1ra-1301/2023 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1301/2023 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1301/2023 1-22189523-01-1ra-09082023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 18 octombrie 2023 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție, Completul de judecată în componența: Președinte – Țurcan Anatolie, Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie, a judecat recursul declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Belous Mihaela, prin care solicită casarea deciziei din 07 iunie 2023 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privind-o pe Belous Mihaela Xxxxx, născută la xxxxxxx, originară și domiciliată în r-nul xxxxx. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 27.12.2022 – 20.02.2023 (prima instanță); 2. 16.03.2023 - 07.06.2023 (instanța de apel); 3. 09.08.2023 - 18.10.2023 (instanța de recurs).
Asupra recursului în cauză, în baza materialelor din dosar, completul de judecată a Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T:
Prin sentința din 20 februarie 2023 a Judecătoriei Bălți (sediul Fălești), cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Belous Mihaela a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. La fel, a fost admisă retragerea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului material și compensării cheltuielilor de judecată, fiind dispusă încetarea procesului în această parte a acțiunii civile. Totodată, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate/partea civilă Botnarciuc Dumitru și partea civilă Botnarciuc Olga, privind repararea prejudiciului moral. 1 În acest sens, s-a dispus încasarea de la inculpata Belous Mihaela în beneficiul succesorului părții vătămate/părții civile, reprezentantului legal a părților civile minore – Botnarciuc Dumitru, suma de 300 000 lei, cu titlu de compensație pentru paguba morală cauzată, suma de 300 000 lei cu titlu de compensație pentru paguba morală cauzată minorului xxxxxxx, și suma de 50 000 lei, cu titlu de compensație pentru paguba morală cauzată copilului minor xxxxxxx. La fel, s-a dispus încasarea de la inculpata Belous Mihaela în beneficiul lui Botnarciuc Olga suma de 300 000 lei, cu titlu de compensație pentru paguba morală cauzată. De asemenea, a fost dispusă încasarea de la Belous Mihaela în beneficiul statului suma de 2625,8 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare și a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Belous Mihaela, la 02.12.2022, aproximativ la ora 07:35, a condus pe traseul R-16, km. 26, și 3 anume în orașul Fălești, strada Bălțului, deținând permis de conducere pentru categoria de autovehicul pe care o conducea, mijlocul de transport de model ,,Mitsubishi ASX”, cu numărul de înmatriculare xxxxxxxx și în timpul deplasării, nu a ținut seama de împrejurări și nu a apreciat corect situația reală pe drum în care se afla autoturismul la momentul respectiv, nu a ținut cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, precum existența altor participanți la trafic, contrar pct. 11 lit. f) al Regulamentului circulației rutiere, care obligă conducătorul de vehicule „la trecerile pentru pietoni cu circulație nedirijată, să cedeze trecerea pietonilor care se află la marginea părții carosabile și intenționează să se angajeze în traversare, precum și celor care traversează drumul pe partea carosabilă în direcția de mers a vehiculului; în cazul în care înaintea trecerii pentru pietoni s-a oprit sau a redus viteza vreun vehicul, conducătorii altor vehicule care se deplasează pe benzile alăturate pot continua deplasarea numai după ce s-au asigurat că pe trecere nu sânt pietoni”, precum și neglijând prevederile pct. 20 subpct. 5) al prezentului Regulament, care avertizează conducătorul că la ,,semnalul galben intermitent permite trecerea, totodată avertizează că intersecția sau trecerea pentru pietoni este cu circulația nedirijată și prezintă pericol, impunând conducătorilor prudență sporită”, ignorând regulile de securitate a circulației rutiere prevăzute la pct.45 subpct. 1) lit. b) și d) al Regulamentului, care prevede că „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră” și subpct. 2) al aceluiași punct, care stipulează că „în cazul în care în limita vizibilității apare un obstacol care poate fi observat de conducător, acesta, fără a pune în pericol siguranța traficului, poate ocoli obstacolul, iar dacă nu este posibil – trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească vehiculul”, în timp ce se deplasa pe banda extremă dreapta a carosabilului cu două benzi de deplasare pe sens, 2 contrar prevederilor stipulate în pct. 54 subpct. 1) lit. a) și b) al Regulamentului menționat, conform cărora „depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația nedirijată și în imediata apropiere înainte de acestea și pe trecerile pentru pietoni și în imediata apropiere înainte de acestea”, încălcând marcajul longitudinal 1.1.1 ,,Linia îngustă continuă” din anexa nr. 4 al Regulamentului, depășind semnificativ limita de viteză stabilită prin indicatorul 3.27 „Viteză maximă limitată” din anexa nr. 3 al Regulamentului, s-a încadrat în manevra de depășire a automobilului de model ,,Mercedes-Benz”, cu numărul de înmatriculare xxxxxx, condus de către Tverdostup Roman, cu ieșirea pe banda de circulație în sens opus și ca rezultat a tamponat cu partea frontală a automobilului pietonul xxxxx, născută la xxxxxxx, care traversa regulamentar partea carosabilă la trecerea de pietoni, în rezultatul cărui fapt potrivit raportului de expertiză judiciară nr.202220C0072 din 09.12.2022, lui xxxxxxxx, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism cranio- cerebral închis cu contuzie cerebrală, hemoragie subdurală difuză la ambele emisfere cerebrale suprafața bazală și convecsitală, care se califică la vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, de la care la scurt timp a survenit decesul acesteia. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatei Belous Mihaela în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi – încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către: 2.1. Avocatul Dizovscaia Odetta în numele inculpatei Belous Mihaela, prin care a solicitat casarea sentinței în latura penală, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie aplicată inculpatei Belous Mihaela o pedeapsă fără executare a închisorii, conform prevederilor art. 78, 79, 90, 96 Cod penal, motivând că în speță există circumstanțe atenuante pe care instanța de judecată nu le-a luat în considerare la stabilirea pedepsei. 2.2. Inculpata Belous Mihaela, prin care a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei și dispunerii încasării prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Belous Mihaela să-i fie aplicată o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia conform art. 90 Cod penal și diminuarea sumei ce urmează a fi încasată în calitate de prejudiciu moral în beneficiul fraților minori a victimei. În argumentarea apelului, apelanta a invocat că i s-a aplicat o pedeapsă prea severă și a fost respinsă cererea de aplicare a unei pedepse condiționate fără o argumentare clară, în speță fiind prezente mai multe circumstanțe atenuante ce țin de persoana inculpatei și comportamentul acesteia înainte și după săvârșirea infracțiunii. Totodată, indică că suma dispusă pentru încasare cu titlu de prejudiciu moral fraților minori a victimei este excesivă în lumina jurisprudenței Republicii 3 Moldova, or însăși condamnarea inculpatei constituie în sine o satisfacție morală pentru partea vătămată.
Prin decizia din 07 iunie 2023 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, au fost respinse apelurile declarate ca fiind nefondate. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat reieșind din circumstanțele și împrejurările speței prin prisma materialelor anexate la dosar ce vizează fapta infracțională comisă de Belous Mihaela, personalitatea acesteia și urmările prejudiciabile ale acțiunilor ei, că prima instanță justificat a aplicat acesteia pedeapsa sub formă de închisoare, iar cuantumul acesteia pentru faptă comisă a fost stabilit cu respectarea principiilor individualizării pedepsei penale și a prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. În acest sens, instanța de apel a menționat că pedeapsa aplicată inculpatei Belous Mihaela, sub formă de închisoare, în cuantumul stabilit de către prima instanță, este în coraport cu gravitatea faptei comise – o infracțiune gravă, comisă din imprudență; natura și gravitatea consecințelor infracțiunii - ca urmare a acțiunii infracționale comisă de Belous Mihaelaxxxx, născută la xxxxx, care traversa regulamentar partea carosabilă la trecerea de pietoni, a fost tamponată frontal, în rezultatul cărui fapt, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism craniocerebral închis cu contuzie cerebrală, hemoragie subdurală difuză la ambele emisfere cerebrale suprafața bazală și convecsitală, care se califică la vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, de la care la scurt timp a survenit decesul acesteia; personalitatea inculpatului - anterior nu a mai avut conflicte cu legea; atitudinea inculpatului față de fapta comisă și procesul desfășurat - a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, fapt ce a găsit reflectare asupra termenului de examinare a cauzei, circumstanțe atenuante - căința sinceră; circumstanțe agravante - n-au fost reținute. Cât privește invocarea faptului aplicării unei pedepse cu suspendare condiționată a executării pe motiv, că inculpata Belous Mihaela este însărcinată, instanța de apel a notat că potrivit informației datate cu 17.05.2023, contrasemnate de Directorul Penitenciarului nr.11, Bălți, Viorel Lungu, la moment, inculpata Belous Mihaela se deținea în Penitenciarul nr.11 Bălți, iar la intrare în penitenciar a fost întocmită cartela medicală de ambulator cu colectarea anamnesticului, careva leziuni corporale n-au fost depistate. La 21.02.2023 a fost consultată de medicul ginecolog care activează în cadrul penitenciarului, fiind confirmată sarcina de 10-11 săptămâni. La 07.03.2023 a fost petrecută o consultație repetată pentru monitorizarea indicilor antropometrici cu prescrierea examenului ecografic și repetat la 20.04.2023 cu anexarea rezultatelor la cartela medicală de ambulator. Este asigurată cu asistență medicală gratuită și cu medicamente conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală. La moment starea generală este satisfăcătoare. 4 Privitor la aplicabilitatea prevederilor alin. (1) art. 96 Cod penal, instanța de apel a reținut că potrivit prevederilor articolului nominalizat, însăși faptul că inculpata Belous Mihaela ar fi însărcinată, nu duce implicit și obligatoriu la amânarea executării pedepsei în baza art. 96 Cod penal, or, raționamentul de aplicare a prevederilor art. 96 Cod penal, este unul facultativ, fiind o apreciere proprie a instanței de judecată, în baza materialelor și probelor aduse, în acest sens, dar nu o obligație a acesteia, după cum se pretinde în cererea de apel. Cu referire la solicitarea apelanților de a micșora cuantumul sumelor de bani încasate prin sentința primei instanțe cu titlul de prejudiciu moral copiilor xxxx xxxx și xxxxx xxxx, instanța de apel a considerat că este lipsită de temei, or, prima instanță corect a încasat aceste sume, xxxx xxxx fiind martor ocular al accidentului, acesta deplasându-se la o distanță de 30 cm. de sora xxx xxx. Prin urmare, acesta a văzut toate circumstanțele producerii accidentului, a fost la fața locului când a venit ambulanța, iar potrivit raportului psihologic se confirmă, că xxxxx xxxxx trăiește amintiri puternic emoționante care-i provoacă stări de blocaj emoțional, panică. Acest accident l-a marcat pe tot parcursul vieții, prin urmare, invocarea apelanților, precum că suma prejudiciului este una exagerată, este una lipsită de temei.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Belous Mihaela, care invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală (în vigoare până la 01.09.2023) și solicită casarea deciziei instanței de apel și a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de aplicarea inculpatei o pedepsei fără privarea de libertate. În argumentarea recursului, recurentul invocă: - la stabilirea pedepsei nu s-au luat în considerare argumentele invocate de apărătorii inculpatei, că există circumstanțe atenuante, că după comiterea accidentului rutier Belous Mihaela nu a părăsit locul comiterii accidentului rutier, nu a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, iar după comiterea accidentului rutier a dorit să acorde ajutor victimei minore, dar acest fapt nu a fost acceptat de părinții acesteia, mama inculpatei a propus de mai multe ori ajutor financiar părinților victimei pentru organizarea funeraliilor, însă aceștia nu au acceptat propunerea: - inculpata Belous Mihaela la fel a fost afectată grav, prin infracțiunea săvârșită, aflându-se culcată la pat mai mult timp, deoarece la momentul comiterii accidentului rutier era însărcinată în săptămâna 7-8, iar instanța de judecată a ignorat această circumstanță și nu a aplicat prevederile art. 90 Cod penal; - nu s-a luat în considerare că inculpata este pentru prima dată pe banca acuzaților, se caracterizează pozitiv la locul de studii, nu stă la evidența medicului psihiatru sau narcolog, se căiește sincer de cele săvârșite, a reparat benevol 5 prejudiciul material cauzat prin infracțiune, care de asemenea este o circumstanță atenuantă la stabilirea pedepsei; - instanța de apel greșit a concluzionat că doar prin executare pedepsei cu închisoarea va fi atins scopul pedepsei lui Belous Mihaela și instanța de apel urma să micșoreze cuantumul despăgubirilor, după cum s-a solicitat de apărare. 4.1. La data de 16 octombrie 2023 avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Belous Mihaela a depus supliment la recurs prin care își manifestă dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral stabilit, care este o sumă exagerat de mare și care în practica judiciară nu se mai regăsește, iar inculpata Belous Mihaela a achitat suma de 85 000 lei pentru înmormântare, precum și indică faptul că la 10 septembrie 2023 inculpata Belous Mihaela a născut un copil.
La 13 septembrie 2023 părțile vătămate/civile Botnarciuc Dumitru și Botnarciuc Olga, au depus referința, prin care pledează pentru inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că criticile din recurs sunt neîntemeiate, or instanța de apel în decizie s-a expus asupra motivelor invocat în apel și și-a argumentat detaliat soluția în partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia.
Judecând recursul declarat, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În speță se constată că, conform prevederilor art. 422 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel este declarat în termen, la 17.07.2023. Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023 în vigoare din 01 septembrie 2023, pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Potrivit prevederilor art. 433 alin. (1) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, un complet din 3 judecători examinează recursul în fond. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), judecând recursul instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, în vigoare la data judecării cauzei în instanța de apel, judecând apelul, instanța de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea 6 soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea să conțină răspuns la toate motivele invocate. În context, completul de judecată menționează că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței de apel prin prisma temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, fără a specifica care anume caz prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează a fi aplicat în prezenta speță, dar își manifestă dezacordul cu soluția instanței de apel în latura individualizării pedepsei penale stabilite inculpatei, modul de executare a acesteia, precum și asupra cuantumului prejudiciului moral dispus a fi încasat din contul inculpatei Belous Mihaela. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte și pe baza materialelor cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în speță se identifică ca incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 246 din 31.07.2023, prin prisma faptului că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Astfel, verificând decizia instanței de apel și analizând motivele pe care instanța și-a întemeiat soluția de respingere a apelurilor declarate, se observă că această motivare este una neclară și contravine circumstanțelor faptice și de drept, ce rezultă din conținutul materialelor cauzei. În acest sens, din conținutul sentinței primei instanțe (f.d. 9-10, vol. II) și a deciziei instanței de apel (f.d. 70, vol. II), completul de judecată atestă că ambele instanțe de judecată au constatat la săvârșirea infracțiunii în privința inculpatei Belous Mihaela prezența doar a circumstanțelor atenuante – recuperarea benevolă a 7 pagubei pricinuite prin infracțiune părților vătămate și căința sinceră a inculpatei, fiind constată lipsa circumstanțelor agravante în prezenta speță. La acest aspect, completul de judecată observă că deși în prezenta speță a fost constatată prezența doar a circumstanțelor atenuante la săvârșirea infracțiunii și lipsa circumstanțelor agravante, inculpatei Belous Mihaela i s-a aplicat o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 4 ani și 6 luni pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă cu închisoarea conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ceea ce reprezintă o pedeapsă mai aproape de limita maximă de 4 ani și 8 luni a pedepsei cu închisoarea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, și redusă cu o treime conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală (în vigoare la data examinării cauzei în instanța de fond și de apel). În acest context, completul de judecată observă că fără a se ține cont de prevederile art. 78 alin. (1) Cod penal, de către instanțele de judecată nu a fost motivat și nu s-a evaluat efectele prezenții circumstanțelor atenuante și lipsei circumstanțelor agravante în prezenta speță la aplicarea inculpatei Belous Mihaela pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a pedepsei cu închisoarea de 4 ani și 6 luni, mai aproape de limita maximă, fără a se da vreo argumentare neaplicării prevederilor din art. 78 alin. (1) lit. a) Cod penal, care stipulează expres că: „În cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum urmează: a) dacă minimul pedepsei cu închisoare prevăzut la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusă până la acest minim”. Conform art. 78 alin.(3) Cod Penal, în cazul în care există circumstanțe agravante se poate aplica pedeapsa maximă prevăzută la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. Potrivit prevederilor art. 78 alin.(4) Cod penal, în caz de concurs al circumstanțelor agravante și celor atenuante, coborârea pedepsei până la minimul sau ridicarea ei până la maximul prevăzut la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod nu este obligatorie. Astfel, raționamentul juridic a prevederilor art. 78 alin. (1), (3), (4) Cod penal, stabilesc regulile cu privire la efectele circumstanțelor atenuante și agravante, impune instanței judecătorești obligația individualizării pedepsei ce urmează a fi aplicată vinovatului, între limita minimă și maximă a sancțiunii legii penale imputate, ținând cont de prevederile art. 61, art. 75 Cod penal, și urmând ca termenul pedepsei să varieze în funcție de circumstanțele atenuante și/sau agravante constatate în cauza penală, iar instanța de judecată are obligația aplicării efectelor circumstanțelor atenuante și agravante, ceea ce în prezenta cauza penală nu a avut loc din partea instanței de apel. 8 După cum rezultă din decizia recurată, instanța de apel nu a oferit nici un răspuns apelanților, în ce privește neaplicarea efectelor circumstanțelor atenuante prescrise în art.78 alin.(1) Cod penal, și din care considerente de drept a aplicat inculpatei pedeapsa apropiată la maxim de limita cea mai aspră a sancțiunii legii penale, devreme ce instanța de apel însuși a constatat prezența doar a circumstanțelor atenuante și lipsa circumstanțelor agravante. Totodată, completul de judecată atestă că deși în cererea de apel a inculpatei Belous Mihaela (f.d. 31, vol. II) aceasta a invocat faptul că „nu a fost argumentat juridic dispunerea de către instanța de fond a încasării din contul meu a prejudiciului moral cauzat celor doi frați minori în suma de 300 mii lei unui și 50 mii lei altui, suma încasată fiind una excesivă în lumina jurisprudenței Republicii Moldova”, instanța de apel în conținutul deciziei a omis să se expună pe deplin asupra acestui motiv, lăsând fără o argumentare chestiunea invocată de apelant ce ține de temeinicia încasării sumei de 50 000 lei în beneficiul fratelui mai mic al victimei, care la momentul comiterii infracțiunii avea vârsta de 1 an și 2 luni. În acest context, completul de judecată reține că CtEDO în hotărârea sa din cauza Capacchione împotriva Republicii Moldova din 30 noiembrie 2021, cererea nr. 22616/10, pct. 19, a reamintit că articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către părți (a se vedea, printre multe altele, Perez v. Franța [MC], nr. 47287 / 99, § 80, CEDO 2004-I, și Loupas v. Grecia, nr. 21268/16, § 37, 20 iunie 2019). De asemenea, ea reiterează jurisprudența sa bine-stabilită, potrivit căreia acest articol obligă, inter alia, instanțele să motiveze deciziile lor. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procesul judiciar poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (a se vedea, printre multe altele, Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14, § 71, 25 februarie 2020, definitivă la 20 mai 2020). În consecință, instanța de apel a adoptat o decizia printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele menționate supra, lăsându-le fără argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel, recursul declarat urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. 6. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și 9 în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.
Conducându-se de prevederile art.art.433 alin.(1), 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul de judecată al Curții Supreme de Justiție D E C I D E: Admite recursul declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatei Belous Mihaela, casează total decizia din 07 iunie 2023 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în cauza penală privind-o pe Belous Mihaela Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Daguța Sergiu Eremciuc Ghenadie 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.