1ra-551/23 — Art.192 alin.1

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 04 noiembrie 2021, Midari Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1(un) an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, în fapt сă, Midari Serghei la data de 13 martie 2019, aproximativ la ora 20:30, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane din genți, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea acestora, deplasându-se cu transportul public, ruta 174, itinerarul cuprins între stația Centrului Comercial "Jumbo", amplasată pe bd. Decebal 23/1, mun. Chișinău până la stația de pe bd. Cuza Vodă intersecție cu str. Sarmizegetusa, mun. Chișinău, a sustras în mod tainic din geanta lui Gîrleanu Tatiana un telefon mobil de model "Samsung Galaxy J7", în valoare de 7 700 lei, cu nr. IMEI 352721084779560, în care era înserată cartela SIM cu nr.079729118, după care cu bunul sustras a părăsit locul comiterii infracțiunii, deplasându-se într-o direcție necunoscută, cauzându-i astfel părții vătămate Gîrleanu Tatiana daune în proporții considerabile în sumă de 7 700 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Midari Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.192 alin.(1) Cod penal - pungășia, adică acțiunea în scopul sustragerea bunurilor altei persoane din genți. 1

Sentința a fost contestată cu apel de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Midari Serghei, prin care a solicitat, casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, aplicarea unei pedepse non privative de libertate, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. În motivarea apelului, avocatul a menționat că, pedeapsa sub formă de închisoare este prea aspră, urmând a fi aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2022, apelul avocatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță la pronunțarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că, inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate în cauza penală, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, iar faptelor săvârșite de inculpat i s-a dat o încadrare juridică corectă, în corespundere cu materialul probator administrat. De către instanța de apel a fost menționat că, pedeapsa penală este echitabilă atunci când este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atît de către condamnat, precum și de alte persoane or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Prin urmare, instanța de apel a considerat că prima instanța la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, în măsura deplină a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Codul penal și anume, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persona inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează și agravează răspunderea vinovatului, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, Colegiul penal a ajuns la concluzia că instanța de fond, la stabilirea pedepsei, a luat în considerație faptul că, Midari Serghei, s-a eschivat de la prezentarea în instanța de judecată, fiind anunțat în căutare și în aceeași măsură ar putea să se eschiveze de la executarea pedepsei. Astfel în opinia instanței de apel este irațională suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Midari Serghei, care se află continuu în conflict cu legea penală și nu a pășit pe calea corijării.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului Midari Serghei, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 11) Cod de procedură penală, a solicitat repunerea în termen, casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie liberat de executarea 2 pedepsei în temeiul actului de amnistie sau aplicarea pedepsei non privative de libertate sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. În motivarea recursului, avocatul a menționat că, examinarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului Midari Serghei, ultimul aflând despre existența sentinței la momentul reținerii, la data de 16 martie 2023, solicitând repunerea în termen a recursului. Apărarea consideră că, Midari Serghei este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin.(1) Cod penal, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, pentru care pedeapsa maximă prevede închisoare până la doi ani și care cade sub incidența prevederilor art.2 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Totodată, de către apărător a fost anexată cererea întocmită de către Midari Serghei, care, prin înscris autentic, solicită aplicarea amnistiei în privința sa (vol. II f.d.46). Prin același recurs, avocatul care acționează în numele inculpatului Midari Serghei solicită, în cazul în care nu sunt aplicabile prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, stabilirea inculpatului unei pedepse mai blânde, non privative de libertate, sub forma de muncă neremunerată în folosul comunității. În susținerea acestei cereri relevă, că instanțele de fond, stabilind modalitatea de executare a pedepsei penale sub formă de închisoare de către inculpat, au pus accentul pe rolul punitiv al sancțiunii, în detrimentul celui educativ și de reintegrare socială, interesul comunității. Consideră că, la caz nu a fost stabilită o pedeapsa echitabilă, impunând inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor vădit disproporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și consecințele survenite. Invocă faptul că, prin aplicarea unei pedepse privative de libertate în privința inculpatului legea nu-și va atinge scopul scontat.

Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În opinia procurorului, instanța de apel și-a argumentat suficient poziția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cu referire la aplicarea actului de amnistie în privința inculpatului Midari Serghei, consideră că cererea nu poate fi admisă, deoarece contravine prevederilor art.6 alin.(1) lit. h) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu materialele cauzei și argumentele prezentate, completul de judecată concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar. 3 Conform art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă este considerat admisibil, un complet din 3 judecători examinează recursul în fond. Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs. În conformitate cu art.3 Cod de procedură penală, (1) În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.(2) Legea procesuală penală poate avea efect ultraactiv, adică dispozițiile ei, în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală, pot rămîne aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul ultraactiv se stipulează în legea nouă. Instanța de recurs, ține se menționeze faptul că, Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normative conex reformei Curții Supreme de Justiție) a întrat în vigoare la 01.09.2023. Potrivit conținutului art. XI alin.(3) al Legii nr. 24, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din textul recursului declarat, completul de judecată constată că partea apărării a invocat incidența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10), 11) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, completul de judecată constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar. Verificând materialele cauzei, instanța de recurs a stabilit că argumentele recursului apărării se întemeiază pe dezacordul în privința corectitudinii stabilirii pedepsei care, în opinia recurentului, este prea aspră. În acest context, completul de judecată menționează, că potrivit art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra 4 corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, completul de judecată reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Analizând soluțiile instanțelor în speța examinată, instanța de recurs conchide că instanțele le-au motivat în mod corespunzător practicii judiciare, astfel că aplicând inculpatului pedeapsa închisorii pe termenul stabilit, instanțele și-au argumentat soluția, ținând cont de toate circumstanțele cauzei. Astfel, instanța de apel respingând apelul inculpatului cu privire la aplicarea unei pedepse mai blânde, corect a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor comise de Midari Serghei, care anterior a mai fost condamnat după care a comis noi infracțiuni cu intenție, fapt care denotă că pedepsele anterioare nu au atins scopul prevăzut la art. 61 Cod penal, astfel pedeapsa aplicată de prima instanță corect au fost individualizată. Motivele la care a făcut referire recurentul în vederea susținerii oportunității aplicării unei pedepse mai blânde, au fost examinate și apreciate de către prima instanță, fapt care a generat aplicarea unei pedepse legale, careva erori în acest sens nefiind constatate. Așadar, în opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a concluzionat că inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă în limitele prevăzute de sancțiunea legii de comiterea cărora a fost recunoscut vinovat, motiv din care nu există temei pentru atenuarea pedepsei. Având în vedere cele menționate, completul de judecată constată că pedeapsa individualizată aplicată inculpatului Midari Serghei, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Instanța de recurs, de asemenea atestă, că nici argumentul recurentului invocat sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, prin care face referire la posibilitatea aplicării amnistiei în privința inculpatului, nu poate fi reținut, deoarece art.6 alin.(1) lit. h) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 5 XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova prevede expres interdicția aplicării amnistiei persoanei: ” în privința căreia a fost înlăturată anterior răspunderea penală, de trei sau mai multe ori, în temeiul împăcării părților, conform prevederilor art. 109 Cod penal”. Potrivit extrasului din registrul informației criminalistice și criminologice din 11.04.2019 în privința inculpatului Midari Serghei a fost înlăturată răspunderea penală mai mult de trei ori în temeiul împăcării părților, (vol. I, f.d 47-53), dosarul nr.2004021863 în baza art.192/1 Cod penal; dosarul nr. 2007421214 în baza art.195 Cod penal; dosarul nr.2008011111 în baza art.192 alin.(1) Cod penal, astfel existând interdicția pentru aplicarea amnistiei în privința acestuia. Prin urmare, completul de judecată atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului declarat de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului Midari Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2023, în cauza penală în privința lui Midari Serghei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Președinte Țurcan Anatolie Judecătorii Eremciuc Ghenadie Talpă Boris 6