1ra-1222/2023 — Art.324 alin.3 lit.a și 329 alin. 1 CP

Constantin Priguza a fost apărat de avocații Oleg Lozan și Eduard Rudenco. Maria Priguza a fost apărată de avocatul Maria Antoci, iar Tatiana Severin-Barac a fost apărată de avocatul Vasile Tîrsîna.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Constantin Priguza a fost găsit vinovat și condamnat la opt ani și șase luni de închisoare, amendă în mărime de 1500 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică timp de cinci ani pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit.a) și 329 alin.(1) Cod penal. El a fost achitat pe restul capetelor de acuzare. Prin sentință, Maria Priguza și Tatiana Severin-Barac au fost condamnate în baza art. 361 alin. (1) Cod penal și respectiv art.332 alin. (1) Cod penal. Ele au fost liberate de răspundere penală în legătură cu intervenirea prescripției.

Prin decizia instanței de apel au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului Procuraturii Anticorupţie Victor Muntean, a avocatului Oleg Lozan în numele inculpatului Constantin Priguza, a avocatului Vasile Tărsîna în numele 1 inculpatei Tatiana Severin-Barac, a avocatului Maria Antoci în numele inculpatei Maria Priguza și a reprezentantului Primăriei or. Strășeni Vitalie Moroșanu. Apelul suplimentar al procurorului Procuraturii de circumscripţie Chişinău, Cătălin Scutelnic a fost admis, sentința a fost casată în privința Mariei Priguza și pronunțată o hotărâre nouă prin care ea a fost găsită vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin. (2) lit.b) Cod penal și liberată de răspunderea penală în legătură cu intervenirea prescripției.

La 14 iunie 2017, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile declarate de către procurorul Procuraturii de circumscripţie Chişinău, Cătălin Scutelnic, de către avocatul Maria Antoci în numele inculpatei Maria Priguza şi avocatul Oleg Lozan în numele inculpaţilor Constantin Priguza şi Tatiana Severin-Barac.

La 02 februarie 2021, condamnatul Constantin Priguza, a depus o cerere de revizuire. La 05 noiembrie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată. Prin decizia din 24 ianuarie 2023, instanța de apel a respins apelul apărătorului Eduard Rudenco și a menținut sentința.

La 20 aprilie 2023, avocatul Eduard Rudenco, în interesele condamnatului Constantin Priguza, a depus recurs împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023. El solicită casarea deciziei instanței de apel și admiterea cererii de revizuire. 7. Prima instanță a examinat cauza în perioada 17 aprilie 2012 – 30 decembrie 2014. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 04 februarie 2015 – 22 decembrie 2016. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 22 februarie - 14 iunie 2017. În procedura de revizuire, prima instanța a examinat cauza în perioada 03 februarie - 05 noiembrie 2021. În instanța de apel cauza a fost examinată în perioada 24 noiembrie 2021 - 24 ianuarie 2023. La 28 iulie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

Constantin Priguza a fost învinuit că, în calitate de primar al orașului Strășeni, în perioada 15 noiembrie 2010 – 24 ianuarie 2011 a condiționat executarea unei atribuții de serviciu de transmiterea, către el, a unor sume de bani necuvenite. El a tergiversat emiterea dispoziției de plată privind efectuarea transferului mijloacelor financiare în mărime de 332.000 de lei, alocate prin Decizia Consiliului orășenesc Strășeni nr. 25/3 din 10 iunie 2010, pentru acoperirea cheltuielilor suportate de SRL „Ionel” la executarea unor lucrări de reparație a apeductului de pe str. Chișinăului din or. Strășeni. Priguza a pretins de la Ion Sîrcu, directorul SRL „Ionel”, mijloace bănești în mărime de 10 % din suma transferului, pentru a semna actele necesare efectuării plății. La 14 2 decembrie 2010, a primit de la Ion Sîrcu suma de 10.000 lei. Ulterior, în perioada 14 decembrie 2010 – 24 ianuarie 2011, a extins solicitarea și asupra altor sume și a pretins, acceptat și primit suplimentar suma de 4.000 de euro, echivalentul a circa 66.000 lei. Acțiunile au fost încadrate juridic în baza art. 324 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Constantin Priguza a mai fost învinuit că și-a exercitat neglijent atribuțiile de primar și a semnat, fără a verifica corectitudinea și autenticitatea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren, eliberate în perioada aprilie - iunie 2011 pe numele cetățenilor Munteanu Valentina, Istrati Eudochia, Istrati Valentina, Severin Andrei, Barac Mihail, Severin Valeriu, Sirețanu Fevronia și Barac Stepan. Titlurile erau întocmite în baza unor acte oficiale false și după semnare au fost înregistrate în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri. În rezultatul acestor acțiuni, terenurile care aparțineau cu drept de proprietate autorității publice locale a orașului Strășeni, au fost transmise în proprietatea persoanelor indicate fără temei juridic. Autorității publice locale i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 58.058 lei. Acțiunile au fost încadrate în baza art. 329 alin. (1) Cod penal (neglijenţa în serviciu care a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice).

Tatiana Severin-Barac a fost învinuită că, atunci cînd deținea funcția de specialist pentru reglementarea proprietății publice în cadrul Primăriei orașului Strășeni, din interes personal, a înscris și semnat, date vădit false în mai multe titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberate pe numele unor rude. Ea a consemnat eronat și ilegal date privind înregistrarea acestor terenuri în registrul cadastral al deținătorilor de teren. Acțiunile au fost încadrate în baza art.332 alin. (1) Cod penal.

Tatiana Severin-Barac a mai fost învinuită că, la 23 aprilie 2011, atunci cînd deținea funcția de specialist pentru reglementarea proprietății publice în cadrul Primăriei orașului Strășeni, din interes personal, a întocmit și eliberat cetățeanului Anatolii Tozlovan un act oficial cu date vădit false, și anume extrasul din Registrul Cadastral al Primăriei orașului Strășeni nr. 40 din 23 aprilie 2011. El consemna că, Tozlovan a fost trecut în calitate de proprietar asupra unui teren cu suprafața totală de 0,30 ha, deși în registrul titularilor funciari nu existau înscrierile indicate, iar Consiliul Primăriei orașului Strășeni nu se întrunise la 24 martie 1993 pentru a adopta vreo decizie, iar decizia nr. 3.5 din 24 martie 1993 nu există. Acțiunile au fost încadrate în baza art. 332 alin. (1) Cod penal.

Maria Priguza a fost învinuită că, la începutul verii anului 2009, a procurat de la o persoană neidentificată un carnet de muncă seria AB nr. 0451125, despre care cunoștea că era falsificat. Ulterior, prin intermediul unei persoane nestabilite, a organizat introducerea în respectivul carnet de muncă a unor înscrisuri false privind activitatea sa profesională și deținerea unor funcții și grade de calificare 3 inexistente. În continuare, a executat semnăturile necesare și a prezentat documentul la Primăria orașului Strășeni, unde de către soțul Constantin Priguza a fost aplicată ștampila oficială și semnătura ex-primarului, conferindu-i aparența unui act autentic, deși datele inserate nu corespundeau realității. Ulterior, Maria Priguza a prezentat carnetul drept autentic la Ambasada Republica Polonă din Chișinău pentru perfectarea vizei. Faptele au fost încadrate în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

La 30 decembrie 2014, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Constantin Priguza a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) și art. 329 alin. (1) Cod penal. Pentru corupere pasivă i-a fost stabilită pedeapsa de opt ani de închisoare, amendă de 1500 de unități convenționale și privare de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de patru ani. Pentru neglijență în serviciu i-a fost stabilită pedeapsa de un an de închisoare, privarea de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de un an. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă de opt ani și șase luni de închisoare, cu amendă în mărime de 1500 de unități convenționale și privare de dreptul de a ocupa funcții de demnitate publică pe un termen de cinci ani. El a fost achitat pe celelalte capete de acuzare.

Instanța a stabilit că Constantin Priguza atunci cînd deținea funcția de primar al or. Strășeni a semnat titlurile de autentificare a dreptului deținătorilor de teren pe numele lui Munteanu Valentina, Istrati Eudochia, Istrati Valentina, Severin Andrei, Barac Mihail, Severin Valeriu, Sirețanu Fevronia și Barac Stepan majoritatea cărora sunt rude ale Tatianei Severin-Barac și care le-a eliberat în perioada aprilie - iunie 2011. Temei pentru eliberarea acestor titluri a servit art. 11 Cod funciar și decizia consiliului or. Strășeni nr. 3.5 din 24 martie 1993. O asemenea decizie a consiliului or. Strășeni nu există, iar persoanele respective nu au achitat niciodată impozite pentru terenurile respective. Fișa postului primarului stabilea că în atribuțiile inculpatului intra perfectarea, înregistrarea și eliberarea în modul stabilit de lege a documentelor juridice posesorilor funciari. Instanța a reținut că inculpatul era obligat să verifice, inclusiv conform art. 11 Cod funciar, dacă aceste persoane aveau dreptul la repartizarea gratuită a terenurilor în proprietate. În rezultatul atitudinii neglijente a primarului Constantin Priguza loturile de teren nominalizate (opt loturi cu suprafețe între 0,1437 ha și 0,275 ha) au ieșit fără un temei juridic, din proprietatea primăriei Strășeni, ceea ce a cauzat un prejudiciu în cuantum de 58.058 de lei. Faptele respective au fost calificate ca neîndeplinire corespunzătoare a obligațiilor de serviciu de către o persoană publică care a cauzat daune în proporții mari intereselor publice. 4

Maria Priguza și Tatiana Severin-Barac au fost găsite vinovate de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal și respectiv art. 332 alin. (1) Cod penal. Ele au fost liberate de răspundere penală în legătură cu intervenirea prescripției. Instanța a dispus executarea pedepsei sub formă de amendă din sumele de 7400 lei și 2250 euro ridicați de la domiciliul condamnatului. Instanța a dispus confiscarea sumei de 4000 de euro, păstrarea la dosar a mijloacelor materiale de probă și a corpurilor delicte. Instanța a admis acțiunea civilă cu încasarea în beneficiul statului a sumei de 10.000 lei și a respins acțiunea civilă înaintată de reprezentantul Primăriei Strășeni privind încasarea sumei de 63.189,82 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin angajarea Mariei Priguza în calitate de specialist în cadrul primăriei.

Împotriva sentinței instanței de fond au declarat apel procurorul anticorupție Victor Muntean, avocatul Oleg Lozan în interesul inculpatului Constantin Priguza, avocatul Vasile Tîrsîna în interesul inculpatei Tatiana Severin -Barac, avocatul Maria Antoci în interesele inculpatei Maria Priguza, reprezentantul Primăriei orașului Strășeni Vitalie Moroșanu și apelul suplimentar al procurorului în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cătălin Scutelnic.

La 22 decembrie 2016, prin Decizia Curții de Apel Chișinău, apelurile procurorului și avocaților în interesele inculpaților au fost respinse ca nefondate. Apelul suplimentar al procurorului în Procuratura de nivelul Curții de Apel Cătălin Scutelnic a fost admis, sentința a fost casată în latura penală care o viza pe Maria Priguza. Instanța a pronunțat o hotărâre nouă prin care Maria Priguza a fost găsită vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin. (2) lit.b) Cod penal și liberată de răspundere penală în legătură cu intervenirea prescripției, în rest sentința a fost menținută fără modificări. Decizia motivată a fost pronunțată public la 02 februarie 2017 și publicată pe portal la 07 februarie 2021.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs procurorul Procuraturii de circumscripţie Chişinău, Cătălin Scutelnic, avocatul Maria Antoci în numele inculpatei Maria Priguza şi avocatul Oleg Lozan în numele inculpaţilor Constantin Priguza şi Tatiana Severin-Barac, prin care au solicitat casarea sentinţei Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 30 decembrie 2014 şi decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2016.

La 14 iunie 2017, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibile recursurile declarate. Instanța a concluzionat asupra legalităţii şi temeiniciei soluției instanţei inferioare. Decizia a fost pronunţată integral la 13 iulie 2017.

La 02 februarie 2021 condamnatul Constantin Priguza a depus o cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală. El solicită admiterea cererii și rejudecarea cauzei în lipsa sa. Susține că prin hotărârea instanței de fond a fost recunoscut vinovat și condamnat de comiterea 5 infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. a) și art. 329 alin. (1) Cod penal. Susține că prin hotărârea Curții Constituționale din 17 octombrie 2019 a fost recunoscut neconstituțional art. 329 alin. (1) Cod penal în baza căruia a fost condamnat.

La 05 noiembrie 2021, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cererea de revizuire depusă de Constantin Priguza a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța a reținut că temeiurile invocate de revizuent nu se circumscriu cazurilor limitativ prevăzute de art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. Nu s-au stabilit circumstanțe noi sau a unor vicii procedurale de natură să justifice redeschiderea procesului penal. Instanța a arătat că hotărârea Curții Constituționale din 17 octombrie 2019 nu poate constitui temei pentru revizuire, întrucât aceasta produce efecte doar pentru viitor. În ea lipsește mențiunea expresă privind retroactivitatea acesteia. Acest fapt exclude posibilitatea revizuirii conform art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală. Instanța a reținut că argumentele revizuentului vizează, în esență, o reapreciere a probelor și a situației de fapt deja examinate, ceea ce excede scopului procedurii de revizuire, aceasta fiind destinată exclusiv înlăturării erorilor judiciare evidente întemeiate pe elemente noi sau necunoscute anterior. Ea a concluzionat că nu sunt întrunite motive de drept și de fapt pentru deschiderea procedurii de revizuire.

La 22 noiembrie 2021, avocatul Eduard Rudenco, în interesele lui Constantin Priguza a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței prin care a fost respinsă cererea de revizuire, admiterea acesteia cu emiterea unei încheieri potrivit prevederilor art. 460 din Codul de procedură penală. El a indicat că Constantin Priguza a fost recunoscut vinovat și condamnat în temeiul art. 324 alin. (3) lit. a) și art. 329 alin. (1) Cod penal. Temeiul prevăzut de art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală, a intervenit deoarece prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17 octombrie 2019, au fost declarate neconstituționale unele sintagme din normele penale aplicate în cauza sa, inclusiv noțiunile de „urmări grave” și „intereselor publice sau” din art. 329 Cod penal. Apelantul susține că declararea neconstituționalității unor norme de drept penal substanțial atrage aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile. Afirmă că instanța de fond a aplicat eronat jurisprudența Curții Constituționale iar cererea de revizuire a fost respinsă neîntemeiat.

La 24 ianuarie 2023, prin Decizia Curții de Apel Chișinău, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța a constatat că prima instanță a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și a aplicat în mod just normele de procedură penală incidente. Revizuirea întemeiată pe declararea neconstituționalității unei norme este admisibilă doar în condițiile în care hotărârea Curții Constituționale prevede expres aplicarea retroactivă și redeschiderea cauzelor definitive. Instanța 6 a reținut că hotărârea Curții Constituționale nu conține o mențiune expresă privind efectul retroactiv și posibilitatea revizuirii hotărârilor irevocabile. Ea produce efecte doar pentru viitor, nefiind incident temeiul prevăzut de lege pentru revizuire. Hotărârile judecătorești pronunțate anterior au dobândit caracter definitiv și irevocabil, fiind guvernate de principiul securității raporturilor juridice și al autorității lucrului judecat, care exclude reexaminarea cauzei în lipsa unor temeiuri legale clare și expres prevăzute. Prin urmare, în lipsa unor circumstanțe noi sau a unor erori judiciare evidente care să justifice redeschiderea procedurii, argumentele invocate de revizuent nu pot fi reținute, acestea urmărind, în esență, o nouă examinare a fondului cauzei, inadmisibilă în procedura revizuirii. Decizia motivată a fost pronunțată public la 21 martie 2023 și publicată pe portal la 22 martie 2023.

La 20 aprilie 2023, avocatul Eduard Rudenco, în interesele lui Constantin Priguza, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 13) și 14) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei Curții de apel și pronunțarea unei noi soluții prin care cererea de revizuire să fie admisă. El a reiterat argumentele invocate în apel. A invocat că declararea neconstituționalității unor norme de drept penal substanțial atrage aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, iar instanța de apel eronat a interpretat normele de drept penal contrar articolului 22 din Constituție.

La 28 iulie 2023, cauza penală a parvenit la Curtea Supremă de Justiție. La 05 mai 2026, procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă, Sergiu Crijanovschi a depus referință prin care a considerat inadmisibil recursul la cererea de revizuire, pe motiv că decizia Curții de Apel este legală.

Articolul 420 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel ca instanţe de apel.”

Articolul 427 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează următoarele: Recursul este admis dacă: ”... pct. 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului; 7 pct. 14) Curtea Constituţională a recunoscut neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.

Articolul 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală: „(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: 4) Curtea Constituţională a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicată în cauza respectivă ”.

La ziua comiterii faptei partea relevantă a art. 329 Cod penal era următoarea: ”Articolul 329. Neglijenţa în serviciu (1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 3 ani.”

În hotărârea Curții Constituționale nr. 33, din 07 decembrie 2017, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „interese publice” din art. 327 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. Curtea Constituțională a considerat că ea este neclară și vagă, deoarece lipsesc criterii precise care să permită o apreciere clară a prejudiciului adus.

În hotărârea Curții Constituționale nr. 24, din 17 octombrie 2019, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal. Ea a constatat că textul ”intereselor publice” complică descrierea infracțiunii de neglijență în serviciu, deoarece este abstractă, nu asigură identificarea entității căreia îi sunt cauzate daunele, adică victima infracțiunii. Ea nu răspunde criteriilor de calitate și previzibilitate a legii și este susceptibilă de o interpretare extensivă defavorabilă făptuitorului. Hotărîrea de asemenea menționează: „129. … Curtea menționează că, deși a constatat neconstituționalitatea noțiunii de „urmări grave" conținută de articolele menționate, acest fapt nu împiedică Parlamentul să-i precizeze întinderea şi conținutul. De altfel, simpla eliminare a acesteia ar putea să nu ofere o protecție adecvată valorilor sociale ocrotite de legea penală atunci când prin comiterea unei infracțiuni se atentează la viața și sănătatea persoanei, precum și în cazul în care se provoacă prejudicii materiale semnificative.” 143. … Curtea menționează că declararea neconstituțională a textului „intereselor publice sau” din articolul 329 alin. (1) din Codul penal nu 8 restrânge câmpul de aplicare al acestui articol. În acest sens, Curtea reține că expresia legală ce se menține [daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice] protejează toate eventualele victime ale faptei de neglijență în serviciu, avându-se în vedere că persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat (a se vedea articolul 173 din Codul civil). Astfel, rezultă în mod rezonabil că eventualele daune materiale cauzate intereselor publice s-ar putea regăsi în categoria daunelor cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice de drept public.

Hotărârea Curții Constituționale nr. 21, din 01 octombrie 2018 menționează următoarele despre efectul retroactiv al hotărârilor Curții Constituționale: „60. În acest sens, Curtea reamintește că a menționat în jurisprudența sa faptul că norma declarată neconstituțională trebuie să producă „consecinţe grave" pentru a solicita revizuirea în baza articolului 458 alin. (3) pct. 4) din Cod (DCC nr. 81 din 18 noiembrie 2016, § 28). … Curtea consideră că persoana, ca urmare a revizuirii hotărârii în baza normei contestate, trebuie să aibă un beneficiu semnificativ, e.g. reducerea pedepsei, comutarea pedepsei, achitare etc. Fără aceste beneficii, rejudecarea cauzei prin intermediul revizuirii ar fi disproporționată în raport cu principiul securității raporturilor juridice și resursele dedicate acestei proceduri. … 64. Atunci când va declara neconstituțională o anumită prevedere legală …, având în vedere efectele pe care le poate produce hotărârea în discuție, Curtea va stabili expres în dispozitivul hotărârii dacă poate fi solicitată revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile și, dacă este necesar, va menționa perioada pentru care hotărârea sa retroactivează și termenul de solicitare a revizuirii. În caz contrar, va fi aplicat principiul acțiunii pentru viitor a hotărârii sale. … 66. Așadar, Curtea reține că articolul 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală este conform cu articolul 7 din Constituție în măsura în care revizuirea va putea fi solicitată, în baza hotărârii de declarare a neconstituționalității unei prevederi legale aplicate în cauză, doar dacă hotărârea Curții conține în mod expres o asemenea mențiune. 67. Curtea notează că, în prezenta cauză, ea a examinat posibilitatea revizuirii hotărârilor judecătorești irevocabile bazate pe norme de drept penal procedural declarate neconstituționale și, prin urmare, regula mențiunii exprese a posibilității revizuirii, descrisă la § 66 din prezenta hotărâre, se va aplica doar în raport cu acestea. 9 68. În cazul declarării neconstituționalității unei norme de drept penal substanțial, este firesc ca față de acestea să se aplice regula efectului retroactiv al normei penale mai favorabile, garantate de articolul 22 din Constituție.”

După emiterea hotărîrii Curții Constituționale nr. 24 din 17 octombrie 2019, art. 329 alin. (1) Cod penal prevede următoarele: ” Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu, prevăzute de lege, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Avocatul Eduard Rudenco a invocat temeiurile de recurs stabilite de art. 427 alin. (1) pct. 13) și 14) Cod de procedură penală. În motivarea cererii de recurs, susține că hotărîrea Curții Constituționale nr. 24 din 17 octombrie 2019 a vizat o normă de drept penal material care a fost aplicată lui Constantin Priguza, iar acest fapt justifică revizuirea procesului. Două temeiuri de recurs nu pot fi concepute pentru a acoperi una și aceeași situație de fapt. Prin urmare, toate argumentele din recurs vor fi examinate din perspectiva art. 427 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală și în limita cererii de revizuire formulate.

O cerere de revizuire nu poate fi un recurs deghizat. Temeiurile de revizuire sunt exhaustiv menționate în art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. În revizuire nu este examinată decât întrunirea condițiilor pentru redeschiderea procesului. Instanța de revizuire nu are competența de a examina temeinicia recursului, sau a acuzațiilor aduse (mutatis mutandis încheierile nr. 1rh-24/2024, § 71; 1rh-17/24, § 36). 10

Revizuentul recurent își manifestă dezacordul cu soluția instanțelor inferioare, deoarece norma care a fost declarată neconstituțională este una de drept penal material, iar aceasta trebuie să se bucure de caracter retroactiv. Din perspectiva retroactivității, impactul declarării neconstituționale a unei norme de procedură penală este diferit de cel al declaraării neconstituționalității unei norme de drept penal material. În para. 68 al hotărârii nr. 21/2018, Curtea Constituțională a lăsat să se înțeleagă că declararea neconstituțională a unei norme penale materiale are efect retroactiv, chiar dacă acest fapt nu este menționat expres în hotărârea Curții Constituționale (mutatis mutandis încheierea nr. 1rh-41/24 § 38).

Cererea de revizuire a fost depusă de condamnat în baza temeiului stabilit de art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală (vezi para. 20). Conform acestei norme, revizuirea poate fi solicitată când Curtea Constituţională a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicată în cauza respectivă. Deși legea nu prevede expres, din sensul acestei căi de atac rezultă că revizuirea poate fi cerută cu scopul redresării situației persoanei afectate. În urma redeschiderii procedurii, revizuientul trebuie să obțină speranța legitimă a unui beneficiu semnificativ, cum ar fi, în cazul condamnaților, reducerea pedepsei sau achitarea. Principiul securității raporturilor juridice nu admite redeschiderea procedurilor judiciare atunci când redresarea nu poate avea loc, datorită expirării termenului de tragere la răspundere penală, a executării sentinței, sau din alte motive. Acest lucru rezultă și din hotărârea Curții Constituționale nr. 21/2018, § 60. (mutatis mutandis încheierea nr. 1rh-41/24 § 39).

Hotărîrea Curții Constituționale nr. 24, din 17 octombrie 2019, invocată în cererea de revizuire se referea la neconstituționalitatea textului „intereselor publice sau” din art. 329 alin. (1) Cod penal. Din hotărârea Curții Constituționale rezultă expres că neconstituționalitatea acestei sintagme nu restrânge câmpul de aplicare al acestui articol. Expresia legală menținută „daune în proporții mari drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice” protejează toate eventualele victime ale faptei de neglijență în serviciu, deoarece persoanele juridice pot fi de drept public sau de drept privat. Eventualele daune materiale cauzate intereselor publice s-ar putea regăsi în categoria daunelor cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice de drept public. La examinarea fondului, instanțele au stabilit că în rezultatul atitudinii neglijente a primarului Constantin Priguza opt loturi cu suprafețe între 0,1437 ha și 0,275 ha, fără un temei juridic și în baza unor informații neautentice, au ieșit din proprietatea primăriei Strășeni. În rezultat autoritatea publică locală a suportat un prejudiciu în cuantum de 58.058 de lei. Suma respectivă depășea cuantumul proporțiilor mari (2.500 UC) și a fost suportată de o persoană juridică de drept public. Aceste aspecte au fost stabilite de instanțele care au judecat cauza. Efectele hotărârea Curții Constituționale nu pot produce un impact 11 semnificativ asupra situației condamnatului. Cererea de revizuire nu putea fi admisă în temeiul Hotărârii Curții Constituționale nr. 24 din 17 octombrie 2019, iar soluția instanțelor ierarhice este corectă. Prin urmare, cererea de recurs este vădit neîntemeiată.

Din motivele de mai sus, în temeiul art. art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de avocatul Eduard Rudenco în interesele condamnatului Constantin Priguza împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 12