală Se liberează de pedeapsa principală

La 27 octombrie 2022, avocatul Angela Procopciuc și inculpata au depus apel. Ei au solicitat casarea sentinței și încheierii de corectare și emiterea unei noi hotărâri de achitare și respingerea acțiunii civile. Apărarea consideră că prima instanță nu a motivat suficient soluția. Ana Ungureanu nu este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, întrucât directorul unei întreprinderi municipale nu are statut de funcționar public și nu exercită prerogative de putere publică. Pretinsa depășire a atribuțiilor nu există, deoarece acordarea salariilor, premiilor sau indemnizațiilor de concediu este permisă prin statutul întreprinderii, contractul individual de muncă și Codul muncii, iar eventualele greșeli se corectează prin procedură civilă, nu penală. Prin această eventuală depășire nu a fost cauzat un prejudiciu considerabil. Nu există nici prejudiciul de circa opt mii de lei invocat de acuzare în susținerea învinuirii conform art. 191 Cod penal, întrucât bunurile nu au fost însușite și se află la întreprindere. Referitor la acuzația de fals, actele de casare nu sunt acte publice și nici nu au fost falsificate, bunurile vizate fiind utilizate în cadrul întreprinderii și ulterior repuse în evidență conform prescripțiilor Inspecției Financiare. La fel, tabelele de pontaj nu pot fi considerate documente oficiale, ci documente contabile interne, iar înscrierile nici nu au fost făcute de inculpată, lipsind o expertiză grafologică. Instanța a majorat amendă de la 500 la 850 unități convenționale prin încheiere ulterioară, ceea ce a constituit o aplicare eronată a normelor privind corectarea erorilor. Totodată, nu a fost respectat art. 81 Cod penal privind limitele pedepsei pentru tentative și principiul neretroactivității legii penale mai aspre. În privința acțiunii civile, instanța nu a verificat întinderea prejudiciului și a admis cererea fără o motivare clară. Mai mult, reclamant legitim putea fi doar întreprinderea municipală, nu Consiliul, ceea ce ar fi impus respingerea acțiunii civile.

La 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul apărării, a casat sentința din alte motive, în latura penală privind infracțiunea prevăzută de art. 27, 4 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, și a încheierii de corectare a erorilor din 21 octombrie 2022. Instanța a pronunțat o nouă hotărîre prin care Ana Ungureanu a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 191 alin. (2) lit. d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de doi ani. Ea a fost liberată de executarea pedepsei în baza Legii nr. 243 privind amnistia. În rest, sentința au fost menținută.

Instanța de apel a constatat că Ana Ungureanu a depășit atribuțiile de serviciu, acordându-și nelegal premii și majorări salariale fără aprobarea fondatorului, contrar art. 22 din Legea salarizării și actelor guvernamentale privind salarizarea în unitățile autonome. Argumentele apărării privind casarea bunurilor materiale au fost respinse, deoarece s-a stabilit că actele de casare au fost întocmite și aprobate de inculpată, iar explicațiile sale au fost contradictorii. Inculpata a acționat cu intenție în scopul însușirii bunurilor încredințate, întrunind elementele infracțiunii de tentativă de delapidare prevăzute de art. 27, 191 alin. (2) lit. d) Cod penal. Declarațiile martorilor Elizaveta Sfeclă, Vitalie Dutca, Ivan Motruc și Nijnic Maria, coroborate cu înscrisurile administrate, confirmă vinovăția acesteia.

Instanța de apel a combătut argumentele privind lipsa subiectului infracțiunii și lipsa intenției de însușire a bunurilor. Astfel, s-a reținut că infracțiunea de delapidare prevăzută de art. 191 Cod penal. Inculpata Ungureanu Ana deținea funcția de director al Î.M. „DPGCL Biruința” și avea atribuții privind primirea, păstrarea, eliberarea și casarea bunurilor materiale, fiind persoană responsabilă de integritatea patrimoniului. Aceasta întrunea toate caracteristicile subiectului infracțiunii de delapidare. În privința argumentului privind lipsa sustragerii, instanța a arătat că tentativa se consumă în momentul în care făptuitorul întreprinde acte materiale de scoatere a bunurilor din patrimoniul unității. Inculpata a falsificat acte de casare, înscriind date vădit false pentru a justifica eliminarea din gestiune a unor bunuri încă utile, fapt ce dovedește intenția de însușire și inițierea acțiunilor de delapidare, chiar dacă bunurile nu au reușit să fie sustrase, fiind ulterior depistate de organele de control.

Instanța de apel a menținut soluția primei instanțe în partea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 27, 191 alin. (2) lit. d) Cod penal i-a stabilit pedeapsa de amendă 500 u.c. și interdicția de a ocupa funcții de conducere timp de doi ani. În temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, instanța a dispus liberarea inculpatei de la executarea pedepsei principale, dar cu menținerea pedepsei complementare. Încheierea din 21 octombrie 2022, prin care s-a majorat amenda la 850 unități convenționale, a fost considerată nelegală, întrucât instanța nu putea agrava pedeapsa sub pretextul corectării unei erori. Prin urmare, Curtea de Apel a casat încheierea de corectare și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței din 18.07.2022. Decizia motivată a fost pronunțată la 30 mai 2023. 5

La 20 iunie 2023, avocatul Angela Procopciuc și condamnata au depus recurs, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală. Recurenții au solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Recursul reproduce fidel motivele apelului, fără a menționa ceva nou.

La 28 iunie 2023, procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Inga Pascari, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Procurorul solicită casarea deciziei, în partea liberării de la executarea pedepsei complementare aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal. Instanța de apel a aplicat greșit Legea nr. 243/2021 privind amnistia, întrucât a dispus și liberarea lui Ana Ungureanu de la executarea pedepsei complimentare. Potrivit art. 8 din lege, amnistia se aplică doar pedepsei principale, iar pedeapsa complementară a interdicției de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o activitate nu poate fi înlăturată. Decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial, cu menținerea executării pedepsei complementare.

Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 06 martie 2023, avocatul Angela Procopciuc și condamnata au depus referință la recursul procurorului prin care au solicitat respingerea acestuia. La 10 aprilie 2024, reprezentantul Consiliului or. Biruința, Andrei Cojocari, a depus referință la recursurile depuse împotriva deciziei din 25 aprilie 2023, prin care a solicitat admiterea recursului apărării și respingerea recursului procurorului.

Art. 8 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova prevedea următoarele: „(8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7.” 6

Art. 126 alin. (2) Cod penal prevede următoarele: „(2) Se consideră proporții considerabile sau esențiale valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, poluate, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 10 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.”

Partea relevantă a art. 328 Cod penal este următoarea: „(1) Săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepsește cu amendă în mărime de la 300 la 800 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

Conform Hotărîrii Guvernului nr. 1000 din 13 decembrie 2013, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 a fost de 4.225 de lei.

Partea relevantă a art. 313 Cod contravențional este următoarea: „Săvârșirea de către o persoană publică a unei acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și ale atribuțiilor acordate prin lege, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, se sancționează cu amendă de la 30 la 90 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). a) Recursul apărării 7

Recursul apărării este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar acest temei se referă la motivarea deciziei instanței de apel.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea hotărârile nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Conform acestei jurisprudențe, simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența acestei norme, iar obligația instanței judecătorești de motivare al hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație de a combate convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Norma dată nu poate fi interpretată ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 CEDO (hotărârile Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe (hotărârile Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

Completul este de acord că Ana Ungureanu și-a depășit atribuțiile funcționale în ceea ce privește faptele incriminate. Instanța de apel a combătut motivat argumentul privind lipsa calității de subiect al infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal. Ana Ungureanu a comis fapta incriminată în calitate de director al ÎM „Direcția de Producție a Gospodăriei Comunale - Locative Biruința”. Conform pct. 6.1. al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2014, angajatul unei întreprinderi municipale este „persoană publică”, adică subiect al infracțiunii prevăzut de art. 328 Cod penal.

Recurentul susține că prin depășirea atribuțiilor nu a fost cauzată o daună considerabilă, pentru ca fapta sa fie calificată conform art. 328 Cod penal. Pentru ca o depășire a atribuțiilor să fie calificată conform art. 328 Cod penal, trebuie cauzată o daună în proporții considerabile, adică una care să depășească 10 salarii medii lunare prognozate pe economie la momentul săvârșirii infracțiunii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1000, din 13 decembrie 2013, salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2014 a fost stabilit la 4.225 de lei. Prin urmare, pentru ca depășirea să fie calificată conform art. 328 Cod penal, în anul 2014 mărimea daunei trebuia să depășească 42.250 de lei. Potrivit rechizitoriului, valoarea prejudiciului material cauzat prin faptele imputate lui Ana Ungureanu constituie 36.512,50 lei, adică mai puțin de 42.250 de lei. Prin urmare, fapta săvârșită de Ana Ungureanu nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal. Ea reprezintă o abatere contravențională prevăzută de art. 313 Cod contravențional. Până la decizia instanței de apel expirase termenul de tragere la răspundere contravențională pentru aceasta, iar procesul contravențional urmează a fi încetat în temeiul art. 441 alin. (1) lit. f) Cod contravențional. 8

În ceea ce privește învinuirea adusă lui Ana Ungureanu în temeiul art. 27, 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (tentativa de delapidare a averii străine în proporții considerabile, săvârșită de o persoană cu funcție de răspundere), instanța constată că elementele constitutive ale infracțiunii nu sunt întrunite. Potrivit acuzării, la sfârșitul anului 2013, Ana Ungureanu ar fi întocmit acte de casare cu date false, indicând fictiv bunuri în valoare de 8.156,79 lei ca fiind scoase din uz, cu scopul de a le însuși. Totuși, intenția pretinsă nu a fost dusă până la capăt, întrucât bunurile incluse în actele de casare au fost identificate și ridicate în cadrul inspecției financiare efectuate în noiembrie 2014, ceea ce a împiedicat însușirea.

Simplele acte de casare, chiar dacă conțin eventuale neconcordanțe formale, nu pot fi considerate acțiuni de delapidare, în lipsa unei intenții de însușire. Nici prima instanță, nici instanța de apel nu au explicat în ce a constat tentativa de însușire a bunurilor. Faptul că acestea au fost casate neregulamentar nu confirmă intenția de însușire. Toate bunurile casate au fost găsite la întreprindere peste aproape un an de la casare. Însușirea putea fi făcută și fără casarea bunurilor. Prin urmare, și în ceea ce privește învinuirea conform art. 191 Cod penal, recursul urmează a fi admis și pronunțată o sentință de achitare, din lipsa laturii subiective a infracțiunii.

Instanța de recurs de asemenea constată că, în ceea ce privește art. 332 alin. (1) Cod penal, sentința și decizia instanței de apel sunt suficient de motivate.

Consiliului orășenesc Biruința a intentat acțiunea civilă. Acesta este fondatorul Î.M. „Direcția de Producție a Gospodăriei Comunal-Locative din Biruința”, căreia i-a fost cauzat prejudiciul prin acțiunile condamnatei. Recurenții susțin că administrația publică locală nu avea dreptul să intenteze acțiunea civilă în interesul unei întreprinderi municipale. Acest aspect este neesențial și nu poate duce la casarea hotărârii. Dacă acțiunea nu ar fi fost intentată de consiliul orășenesc, procurorul putea solicita încasarea prejudiciului cauzat prin depășirea atribuțiilor chiar și fără o acțiune civilă (vezi încheierea nr. 1ra-103/2025, § 39). De asemenea, în cauza nr. 1ra-1567/23, § 52, Curtea Supremă de Justiție a menționat că procurorul poate intenta o acțiune civilă în interesul întreprinderii municipale. În același paragraf, Curtea Supremă a mai menționat că întreprinderea municipală este fondată de administrația publică locală și controlată de aceasta. Profitul obținut de întreprinderea municipală poate fi luat de administrația publică locală la propria discreție. De asemenea, administrația publică locală poate oricând decide asupra lichidării întreprinderii municipale și însușirii activelor rămase după lichidare. În asemenea circumstanțe, ar fi fost ilogic dacă singurul fondator al întreprinderii municipale nu ar putea intenta o acțiune civilă pentru repararea prejudiciului cauzat întreprinderii prin acțiunea conducerii acesteia. b) Recursul procurorului 9

Recursul procurorului se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Procurorul nu contestă vinovăția, însă nu este de acord cu aplicarea Legii cu privire la amnistie asupra pedepsei complementare prevăzute de 191 alin. (2) lit. d) Cod penal. Având în vedere achitarea în ceea ce privește învinuirea conform art. 191 Cod penal, recursul procurorului urmează a fi respins.

Din motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul procurorului Inga Pascari și admite recursul avocatului Angela Procopciuc și al lui Ana Ungureanu împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2023, în ceea ce privește învinuirea în baza art. 191 și 328 Cod penal; Rejudecă cauza în partea învinuirii în baza art. 191 și 328 Cod penal și: a. casează în această parte sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, din 18 iulie 2022 și decizia Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2023 și pronunță o nouă hotărâre prin care; b. Ana Ungureanu se achită în ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 191 Cod penal, din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii; c. încetează procesul penal în ceea ce privește art. 328 Cod penal, deoarece fapta constituie contravenție, și încetează procesul contravențional deoarece a expirat termenul de tragere la răspundere contravențională. Respinge în cealaltă parte recursurile declarate de avocatul Angela Procopciuc și de Ana Ungureanu și menține decizia din 25 aprilie 2023 și sentința din 18 iulie 2022. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 10