1ra-146/23 — art.264 al. 6. art. 266 CP

1ra-146/23 — art.264 al. 6. art. 266 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-146/23

1-20014729-01-1ra-25012023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători –Daguța Sergiu, Talpă Boris, Eremciuc Ghenadie, Donos Aliona,

judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, recursurile ordinare

declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu,

și de către avocatul Ciubara Mariana în numele inculpatului, împotriva deciziei din 23

noiembrie 2022 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți și a sentinței din 03

septembrie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în cauza penală privind

învinuirea lui

Cazacu Dumitru XXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în s. XXXXX, raionul

XXXXX, anterior nejudecat,

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art., art. 264 alin. (6), 266 Cod penal al

Republicii Moldova.

Termenii de examinare:

prima instanță: 04.02.2020 – 03.09.2021;

instanța de apel: 14.10.2021 – 23.11.2021;

instanța de recurs: 25.01.2023 – 24.10.2023.

Asupra motivelor invocate în recursuri, în baza actelor din dosar, ompletul de

judecată

A C O N S T A T A T:

Cazacu Dumitru a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

art. 264 alin. (6), 266 Cod penal și în baza acestor Legi, a fost condamnat după cum

urmează:

-în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin. (8)

Codul de procedură penală, la 5 (cinci) ani 8 (opt) luni închisoare cu executare în

penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport;

-în baza art. 266 Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin. (8) Codul de

procedură penală, la 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Cazacu Dumitru pedeapsa

definitivă de 6 (șase) ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1

În conformitate cu prevederile art. 901 Cod penal, s-a dispus suspendarea parțială

a executării pedepsei aplicate lui Cazacu Dumitru XXXXX, urmând a fi executată

prima parte a pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de 3 (trei) ani în penitenciar de tip

semiînchis, iar restul pedepsei de 3 (trei) închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis s-a dispus suspendarea condiționată, sentința în privința inculpatului a

nu o executa dacă Cazacu Dumitru în termen de 3 (trei) ani stabilit ca termen de probă,

nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

În termenul ispășirii pedepsei stabilite cu închisoarea s-a inclus termenul aflării

sub arest a lui Cazacu Dumitru din 18.12.2019 până la 15.06.2020.

Termenul ispășirii pedepsei cu închisoarea aplicată lui Cazacu Dumitru a se

calcula din data devenirii definitive a sentinței.

S-a aplicat măsura preventivă obligațiunea de nepărăsire a țării în privința

inculpatului Cazacu Dumitru XXXXX din 03.09.2021, până la devenirea definitivă a

sentinței

S-a admis integral acțiunea civilă. S-a dispus încasarea de la Cazacu Dumitru în

beneficiul succesorului părților vătămate decedate Zorila Angela prejudiciul material în

mărime de 35000 (treizeci și cinci mii) lei.

S-a încasat de la Cazacu Dumitru în beneficiul succesorului părților vătămate

decedate Zorila Angela prejudiciul moral în mărime de 45000 (patruzeci și cinci mii)

lei.

S-a încasat din contul lui Cazacu Dumitru în beneficiul statului cheltuielile

judiciare pentru efectuarea expertizei judiciare în mărime de 6406 (șase mii patru sute

șase) lei.

A fost soluționată chestiunea corpurilor delicte.

data de 18.12.2019, aproximativ la ora 07:15, conducând automobilul de model „Dacia

Logan” cu n/î XXXXX, fără a deține permis de conducere de categoria

corespunzătoare, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, deplasându-se pe

str. Ghica Vodă, or. Drochia din direcția s. Țarigrad, r-l Drochia, încâlcind cerințele:

- pct.10 subpct. 2) lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia

este prevăzut că „persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea

lucrătorului de poliție, ofițerului echipei mobile a Serviciului Vamal, este obligată să

înmâneze pentru control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru

categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus;

- pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia este

prevăzut că „conducătorului de vehicul îi este interzis: să conducă vehiculul în stare de

ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența

preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav,

traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de

conducere”;

- pct.45 subpct. 1 și 2 a Regulamentului Circulației Rutiere, care indică că

„conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, c)starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația

rutieră. În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

2

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului”, și ca urmare a încălcărilor admise ale Regulamentului

Circulației Rutiere, cu partea din față a automobilului, a tamponat din spate pietonii

Șlepac Svetlana, a.n. XXXXX și Cebotari Svetlana, a.n.XXXXX, ambele locuitoare a s.

Bădiceni, r-l Soroca, ultima fiind invalid cu grad sever de dizabilitate, deplasându-se

în scaun cu rotile, fiind însoțită de prima, care se deplasau pe marginea carosabilului

în aceiași direcție cu automobilul menționat.

În rezultatul producerii accidentului rutier, autovehiculul a fost deteriorat în partea

din față, iar cet. Șlepac Svetlana de la leziunile corporale primite a decedat la fața

locului, decesul survenind în rezultatul leziunilor corporale grave, periculoase pentru

viață în timpul primirii lor în formă de: ,,fractura vertebrelor cervicale C2-C3, cu

lezarea măduvei spinării și scurgerii de sînge puncteforme în trunchiul cervical, plagă

contuză și excoriații a frunții, bărbiei, gambei stângi," prin ce se confirm datele

necropsiei, iar cet. Cebotari Svetlana a primit leziuni corporale grave, periculoase

pentru viață în timpul primirii lor în formă de: ,,fracturi a vertebrelor toracale T12 și

lombare L1, cu lezarea măduvei spinării, care s-au complicat cu edem cerebral și

pulmonar, plăgi contuze a frunții, spatele nasului, echimoza gambei stîngi," prin ce se

confirmă datele necropsiei, vătămări care au provocat decesul victimei ulterior în IMSP

„Spitalul raional Drochia”.

Astfel, acțiunile lui Cazacu Dumitru au fost încadrate juridic în baza art. 264 alin.

(6) Cod penal, conform semnele calificative – ”încălcarea regulilor de securitate a

circulației rutieră de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

cauzat din imprudență decesul a două persoane, acțiune săvârșită în stare de

ebrietate”.

Totodată, prima instanță a reținut că, tot Cazacu Dumitru la 18.12.2019,

aproximativ ora 07:15, conducând automobilul de model ,,Dacia Logan” cu n/î

XXXXX, fără a deține permis de conducere de categoria corespunzătoare, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, deplasîndu-se pe str. Ghica Vodă, or. Drochia, din direcția s.

Țarigrad, r. Drochia, urmare a încălcării prevederilor:

- pct.10 alin. 2) lit. a), pct.14 lit. a) și pct.45 subpct. 1 și 2 al Regulamentului

Circulației Rutiere, care au dus la săvârșirea accidentului rutier soldat cu decesul

pietonilor Șlepac Svetlana, a.n.XXXXX și Cebotari Svetlana, a.n.XXXXX, ambele

locuitoare a s. Bădiceni, r-l Soroca, nu a respectat cerințele pct.12 al Regulamentului

Circulației Rutiere, conform căruia, „conducătorul de vehicul implicat într-un accident

în traficul rutier este obligat:

a) să oprească imediat vehiculul semnalizându-l-l în conformitate cu punctul 37

subpunctul 1) litera a) sau subpunctul 2) din prezentul Regulament;

b) să nu schimbe poziția vehiculului și a obiectelor de pe carosabil provenite ca

urmare a accidentului în traficul rutier, cu excepția cazurilor prevăzute în subpunctul 1)

literele c) și d) din prezentul punct;

c) să acorde primul ajutor, să cheme ambulanța în cazul în care în accident au fost

cauzate traumatisme persoanelor, iar dacă aceasta nu este posibil sau în cazurile de

urgență - să asigure transportarea persoanei traumatizate la cea mai apropiată unitate

medicală cu un vehicul de ocazie ori cu propriul vehicul, să declare la unitatea

medicală identitatea sa, prezentând permisul de conducere sau alt act, precum și

certificatul de înmatriculare a vehiculului, ulterior să revină la locul accidentului;

3

d) să elibereze carosabilul deplasând vehiculul pe acostament ori cât mai aproape

de bordura trotuarului, atunci când în urma accidentului nu sânt persoane decedate

și/sau traumatizate, iar prezența pe carosabil a vehiculului implicat în accident face

dificil sau blochează traficul rutier;

e) să marcheze locul inițial al vehiculului, obiectelor ce țin de accident și a

persoanei traumatizate, dacă se impune schimbarea poziției acestora pentru acordarea

primului ajutor, transportarea persoanei traumatizate cu propriul vehicul la unitatea

medicală sau pentru eliberarea carosabilului;

f) să asigure, pe cât posibil, păstrarea urmelor, precum și ocolirea locului

accidentului;

g) să anunțe despre accident poliția și să rămână pe loc până la sosirea lucrătorilor

de poliție;

h) să nu consume băuturi alcoolice sau droguri, precum și să nu administreze

medicamente preparate în baza acestora până nu va fi supus testării alcoolscopice, sau,

după caz, examinării medicale și recoltării probelor biologice”, părăsind locul comiterii

accidentului rutier.

Astfel, acțiunile lui Cazacu Dumitru, au fost încadrate juridic în baza art. 266 Cod

penal, după semnele calificative – „părăsirea locului accidentului rutier, comis de

către persoana care conduce mijlocul de transport, dacă aceasta a provocat urmările

indicate la art.264 alin. (3) și (5) Cod penal".

Turenco Diana, a declarat apel prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea

unei decizii noi de condamnare a lui Cazacu Dumitru după cum urmează:

-al recunoaste vinovat în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, și a-i stabili o pedeapsă

sub formă de 5 ani și 8 luni închisoare cu executare a pedepsei în penitenciar de tip

deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport;

- al recunoaste vinovat în baza art. 266 Cod penal, și a-i stabili o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate a-i stabili definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen

de 6 (șase) ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a

conduce mijloace de transport.

A aplica măsura preventivă arestul preventiv luându-l pe inculpat sub strajă din

sala de judecată.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată a admite pe deplin, și a dispune

încasarea din contul lui Cazacu Dumitru în beneficiul succesorului legal al părții

vătămate decedate suma de 35000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 45000

lei cu titlu de prejudiciu moral.

A încasa din contul lui Cazacu Dumitru în beneficiul statului suma de 6406 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, prima instanță just a stabilit

circumstanțele cauzei și corect a calificat faptele inculpatului Cazacu Dumitru în baza

art. 264 alin. (6) și art. 266 Cod penal, însă neîntemeiat a aplicat suspendarea parțială a

executării pedepsei conform art. 901 Cod penal.

Prima instanță urma să ia în considerare prevederile art.7, art.75 alin. (1) Cod

penal, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii, persoana celui vinovat și

4

mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

În privința inculpatului a fost stabilită doar o circumstanță atenuantă -

recunoașterea vinovăției, însă a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat fără a deține permis de conducere, nu a restituit prejudiciul

succesorului legal al părții vătămate decedate, a părăsit locul comiterii accidentului

rutier, anterior inculpatul a fost supus răspunderii contravenționale din domeniul

circulației rutiere, acest fapt făcând imposibilă aplicarea față de inculpat a prevederilor

art. 901 Cod penal, în scopul restabilirii echității sociale, corectării inculpatului, precum

și în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a

altor persoane.

A susținut că pedeapsa aplicată urmează să corespundă pericolului și gradului

social al faptei comise, circumstanțelor comiterii infracțiunii, atitudinii inculpatului față

de cele întâmplate și neconștientizarea pericolului crimei săvârșite. Ca urmare

consideră că corectarea inculpatului Cazacu Dumitru este posibilă doar prin izolarea lui

de societate.

Totodată, a invocat că aplicarea art.901 din Codul penal, nu este suficientă la caz

pentru corectarea și reeducarea inculpatului precum și pentru restabilirea echității

sociale, deoarece nu corespunde gradului prejudiciabil al faptelor comise și

circumstanțelor cauzei, și nu va contribui la atingerea scopurilor pedepsei penale, or,

inculpatul s-a eschivat de la fața locului după comiterea accidentului rutier. Iar prima

instanța a ajuns la concluzia suspendării condiționate parțiale a executării pedepsei în

lipsa unor argumente, care ar dovedi posibilitatea corectării fără izolarea inculpatului

de societate.

dezacordul parțial cu sentința, în partea admiterii integrale a acțiunilor civile înaintate.

prin care a solicitat casarea sentinței în partea pedepsei, și stabilirea unei pedepse

minime non privative de libertate și micșorarea sumei prejudiciului material și moral.

În motivarea apelului a invocat că concluzia primei instanțe este una eronată și nu

au fost aplicate corect prevederile art. 61 alin. (2), art. 75 alin. (1), art.76 alin. (1), lit. f)

Cod penal, privind individualizarea pedepsei penale, invocând că aceste criterii nu pot

fi utilizate separat, însă numai în ansamblu. Neglijarea unuia dintre aceste criterii la

aplicarea pedepsei înseamnă că pedeapsa aplicată a fost individualizată contrar

prevederilor legale și constituie temei pentru casare.

apelurile declarate au fost admise inclusiv din alte motive decât cele invocate în

recursuri, s-a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre conform modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

- Cazacu Dumitru XXXXX s-a considerat condamnat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 266 Cod penal, cu liberarea de pedeapsa penală din motivul expirării

termenului de prescripție, potrivit prevederilor art. 60 alin. (1), lit. a) Cod penal.

- Cazacu Dumitru XXXXX s-a considerat condamnat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal, și cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8)

Cod procedură penală, i-a fost aplicată pedeapsa de 4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare,

5

cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport.

Inculpatul Cazacu Dumitru XXXXX urma a fi luat sub arest din sala ședinței de

judecată.

Termenul pedepsei urma a fi calculat din 23.11.2022, cu includerea în termenul

pedepsei, timpul aflării lui Cazacu Dumitru sub arest preventiv din 18.12.2019 până la

16.02.2020 și arest la domiciliu din 16.02.2020 până la 15.05.2020.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Zorila

Angela, privind încasarea prejudiciului material. S-a dispus încasarea de la Cazacu

Dumitru XXXXX în folosul succesorului părții vătămate Zorila Angela prejudiciul

material în mărime de 6573 (șase mii cinci sute șaptezeci și trei) lei. În rest pretențiile

materiale s-au admis în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

În rest dispozițiile primei instanțe s-au menținut.

6.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a constatat că, prima instanță a

respectat normele procesuale penale, a verificat complet sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului Cazacu Dumitru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 264

alin. (6), 266 Cod penal, fapte recunoscute și de către inculpat în ședința de judecată,

corect au fost calificate acțiunile acestuia, care de altfel nu se contestă.

Însă la examinarea cauzei a constatat că, prima instanță în latura pedepsei stabilite

inculpatului nu a acordat deplină eficiență principiilor generale de aplicare a pedepsei

consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și nu a ținut cont de criteriile generale

de individualizare a pedepsei, fără argumentare și fără a ține cont de pericolul social

sporit al infracțiunii comise de inculpat prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal,

precum și de consecințele produse în rezultatul infracțiunii, și anume decesul a două

persoane, fiind numită eronat pedeapsă sub formă de închisoare cu aplicarea

prevederilor art. 901 Cod penal, care este prea blândă în circumstanțele stabilite pe caz.

Or, condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei conform art. 901

Cod penal, motivând a fi condiționată de vârsta inculpatului, caracteristica lui la locul

de lucru și trai, recunoașterea deplină a vinovăției, că nu a avut anterior conflicte cu

legea penală, nu justifică suspendarea parțială a pedepsei cu închisoarea.

Instanța de apel a motivat că pedeapsa este echitabilă când impune persoanei

vinovate lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă.

Din materialele cauzei a constatat că deși inculpatul nu are antecedente penale și a

recunoscut vinovăția sa, potrivit cazierului contravențional, ultimul anterior a fost

sancționat pentru conducerea mijlocului de transport fără permis de conducere și

încălcarea regulilor de înmatriculare, în cazul dat a comis infracțiune din domeniul

încălcării regulilor de securitate a circulației rutieră de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul a două persoane,

acțiune săvârșită în stare de ebrietate, clasificată ca infracțiune gravă, prevăzută de

art.264 alin. (6) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 7 la 12

ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

6

Astfel, instanța de apel ținând cont de circumstanțele stabilite pe caz, de faptul că

inculpatul că a condus mijlocul de transport fără a deține permis de conducere, de

urmările produse în urma infracțiunii comise în stare de ebrietate, și anume decesul a

două persoane, de faptul că inculpatul nu a luat măsuri în vederea recuperării

prejudiciul cauzat în urma acțiunilor sale infracționale, a considerat că scopul pedepsei

penale poate fi atins doar prin aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de

închisoare, cu respectarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod penal, - 4 (patru) ani 8

(opt) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport, deoarece consecințele survenite pe caz

indică la imposibilitatea stabilirii pedepsei penale cu aplicarea condamnării cu

suspendarea parțială a executării pedepsei închisorii, nefiind rezonabilă în împrejurările

constatate pe caz.

Stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptelor infracționale săvârșite, și

care este în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și instanța de apel a

considerat că își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

Cu referire la acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Zorila Angela care a

solicitat, încasarea prejudiciului material în sumă de 35000 lei, cheltuieli de

înmormântare și încasarea prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor comise de

inculpat în sumă de 45000 lei. A motivat că succesorul părții vătămate Zorila Angela

nu a prezentat în susținerea acțiunii civile înscrisuri ce ar proba suma solicitată a

prejudiciului material cauzat în urma acțiunilor inculpatului (f.d.30, volumul 2), fiind

anexate doar certificatele privind cheltuielile serviciilor funerare în sumă totală de 6573

lei.

Astfel, instanța de apel a constatat că, solicitarea prejudiciului material, a fost

probată parțial, motiv din care în baza art.387 alin. (1), (3) Cod procedură penală, a

considerat necesar a fi încasată doar suma de 6573 lei, în rest pretențiile urmează a fi

admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

Cât privește micșorare a sumei prejudiciului moral, încasat de prima instanță în

mărime de 45000 lei, instanța de apel a considerat că temei de intervenire nu este, or,

suma încasată fiind în corespundere cu prevederile legale, ținând cont de consecințele

produse și anume decesul lui Cebotari Svetlana, care este sora succesorului Zorila

Angela, care a suferit psihic în urma decesului surorii sale.

Or, după comiterea faptei inculpatul nu a adus careva compensații succesorului

victimei și nu a recuperat prejudiciul cauzat, motiv care a adus suferințe morale în

legătură cu atitudinea indiferentă a inculpatului, prejudiciul moral fiind evident și care

necesită recuperare, motiv pentru care instanța de apel a menținut sentința primei

instanțe în latura respectivă.

Astfel, a concluzionat că acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material

eronat a fost admisă în volum deplin, nefiind dovedite cheltuielile suportate, în sensul

dat a casat sentința, cu încasarea de la inculpat în folosul succesorului părții vătămate a

prejudiciului material în mărime de 6573 (șase mii cinci sute șaptezeci și trei) lei, în

rest cu admiterea acțiunii civile în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă, în rest sentința sa menținut fără

modificări.

7

7.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, invocând

prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, în vigoare până la

modificările efectuate prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie

2023, prin care a solicitat casarea parțială a deciziei deoarece s-a aplicat pedeapsa

individualizată contrar prevederilor legale.

În motivarea recursului declarat a invocat că, instanța de apel a examinat cauza

sub toate aspectele complet și obiectiv, probele au fost apreciate în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții și

utilității lor, iar soluția instanței de stabilire a vinovăției inculpatului Cazacu Dumitru în

baza art. 264 alin. (6) Cod penal și art. 266 Cod penal, nu se contestă.

Susține că atât prima instanță cât și instanța de apel greșit și-au motivat soluția de

individualizare a pedepsei în privința inculpatului și nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, prima instanță incorect aplicând prevederile art.901 Cod penal, iar

instanța de apel a adoptat o soluție greșită în ce privește aplicarea față de inculpat a

unei pedepse minime de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare în baza art. 264 alin. (6)

Cod penal.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având

în vedere persoana celui vinovat care include date privind gradul de dezvoltare psihică,

situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului pînă sau după săvârșirea infracțiunii.

La stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului, instanța nu a avut în

vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod

penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțele care fiind

analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse minimale. Astfel,

consideră că cuantumul pedepsei stabilite inculpatului, nu este în acord cu principiul

proporționalității având în vedere fapta comisă și urmările produse.

Astfel, consideră că acesta nu s-a căit sincer de cele comise, însă și-a recunoscut

vina pentru a evita privarea reală de libertate. Instanța de apel a lăsat fără apreciere

faptul că inculpatul a comis două infracțiuni din capitolul ,, Infracțiuni din domeniul

transportului. " Instanța de apel nu au ținut cont de faptul că inculpatul a comis

infracțiunile încriminate, fiind în stare de ebrietate, care au dus la decesul a două

persoane, el părăsind locul accidentului rutier, deplasându-se în așa stare la serviciu -

Serviciul Situații Excepționale Drochia, unde activa în calitate de pompier.

Prima instanță a stabilit pedeapsa cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, iar

instanța de apel i-a stabilit pedeapsa minimală posibilă pe art. 264 alin. (6) Cod penal,

cu aplicarea art.3641 alin. (8) Cod procedură penală, astfel de pedepse creează impresia

aparentă de posibilitate de a evita aplicarea față de persoanele vinovate de comiterea

unor infracțiuni similare a unor pedepse adecvate, în raport cu pericolul social sporit a

unor asemenea infracțiuni.

7.2. Avocatul Ciubara Mariana în numele inculpatului, însă fără a invoca careva

temeiuri prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, solicitând admiterea recursului

cu casarea deciziei din 23.11.2022 a Curții de Apel Bălți și sentința primei instanțe din

03.09.2021, cu judecarea cauzei și aplicarea unei pedepse mai blânde.

În motivarea recursului a invocat că, prima instanță cât și instanța de apel nu a dat

apreciere deplină circumstanțelor atenuante la caz, fapt ce a dus la aplicarea unei

pedepse mai aspre, nefiind respectat principiul individualizării răspunderii și pedepsei

penale. Astfel, a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde.

8

recursurilor declarate, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea

învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru

dispunerea inadmisibilității recursului declarat de către avocat, și admiterea recursului

procurorului, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet

de judecată.

judecată concluzionează că, recursurile declarate de către avocatul Ciubara Mariana în

numele inculpatului și de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Dubăsari Valeriu, urmează a fi admise din considerentele ce urmează.

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Totodată, din textul Legii menționate rezultă că procedura de examinare a

recursurilor depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei legi,

urmează să fie efectuată conform prevederilor Codului de procedură penală, în vigoare

din 01 septembrie 2023, adică la data judecării recursului, ori prin legea privind

modificarea Codului de procedură penală, de către legiuitor nu s-a dispus efectul ultra

activ a prevederilor Codului de procedură penală în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor (art.3 CPP).

La caz, se atestă că recursurile au fost depuse la data de 22.12.2022 de către

avocat in interesele inculpatului și la 17.01.2023 de către procuror.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile în termen.

Conform art. 433 alin.(1) Cod de procedură penală, dacă recursul este considerat

admisibil, un complet din 3 judecători examinează recursul în fond.

În conformitate cu art.435 alin.(1), pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța îl poate admite, casează, parțial sau total, hotărârea atacată

și ia următoarea soluție, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, sesizate de

către recurenți, și care a dus la adoptarea de către instanța de apel unei hotărâri eronate.

Conform art. 424 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă cererea de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Ciubara Mariana în numele

inculpatului se reține că, partea apărării contestă decizia în partea individualizării

pedepsei fără a invoca careva temeiuri prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, solicitând aplicarea unei pedepsei mai blânde inculpatului, iar cu referire la

recursul declarat de acuzatorul de stat, rezultă că s-a invocat ca temei de recurs

prevederile art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală (în vigoare până la

modificările efectuate prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), în conformitate cu care, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

9

Instanța de recurs atestă că, recurenții sunt de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Cazacu

Dumitru, în baza art. 264 alin. (6), art. 266 Cod penal, criticând decizia instanței de

apel doar în partea stabilirii pedepsei în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, pe un termen

de 4 ani și 8 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip deschis, partea apărării

solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, iar acuzarea solicitând aplicarea unei

pedepse mai aspre.

În acest context, având în vedere că recurenții contestă decizia în latura penală, în

partea individualizării pedepsei penale aplicate, în conformitate cu art. 434 Cod de

procedură penală, instanța de recurs se va expune doar în această parte, menționând

următoarelor aspecte.

Ca urmare a verificării legalității deciziei sub aspectul individualizării pedepsei

aplicate în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, în mărime de 4 ani 8 luni închisoare cu

executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport, instanța de recurs constată următoarele:

Potrivit materialelor cauzei, prin decizia instanței de apel, Cazacu Dumitru a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală (în vigoare la momentul

comiterii faptei și examinării cauzei), în conformitate cu care, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe

baza probelor administrate în faza urmăririi penale, beneficiază de reducere cu 1/3 a

limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă

neremunerată în folosul comunității și de reducere cu 1/4 a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Așadar, sancțiunea art. 264 alin. (6) Cod penal, pentru infracțiunea de a căreia

comiterii inculpatul a fost recunoscut vinovat în prezenta cauza penală, prevede

pedeapsă cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport, și cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală

(reducerea limitelor de pedeapsa cu 1/3), noile limite pentru pedeapsa cu închisoare

constituie la caz, de la 4 ani 8 luni (noul minimul pedepsei) la 8 ani (noul maximum

pedepsei), și inculpatului în speța i s-a aplicat pedeapsa la nivelul minim a pedepsei cu

închisoare, pe un termen de 4 ani 8 luni închisoare, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

Completul de judecată constată că la stabilirea termenului pedepsei inculpatului,

instanța de apel a luat în considerație: gradul prejudiciabil al infracțiunii comise – care

potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal constituie infracțiune gravă, atitudinea inculpatului,

care pe parcursul cauzei penale a recunoscut vinovăția a solicitat ca judecarea cauzei să

fie înfăptuită conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, de

faptul că nu a restituit nimic din prejudiciul cauzat prin infracțiune succesorilor părților

vătămate, de personalitatea inculpatului care potrivit cazierului contravențional a fost

supus răspunderii contravenționale pentru comiterea contravențiilor din domeniul

transportului rutier, însă instanța de apel nu a motivat despre lipsa sau prezența

circumstanțelor atenuante sau agravante, aprecierea acestora, dar i-a stabilit pedeapsa

minimă.

La caz instanța de recurs constată că soluția instanței de apel contravine

principiului individualizării pedepsei penale, nefiind luate în considerație la justă

valoare de către instanța de apel circumstanțele comiterii faptei - conducerea mijlocului

10

de transport de către inculpat în lipsa permisului de conducere (nu dispune de dreptul

de a conduce), aflarea inculpatului în stare de ebrietate, urmările prejudiciabile grave și

ireversibile – decesul a două persoane, comportamentul inculpatului până la comiterea

faptei cât și după, nefiind întreprinse de către acesta careva măsuri cu privire la

repararea prejudiciilor cauzate succesorilor părților vătămate.

Astfel, la caz, în speța se regăsește temeiul invocat în recurs de procuror și

prevăzut la art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246

din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect se atestă că instanța de apel nu a respectat prevederile Legii

penale privind individualizarea pedepsei. Or, conform art. 61, 75 Cod penal, pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Acestea prevederi legale nu au fost respectate de instanța de apel, deoarece,

potrivit părții descriptive a deciziei (vol. II, f.d. 230) în care instanța de apel a descris

că la stabilirea tipului și termenului pedepsei a luat în considerație circumstanțele

stabilite pe caz, precum că, inculpatul Cazacu Dumitru nu are antecedente penale și a

recunoscut vinovăția sa, potrivit cazierului contravențional, anterior a fost sancționat

pentru conducerea mijlocului de transport fără permis de conducere și încălcarea

regulilor de înmatriculare, în cazul dat a comis infracțiune din domeniul încălcării

regulilor de securitate a circulației rutiere, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul

a două persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate, infracțiune prevăzută de art.264

alin. (6) Cod penal, este clasificată ca gravă, faptul că inculpatul nu a luat măsuri în

vederea recuperării prejudiciul cauzat în urma acțiunilor sale infracționale, însă a

considerat că scopul pedepsei penale poate fi atins prin aplicarea inculpatului

pedepsei minime sub formă de închisoare conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, stabilindu-i pedeapsa de 4 ani 8 luni închisoare cu executare.

Or, prin constatarea comiterii de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264

alin.(6) Cod penal, urmată imediat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 266 Cod

penal, cât și constatării circumstanțelor ce atestă că inculpatul nu a reparat prejudiciul

cauzat prin infracțiune, urma a individualiza diferit pedeapsa penală, ținând cont în

deplină măsură de dispozițiile art. 61 alin. (1), (2), art. 75 alin. (1) Cod penal, ce

prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal.

Or, în prezenta cauza penală supusă judecării, se atestă că infracțiunile comise de

către inculpat nu fac parte din incidentul accidental din viața ultimului, deoarece

inculpatul nu de prima dată se află la încălcarea Regulamentului Circulației Rutiere,

11

comițând anterior fapte de gravitatea mai mică a unei infracțiuni, fapt relevat din

materialele cauzei penale ca materialul caracteristic a persoanei inculpatului, modului

lui de viață până la comiterea infracțiunii (f.d. 129, vol.I), cât și după fapta

prejudiciabilă comisă, ceea ce ține de neîndeplinirea obligației de reparare a

prejudiciului cauzat prin infracțiune, însă instanța de apel nejustificat și inechitabil a

individualizat pedeapsa penală, fiind una prea blândă și disproporțională în raport cu

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, a personalității inculpatului, cât și în raport

cu scopul pedepsei penale privind restabilirea echității sociale, corectării vinovatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor

persoane.

În acest sens, completul de judecată reține că, instanța de apel la individualizarea

pedepsei aplicate inculpatului, cu desăvârșire nu a motivat referitor la lipsa sau

prezența în speța a circumstanțelor atenuante și agravante prevăzute de art. 76, 77 Cod

penal, cât și referitor la efectele de drept a acestor circumstanțe, prevăzute de art.78

Cod penal.

Astfel, recunoașterea vinei de către inculpat, fără a fi întreprinse acțiuni reale în

vederea diminuării gravității infracțiunii comise, cât și consecințelor nefaste a acesteia,

prin acordarea sprijinului material familiilor victimelor, reparării efective a

prejudiciului cauzat, atestă că recunoașterea vinei de către inculpat este pur formală,

nefiind prezentă în fapt căința sinceră, repararea prejudiciului cauzat, urmărind doar

scopul judecării cauzei penale în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedura

penală, pentru a beneficia de reducerea pedepsei penale.

În asemenea împrejurări, recunoașterea formală de către inculpat a vinovăției sale,

nu duce la aplicarea acestuia în mod automat pedepsei în limita minimă a sancțiunii

legii penale reduse conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală (în

vigoare la data examinării cauzei penale în instanța de apel), ori la caz, instanța de apel

a omis aplicarea prevederilor art. 78 Cod penal (Efectele circumstanțelor atenuante și

agravante).

Completul de judecată menționează că, instanța de apel a abordat inechitabil

problema individualizării pedepsei penale stabilite în baza art. 264 alin. (6) Cod penal

în prezenta cauza penală, repetând în acest sens eroarea admisă de prima instanță, deși

și a reparat parțial această prin desființarea condamnării inculpatului la pedeapsa cu

închisoare cu suspendare condiționată parțială a executării acesteia.

Pornind de la cele menționate, se reține că instanța de apel nu a respectat

întocmai prescripțiile de drept nominalizate, or, completul de judecată reține că instanța

de apel nu a pătruns în esența circumstanțelor cauzei, ca urmare a ignorat unele aspecte

evidente stabilite, ce au avut drept consecință pronunțarea unei pedepse prea blânde la

caz.

Reieșind din aspectele elucidate și ținând cont de faptul că în motivarea deciziei

instanței de apel în partea individualizării pedepsei, s-au constatat erori care nu pot fi

corectate de instanța de recurs, completul de judecată ajunge la concluzia cu privire la

necesitatea casării parțiale a deciziei instanței de apel, în partea individualizării

pedepsei aplicate în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei

penale în această parte în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

Ajungând la concluzie menționată mai sus, completul de judecată găsește

necesar de a admite și recursul declarat de către apărătorul inculpatului în interesele

ultimului, pentru a asigura echilibrul rejudecării cauzei penale în ordine de apel potrivit

12

principiului contradictorialității, și realizării efective a dreptului la apărare în procesul

penal, ori în instanța de apel la rejudecarea cauzei potrivit apelului declarat de către

partea apărării, pot fi constatate circumstanțe noi cu privire la caracterizarea pozitivă a

inculpatului, ce poate avea ca efect de drept ameliorarea situației inculpatului.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual

penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel declarată de acuzare și

chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în măsura competenței sale asupra

motivelor din recursul declarat, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, și în dependență de circumstanțele

constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admit recursurile declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu și de către avocatul Ciubara Mariana în numele

inculpatului Cazacu Dumitru.

Se casează parțial decizia din 23 noiembrie 2022 a Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți, în cauza penală în privința lui Cazacu Dumitru XXXXX, condamnat în

baza art. 264 alin. (6) Cod penal, în latura penală în partea pedepsei principale aplicate,

cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Donos Aliona

13

14