1ra-1301/2023 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-1301/2023 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1301/2023

1-22189523-01-1ra-09082023

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție,

Completul de judecată în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,

a judecat recursul declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele

inculpatei Belous Mihaela, prin care solicită casarea deciziei din 07 iunie 2023 a

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privind-o pe

Belous Mihaela Xxxxx, născută la xxxxxxx, originară și

domiciliată în r-nul xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza materialelor din dosar, completul de

judecată a Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Belous Mihaela a fost recunoscută vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa

de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea

dreptului de a conduce mijloace de transport.

La fel, a fost admisă retragerea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului

material și compensării cheltuielilor de judecată, fiind dispusă încetarea procesului

în această parte a acțiunii civile.

Totodată, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate/partea civilă Botnarciuc Dumitru și partea civilă Botnarciuc Olga, privind

repararea prejudiciului moral.

1

În acest sens, s-a dispus încasarea de la inculpata Belous Mihaela în beneficiul

succesorului părții vătămate/părții civile, reprezentantului legal a părților civile

minore – Botnarciuc Dumitru, suma de 300 000 lei, cu titlu de compensație pentru

paguba morală cauzată, suma de 300 000 lei cu titlu de compensație pentru paguba

morală cauzată minorului xxxxxxx, și suma de 50 000 lei, cu titlu de compensație

pentru paguba morală cauzată copilului minor xxxxxxx.

La fel, s-a dispus încasarea de la inculpata Belous Mihaela în beneficiul lui

Botnarciuc Olga suma de 300 000 lei, cu titlu de compensație pentru paguba morală

cauzată.

De asemenea, a fost dispusă încasarea de la Belous Mihaela în beneficiul

statului suma de 2625,8 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare și a fost soluționată soarta

corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Belous Mihaela,

la 02.12.2022, aproximativ la ora 07:35, a condus pe traseul R-16, km. 26, și 3 anume

în orașul Fălești, strada Bălțului, deținând permis de conducere pentru categoria de

autovehicul pe care o conducea, mijlocul de transport de model ,,Mitsubishi ASX”,

cu numărul de înmatriculare xxxxxxxx și în timpul deplasării, nu a ținut seama de

împrejurări și nu a apreciat corect situația reală pe drum în care se afla autoturismul

la momentul respectiv, nu a ținut cont de totalitatea factorilor ce caracterizează

condițiile rutiere, precum existența altor participanți la trafic, contrar pct. 11 lit. f) al

Regulamentului circulației rutiere, care obligă conducătorul de vehicule „la trecerile

pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la

marginea părții carosabile și intenționează să se angajeze în traversare, precum și

celor care traversează drumul pe partea carosabilă în direcția de mers a vehiculului;

în cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus viteza vreun

vehicul, conducătorii altor vehicule care se deplasează pe benzile alăturate pot

continua deplasarea numai după ce s-au asigurat că pe trecere nu sânt pietoni”,

precum și neglijând prevederile pct. 20 subpct. 5) al prezentului Regulament, care

avertizează conducătorul că la ,,semnalul galben intermitent permite trecerea,

totodată avertizează că intersecția sau trecerea pentru pietoni este cu circulația

nedirijată și prezintă pericol, impunând conducătorilor prudență sporită”, ignorând

regulile de securitate a circulației rutiere prevăzute la pct.45 subpct. 1) lit. b) și d) al

Regulamentului, care prevede că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase

și situația rutieră” și subpct. 2) al aceluiași punct, care stipulează că „în cazul în care

în limita vizibilității apare un obstacol care poate fi observat de conducător, acesta,

fără a pune în pericol siguranța traficului, poate ocoli obstacolul, iar dacă nu este

posibil – trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească vehiculul”, în timp ce se

deplasa pe banda extremă dreapta a carosabilului cu două benzi de deplasare pe sens,

2

contrar prevederilor stipulate în pct. 54 subpct. 1) lit. a) și b) al Regulamentului

menționat, conform cărora „depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația

nedirijată și în imediata apropiere înainte de acestea și pe trecerile pentru pietoni și

în imediata apropiere înainte de acestea”, încălcând marcajul longitudinal 1.1.1

,,Linia îngustă continuă” din anexa nr. 4 al Regulamentului, depășind semnificativ

limita de viteză stabilită prin indicatorul 3.27 „Viteză maximă limitată” din anexa

nr. 3 al Regulamentului, s-a încadrat în manevra de depășire a automobilului de

model ,,Mercedes-Benz”, cu numărul de înmatriculare xxxxxx, condus de către

Tverdostup Roman, cu ieșirea pe banda de circulație în sens opus și ca rezultat a

tamponat cu partea frontală a automobilului pietonul xxxxx, născută la xxxxxxx,

care traversa regulamentar partea carosabilă la trecerea de pietoni, în rezultatul cărui

fapt potrivit raportului de expertiză judiciară nr.202220C0072 din 09.12.2022, lui

xxxxxxxx, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-

cerebral închis cu contuzie cerebrală, hemoragie subdurală difuză la ambele emisfere

cerebrale suprafața bazală și convecsitală, care se califică la vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață, de la care la scurt timp a survenit decesul acesteia.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatei Belous Mihaela în baza art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – încălcarea regulilor de

securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

2.1. Avocatul Dizovscaia Odetta în numele inculpatei Belous Mihaela, prin

care a solicitat casarea sentinței în latura penală, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie

aplicată inculpatei Belous Mihaela o pedeapsă fără executare a închisorii, conform

prevederilor art. 78, 79, 90, 96 Cod penal, motivând că în speță există circumstanțe

atenuante pe care instanța de judecată nu le-a luat în considerare la stabilirea

pedepsei.

2.2. Inculpata Belous Mihaela, prin care a solicitat casarea sentinței în latura

pedepsei și dispunerii încasării prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care lui Belous Mihaela să-i fie aplicată o pedeapsă cu suspendarea condiționată a

executării acesteia conform art. 90 Cod penal și diminuarea sumei ce urmează a fi

încasată în calitate de prejudiciu moral în beneficiul fraților minori a victimei.

În argumentarea apelului, apelanta a invocat că i s-a aplicat o pedeapsă prea

severă și a fost respinsă cererea de aplicare a unei pedepse condiționate fără o

argumentare clară, în speță fiind prezente mai multe circumstanțe atenuante ce țin

de persoana inculpatei și comportamentul acesteia înainte și după săvârșirea

infracțiunii. Totodată, indică că suma dispusă pentru încasare cu titlu de prejudiciu

moral fraților minori a victimei este excesivă în lumina jurisprudenței Republicii

3

Moldova, or însăși condamnarea inculpatei constituie în sine o satisfacție morală

pentru partea vătămată.

fost respinse apelurile declarate ca fiind nefondate.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat reieșind din

circumstanțele și împrejurările speței prin prisma materialelor anexate la dosar ce

vizează fapta infracțională comisă de Belous Mihaela, personalitatea acesteia și

urmările prejudiciabile ale acțiunilor ei, că prima instanță justificat a aplicat acesteia

pedeapsa sub formă de închisoare, iar cuantumul acesteia pentru faptă comisă a fost

stabilit cu respectarea principiilor individualizării pedepsei penale și a prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

În acest sens, instanța de apel a menționat că pedeapsa aplicată inculpatei

Belous Mihaela, sub formă de închisoare, în cuantumul stabilit de către prima

instanță, este în coraport cu gravitatea faptei comise – o infracțiune gravă, comisă

din imprudență; natura și gravitatea consecințelor infracțiunii - ca urmare a acțiunii

infracționale comisă de Belous Mihaelaxxxx, născută la xxxxx, care traversa

regulamentar partea carosabilă la trecerea de pietoni, a fost tamponată frontal, în

rezultatul cărui fapt, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism

craniocerebral închis cu contuzie cerebrală, hemoragie subdurală difuză la ambele

emisfere cerebrale suprafața bazală și convecsitală, care se califică la vătămări

corporale grave, periculoase pentru viață, de la care la scurt timp a survenit decesul

acesteia; personalitatea inculpatului - anterior nu a mai avut conflicte cu legea;

atitudinea inculpatului față de fapta comisă și procesul desfășurat - a recunoscut vina

și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, fapt ce a găsit reflectare

asupra termenului de examinare a cauzei, circumstanțe atenuante - căința sinceră;

circumstanțe agravante - n-au fost reținute.

Cât privește invocarea faptului aplicării unei pedepse cu suspendare

condiționată a executării pe motiv, că inculpata Belous Mihaela este însărcinată,

instanța de apel a notat că potrivit informației datate cu 17.05.2023, contrasemnate

de Directorul Penitenciarului nr.11, Bălți, Viorel Lungu, la moment, inculpata

Belous Mihaela se deținea în Penitenciarul nr.11 Bălți, iar la intrare în penitenciar a

fost întocmită cartela medicală de ambulator cu colectarea anamnesticului, careva

leziuni corporale n-au fost depistate. La 21.02.2023 a fost consultată de medicul

ginecolog care activează în cadrul penitenciarului, fiind confirmată sarcina de 10-11

săptămâni. La 07.03.2023 a fost petrecută o consultație repetată pentru

monitorizarea indicilor antropometrici cu prescrierea examenului ecografic și

repetat la 20.04.2023 cu anexarea rezultatelor la cartela medicală de ambulator. Este

asigurată cu asistență medicală gratuită și cu medicamente conform Programului

unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment starea generală este

satisfăcătoare.

4

Privitor la aplicabilitatea prevederilor alin. (1) art. 96 Cod penal, instanța de

apel a reținut că potrivit prevederilor articolului nominalizat, însăși faptul că

inculpata Belous Mihaela ar fi însărcinată, nu duce implicit și obligatoriu la

amânarea executării pedepsei în baza art. 96 Cod penal, or, raționamentul de aplicare

a prevederilor art. 96 Cod penal, este unul facultativ, fiind o apreciere proprie a

instanței de judecată, în baza materialelor și probelor aduse, în acest sens, dar nu o

obligație a acesteia, după cum se pretinde în cererea de apel.

Cu referire la solicitarea apelanților de a micșora cuantumul sumelor de bani

încasate prin sentința primei instanțe cu titlul de prejudiciu moral copiilor xxxx xxxx

și xxxxx xxxx, instanța de apel a considerat că este lipsită de temei, or, prima instanță

corect a încasat aceste sume, xxxx xxxx fiind martor ocular al accidentului, acesta

deplasându-se la o distanță de 30 cm. de sora xxx xxx. Prin urmare, acesta a văzut

toate circumstanțele producerii accidentului, a fost la fața locului când a venit

ambulanța, iar potrivit raportului psihologic se confirmă, că xxxxx xxxxx trăiește

amintiri puternic emoționante care-i provoacă stări de blocaj emoțional, panică.

Acest accident l-a marcat pe tot parcursul vieții, prin urmare, invocarea apelanților,

precum că suma prejudiciului este una exagerată, este una lipsită de temei.

Tatiana în numele inculpatei Belous Mihaela, care invocă temeiul de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală (în vigoare până la 01.09.2023)

și solicită casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, de aplicarea inculpatei o pedepsei fără privarea de

libertate.

În argumentarea recursului, recurentul invocă:

- la stabilirea pedepsei nu s-au luat în considerare argumentele invocate de

apărătorii inculpatei, că există circumstanțe atenuante, că după comiterea

accidentului rutier Belous Mihaela nu a părăsit locul comiterii accidentului rutier,

nu a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, iar după comiterea

accidentului rutier a dorit să acorde ajutor victimei minore, dar acest fapt nu a fost

acceptat de părinții acesteia, mama inculpatei a propus de mai multe ori ajutor

financiar părinților victimei pentru organizarea funeraliilor, însă aceștia nu au

acceptat propunerea:

- inculpata Belous Mihaela la fel a fost afectată grav, prin infracțiunea

săvârșită, aflându-se culcată la pat mai mult timp, deoarece la momentul comiterii

accidentului rutier era însărcinată în săptămâna 7-8, iar instanța de judecată a ignorat

această circumstanță și nu a aplicat prevederile art. 90 Cod penal;

- nu s-a luat în considerare că inculpata este pentru prima dată pe banca

acuzaților, se caracterizează pozitiv la locul de studii, nu stă la evidența medicului

psihiatru sau narcolog, se căiește sincer de cele săvârșite, a reparat benevol

5

prejudiciul material cauzat prin infracțiune, care de asemenea este o circumstanță

atenuantă la stabilirea pedepsei;

- instanța de apel greșit a concluzionat că doar prin executare pedepsei cu

închisoarea va fi atins scopul pedepsei lui Belous Mihaela și instanța de apel urma

să micșoreze cuantumul despăgubirilor, după cum s-a solicitat de apărare.

4.1. La data de 16 octombrie 2023 avocatul Lozovscaia Tatiana în numele

inculpatei Belous Mihaela a depus supliment la recurs prin care își manifestă

dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral stabilit, care este o sumă exagerat de

mare și care în practica judiciară nu se mai regăsește, iar inculpata Belous Mihaela

a achitat suma de 85 000 lei pentru înmormântare, precum și indică faptul că la 10

septembrie 2023 inculpata Belous Mihaela a născut un copil.

Botnarciuc Olga, au depus referința, prin care pledează pentru inadmisibilitatea

recursului declarat, pe motiv că criticile din recurs sunt neîntemeiate, or instanța de

apel în decizie s-a expus asupra motivelor invocat în apel și și-a argumentat detaliat

soluția în partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia.

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

În speță se constată că, conform prevederilor art. 422 Cod de procedură penală

(în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel este declarat în termen, la

17.07.2023.

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01

septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Potrivit prevederilor art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, (în redacția

Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), dacă este

considerat admisibil, un complet din 3 judecători examinează recursul în fond.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

(în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023),

judecând recursul instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, în vigoare la data judecării cauzei

în instanța de apel, judecând apelul, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea

6

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au

fost corect aplicate și hotărârea să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În context, completul de judecată menționează că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței

de apel prin prisma temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din

31.07.2023, fără a specifica care anume caz prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, urmează a fi aplicat în prezenta speță, dar își manifestă

dezacordul cu soluția instanței de apel în latura individualizării pedepsei penale

stabilite inculpatei, modul de executare a acesteia, precum și asupra cuantumului

prejudiciului moral dispus a fi încasat din contul inculpatei Belous Mihaela.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte și pe baza

materialelor cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în

speță se identifică ca incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr.

246 din 31.07.2023, prin prisma faptului că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Astfel, verificând decizia instanței de apel și analizând motivele pe care

instanța și-a întemeiat soluția de respingere a apelurilor declarate, se observă că

această motivare este una neclară și contravine circumstanțelor faptice și de drept,

ce rezultă din conținutul materialelor cauzei.

În acest sens, din conținutul sentinței primei instanțe (f.d. 9-10, vol. II) și a

deciziei instanței de apel (f.d. 70, vol. II), completul de judecată atestă că ambele

instanțe de judecată au constatat la săvârșirea infracțiunii în privința inculpatei

Belous Mihaela prezența doar a circumstanțelor atenuante – recuperarea benevolă a

7

pagubei pricinuite prin infracțiune părților vătămate și căința sinceră a inculpatei,

fiind constată lipsa circumstanțelor agravante în prezenta speță.

La acest aspect, completul de judecată observă că deși în prezenta speță a fost

constatată prezența doar a circumstanțelor atenuante la săvârșirea infracțiunii

și lipsa circumstanțelor agravante, inculpatei Belous Mihaela i s-a aplicat o

pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea reducerii cu o treime a

limitelor de pedeapsă cu închisoarea conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, ceea ce reprezintă o pedeapsă mai aproape de limita maximă de 4

ani și 8 luni a pedepsei cu închisoarea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, și redusă cu o treime conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală (în

vigoare la data examinării cauzei în instanța de fond și de apel).

În acest context, completul de judecată observă că fără a se ține cont de

prevederile art. 78 alin. (1) Cod penal, de către instanțele de judecată nu a fost

motivat și nu s-a evaluat efectele prezenții circumstanțelor atenuante și lipsei

circumstanțelor agravante în prezenta speță la aplicarea inculpatei Belous Mihaela

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a

pedepsei cu închisoarea de 4 ani și 6 luni, mai aproape de limita maximă, fără a se

da vreo argumentare neaplicării prevederilor din art. 78 alin. (1) lit. a) Cod penal,

care stipulează expres că: „În cazul în care instanța de judecată constată

circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau

se schimbă după cum urmează: a) dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la

articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10

ani, pedeapsa poate fi redusă până la acest minim”.

Conform art. 78 alin.(3) Cod Penal, în cazul în care există circumstanțe

agravante se poate aplica pedeapsa maximă prevăzută la articolul corespunzător din

Partea specială a prezentului cod.

Potrivit prevederilor art. 78 alin.(4) Cod penal, în caz de concurs al

circumstanțelor agravante și celor atenuante, coborârea pedepsei până la minimul

sau ridicarea ei până la maximul prevăzut la articolul corespunzător din Partea

specială a prezentului cod nu este obligatorie.

Astfel, raționamentul juridic a prevederilor art. 78 alin. (1), (3), (4) Cod penal,

stabilesc regulile cu privire la efectele circumstanțelor atenuante și agravante,

impune instanței judecătorești obligația individualizării pedepsei ce urmează a fi

aplicată vinovatului, între limita minimă și maximă a sancțiunii legii penale

imputate, ținând cont de prevederile art. 61, art. 75 Cod penal, și urmând ca termenul

pedepsei să varieze în funcție de circumstanțele atenuante și/sau agravante

constatate în cauza penală, iar instanța de judecată are obligația aplicării efectelor

circumstanțelor atenuante și agravante, ceea ce în prezenta cauza penală nu a avut

loc din partea instanței de apel.

8

După cum rezultă din decizia recurată, instanța de apel nu a oferit nici un

răspuns apelanților, în ce privește neaplicarea efectelor circumstanțelor atenuante

prescrise în art.78 alin.(1) Cod penal, și din care considerente de drept a aplicat

inculpatei pedeapsa apropiată la maxim de limita cea mai aspră a sancțiunii legii

penale, devreme ce instanța de apel însuși a constatat prezența doar a circumstanțelor

atenuante și lipsa circumstanțelor agravante.

Totodată, completul de judecată atestă că deși în cererea de apel a inculpatei

Belous Mihaela (f.d. 31, vol. II) aceasta a invocat faptul că „nu a fost argumentat

juridic dispunerea de către instanța de fond a încasării din contul meu a

prejudiciului moral cauzat celor doi frați minori în suma de 300 mii lei unui și 50

mii lei altui, suma încasată fiind una excesivă în lumina jurisprudenței Republicii

Moldova”, instanța de apel în conținutul deciziei a omis să se expună pe deplin

asupra acestui motiv, lăsând fără o argumentare chestiunea invocată de apelant ce

ține de temeinicia încasării sumei de 50 000 lei în beneficiul fratelui mai mic al

victimei, care la momentul comiterii infracțiunii avea vârsta de 1 an și 2 luni.

În acest context, completul de judecată reține că CtEDO în hotărârea sa din

cauza Capacchione împotriva Republicii Moldova din 30 noiembrie 2021, cererea

nr. 22616/10, pct. 19, a reamintit că articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea

„instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor

și a probelor prezentate de către părți (a se vedea, printre multe altele, Perez v.

Franța [MC], nr. 47287 / 99, § 80, CEDO 2004-I, și Loupas v. Grecia, nr. 21268/16,

potrivit căreia acest articol obligă, inter alia, instanțele să motiveze deciziile lor. Fără

a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către reclamant, această

obligație presupune, totuși, că o parte la procesul judiciar poate aștepta un răspuns

specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii

în cauză (a se vedea, printre multe altele, Paixão Moreira Sá Fernandes v.

Portugalia, nr. 78108/14, § 71, 25 februarie 2020, definitivă la 20 mai 2020).

În consecință, instanța de apel a adoptat o decizia printr-o motivare

superficială, fără a clarifica aspectele menționate supra, lăsându-le fără argumentare

cuvenită, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată

soluția adoptată și astfel, recursul declarat urmează a fi admis, iar decizia instanței

de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra chestiunilor esențiale supuse atenției

sale nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și

9

în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele

inculpatei Belous Mihaela, casează total decizia din 07 iunie 2023 a Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privind-o pe Belous Mihaela Xxxxx, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Daguța Sergiu

Eremciuc Ghenadie

10