1ra-300/23 — 321 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 25 mai 2020 s-a hotărât: Cristescu Serghei a fost achitat de la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Naduh Ion a fost achitat de la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Bucătari Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 Cod penal, și în baza acestei legi i s-a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Bucătari Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 Cod penal, și în baza acestei legi i s-a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit art. 84 Cod penal, s-a stabilit lui Bucătari Ion, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 Cod penal, s-a adăugat la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei sectorului Centru, mun. Chișinău din 29 aprilie 2015, și s-a stabilit lui Bucătari Ion prin cumul parțial al sentințelor, pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. 1 S-a respins încasarea cheltuielilor judiciare în folosul Statului. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Bucătari Ion, la 20.03.2016, aproximativ la ora 11:40, ispășindu-și pedeapsa închisorii, aflându-se în celula nr. 48 a blocului de regim nr. 2 al Penitenciarului nr. 17 Rezina, acționând intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, contrar prevederilor pct. 89 din Statutul executării pedepsei de către condamnați aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 (în continuare - Statutul), potrivit cărora deținuții sunt obligați să respecte întocmai cerințele Codului de executare, Statutului și altor acte normative ce reglementează detenția persoanei; să respecte regulile de comportare, programul zilei și regimul de deținere stabilit în penitenciar; să îndeplinească necondiționat cerințele legitime ale personalului penitenciar precum și ale pct. 90 din Statut potrivit cărora deținuților li se interzice crearea dificultăților personalului penitenciar, precum și altor persoane ce asigură ordinea de deținere, la îndeplinirea de către aceștia a obligațiilor de serviciu, insultarea sau săvârșirea acțiunilor care jignesc demnitatea personalului penitenciar, deținuților și altor persoane, s-a opus prin violență cerințelor legitime ale specialistului Serviciului Regim și Supraveghere, Tuluc Grigore de a înceta acțiunile sale agresive manifestate prin expresii necenzurate și jignitoare la adresa deținuților și angajaților penitenciarului, lovindu-l pe Tuluc Grigore, de două ori cu pumnul în regiunea feței și capului, cauzându-i leziuni corporale ușoare sub formă de hemoragie sclerală a ochiului stâng, echimoze pe cap și față, excoriație pe genunchiul drept. Astfel, acțiunile inculpatului Bucătari Ion au fost încadrate juridic în baza art. 321 Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență cerințelor administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar”. Tot el, Bucătari Ion, la 30.12.2016 aproximativ la ora 11:10, ispășindu-și pedeapsa închisorii, aflându-se în celula nr. 46 a blocului de regim nr. 2 al Penitenciarului nr. 17 Rezina, acționând intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, contrar prevederilor pct. 89 din Statutului executării pedepsei de către condamnați aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 (în continuare - Statutul), potrivit cărora deținuții sunt obligați să respecte întocmai cerințele Codului de executare, Statutului și altor acte normative ce reglementează detenția persoanei; să respecte regulile de comportare, programul zilei și regimul de deținere stabilit în penitenciar; să îndeplinească necondiționat cerințele legitime ale personalului penitenciar precum și ale pct. 90 din Statut potrivit cărora deținuților li se interzice crearea dificultăților personalului penitenciar, precum și altor persoane ce asigură ordinea de deținere, la îndeplinirea de către aceștia a obligațiilor de serviciu, insultarea sau săvârșirea acțiunilor care jignesc demnitatea personalului penitenciar, deținuților și altor persoane, în timp ce specialistul Serviciului Regim și Supraveghere Nadolschi Mihai deschisese celula respectivă, a părăsit celula iar la ieșire din blocul de regim, fiind oprit de către colaboratorii blocului care i-au îmiedicat ieșirea din bloc, l-a strâns cu mâinile de gât pe supraveghetorul Stratan Marcel, cauzândi-i leziuni corporale sub formă de edem al țesuturilor moi pe gât. Astfel, acțiunile inculpatului Bucătari Ion au fost încadrate juridic în baza art. 321 Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență cerințelor administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar”. Prin rechizitoriul din 28.04.2016, a fost acuzat și Cristescu Serghei, în aceea că, ispășindu-și pedeapsa în Penitenciarul nr. 17 din Rezina, la 20 martie 2016, în jurul orei 11:40, aflându-se în celula nr. 48 a blocului de regim nr. 2 al Instituției Penitenciare nr. 17 Rezina s-a opus prin violență cerințelor legitime ale specialistului al serviciului regim si 2 supraveghere Tuluc Grigore de a înceta acțiunile sale agresive manifestate prin exprimarea cu cuvinte necenzurate și jignitoare în adresa deținuților și personalului penitenciar, îmbrîncindu-l pe ultimul și deteriorîndu-i scurta de la uniforma de serviciu. Potrivit pct. 90 din Statutului executării pedepsei de către condamnați aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, deținuților li se interzice insultarea sau săvârșirea acțiunilor care jignesc demnitatea personalului penitenciar, deținuților și altor persoane. Astfel, acțiunile lui Cristescu Serghei au fost de încadrate juridic de către procuror în baza art. 321 Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență cerințelor administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar”. Prin rechizitoriul din 16.02.2017, mai este învinuit și Naduh Ion în aceea că, ispășindu-și pedeapsa în Penitenciarul nr.17-Rezina, la 30 decembrie 2016, în jurul orei 11:10, aflându-se în celula nr. 46 a blocului de regim nr.2 al Instituției Penitenciare nr. 17- Rezina împreună cu condamnatul Bucătari Ion s-au opus prin violență cerințelor legitime ale supraveghetorului Nadolschi Mihai, îmbrâncindu-1 pe ultimul și părăsind celula, au început a alerga spre ieșire din blocul de regim. Fiind ajuns de colaboratorii Penitenciarului nr. 17- Rezina, la ușa de ieșire din blocul de regim nominalizat, condamnatul Naduh Ion a fost condus înapoi în celulă. Potrivit pct. 89 din Statutul executării pedepsei de către condamnați aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, deținuții sunt obligați: să respecte întocmai cerințele Codului de executare, prezentului Statut și altor acte normative ce reglementează detenția persoanei; - să respecte regulile de comportare, programul zilei și regimul de deținere stabilit în penitenciar. Potrivit pct. 90 din Statutul executării pedepsei de către condamnați aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, deținuților li se interzice: - crearea dificultăților personalului penitenciar, precum și altor persoane ce asigură ordinea de deținere, la îndeplinirea de către aceștia a obligațiilor de serviciu; - ieșirea fără permisiunea administrației din limitele sectoarelor izolate, sectoarelor și atelierelor de muncă; - aflarea fără permisiunea administrației în alte încăperi sau sectoare de muncă decît cele în care locuiesc ori muncesc; - părăsirea fără permisiunea administrației a locurilor de muncă, sectorului de detenție sau altor încăperi în care au loc acțiuni în masă. Astfel, acțiunile lui Naduh Ion au fost de încadrate juridic de către procuror în baza art. 321 Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență cerințelor administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar”.

Nefiind de acord cu sentința, au declarat apel: 3.1. Procurorul în procuratura r-lui Rezina, Bernaz Ion, care a solicitat, admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Cristescu Serghei să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal și acestuia să-i fie stabilită o pedeapsa de 6 luni închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 85 alin.(1) Codul penal, pentru cumul de sentințe, a adăuga la pedeapsa stabilită partea neexecutată a Deciziei Curții Supreme de Justiție din 14.06.2010, stabilind lui Serghei Cristescu pedeapsa definitivă de 9 ani și 7 luni închisoare în penitenciar de tip închis. Naduh Ion să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal și acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă de 6 luni închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest, a solicitat ca sentința să fie menținută. În motivarea, apelului a menționat că, sentința o consideră ilegală și prima instanță urma să aprecieze prin coroborare declarațiile părților vătămate, a martorilor și înregistrările 3 video. A considerat că, inculpații Cruistescu Serghei și Naduh Ion urmează să fie condamnați pentru infracțiunile imputate. 3.2. Inculpatul Bucătari Ion, care a solicitat, admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. În motivarea apelului a indicat că, pedeapsa aplicată este una prea aspră și a fost provocat de părțile vătămate la comiterea infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2022, s-a admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Rezina, Bernaz Ion și apelul inculpatului Bucătari Ion, cu casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Bucătari Ion recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, s-a liberat de pedeapsa penală, în legătură cu intervenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Bucătari Ion recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal, s-a liberat de pedeapsa penală, în legătură cu intervenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Sentința Judecătoriei sectorului Centru din 29 aprilie 2015, adoptată în privința inculpatului Bucătari Ion urmează a fi executată de sine stătător. În rest, sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 25 mai 2020, s-a menținut fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond întemeiat a reținut că, inculpații Naduh Ion și Cristescu Serghei urmează a fi achitați de la comiterea infracțiunii incriminate, iar Bucătari Ion întemeiat a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 321 Cod penal, însă reieșind fin faptul că la data judecării cauzei a intervenit termenul prescripției tragerii la răspundere penală, aceasta a admis apelurile din alte motive, cu casarea sentinței inclusiv din oficiu. Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile părților prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a relatat că Bucătari Ion a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, iar faptele inculpaților Cristescu Serghei și Naduh Ion, nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal. Cu referire la episodul ce vizează inculpații Naduh Ion și Bucătari Ion, instanța de apel a reținut că, organele de urmărire penală au fost sesizate inițial prin apel telefonic cu privire la fapte condamnaților manifestate prin deteriorarea bunurilor Penitenciarului și incendiere a celulei dar urmărirea penală a fost pe alte capete de acuzare. Astfel, referitor la inculpatul Naduh Ion, nici o probă dintre cele prezentate de procuror, nu a indicat că acesta a realizat latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 321 Cod penal. Prin urmare, atât partea vătămată cât și martorii acuzării audiați, nu au declarat că Naduh Ion ar fi aplicat forța fizică față de cineva dintre colaboratori sau că i-ar fi insultat. Dimpotrivă, au declarat că acesta s-a supus cerințelor. A considerat instanța de apel că, sunt suficiente și concludente declarațiile părții vătămate Stratan Marcel care a declarat că: „a înțeles că Naduh era la punctul de control, nu a văzut când Naduh s-a dus încolo”. „S-a deplasat la punctul de control ca să-l convingă pe Naduh să se deplaseze înapoi în celulă”. „Când l-a ajuns pe Naduh, acesta s-a supus cerințelor legale și a mers în celulă”. Naduh nu avea posibilitatea de a ieși din instituția penitenciarului. Naduh nu a întreprins în privința sa acțiuni violente, în privința altor colaboratori nu știe. Nu are pretenții de nici un ordin față de Naduh”. La fel, și martorul Andronic a declarat instanței de judecată că: „nu l-a văzut pe Naduh în momentul imobilizării lui Bucătari, dar l-a văzut după ce l-a dus pe Bucatari în 4 izolatorul disciplinar, Naduh a fost adus înapoi în celulă, nu era agresiv… Naduh, nu era agresiv cu colaboratorii penitenciarului în momentul când îl aduceau înapoi”. A relatat instanța de apel că, declarațiile martorului Ciburciu Alexei, nu pot fi puse la baza condamnării inculpatului Naduh Ion, deoarece acesta a declarat că: „în ziua aceea au fost altercații între colaboratori și deținuți, dar nu a fost prezent, nu a văzut nimic. Când a fost cazul cu Marcel Stratan nu a fost prezent. În ziua aceea nu a vorbit cu Bucatari și Naduh… Cînd a fost imobilizat condamnatul nu era pe loc”. Totodată, instanța de apel a reținut că martorul Coronciuc Victo a declarat că: „nu ține minte dacă Naduh a aplicat forța fizică față de careva colaboratori. Când a intrat în celulă, Naduh a udat o cîrpă cu apă, și răsufla sub ea, la acel moment, cînd a deschis ușa, Naduh nu a agresat pe nimeni”. La fel, a relatat instanța de apel că și martorul Roșca Vasile a declarat că: „nu ține minte momentele când Naduh a trecut pe lângă el și a ieșit de la post… nu ține minte cine a depistat că Naduh nu este, cineva a plecat în urma sa… nu ține minte de ce era descuiată. I se pare că Naduh nu a aplicat careva acțiuni violente față de cineva. Naduh a fost adus înapoi în celulă, nu știe de către cine. Nu își aduce aminte cînd a fost adus și cu cine”. Martorul Sîngurean Vasile a declarat că: „nu își amintește dacă în ziua respectiv l-a văzut pe Naduh sau dacă în ziua respectivă a fost aplicată forța fizică față de Naduh” iar martorul Țvigun a declarat că: „ ... nu a văzut ca Naduh să aplice cuiva forța fizică”. Astfel, cu referire la învinuirea adusă inculpatului Naduh Ion, instanța de apel a menționat că nu poate fi considerată ca pertinent procesul verbal de examinare a înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere video din cadrul P-17 Rezina, deoarece din această probă, nu reiese acțiuni de nesupunere prin violență cerințelor legale ale administrației penitenciarului din partea lui Naduh Ion. La fel, și raportul de constatare nr.05 din 09.01.2017, conform căruia la Stratan Marcel s-a constatat edem al țesuturilor moi pe gât, care se califică ca vătămare neînsemnată, este irelevant pentru acuzarea lui Naduh Ion deoarece s-a stabilit că Naduh nu a aplicat violență fizică față de cineva dintre colaboratori. A menționat instanța de apel că, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.12.2016 , nu se relevă anumite date ce ar indica la săvârșirea de către Naduh Ion a laturii obiective a infracțiunii. Din contra, din probele cercetate, declarațiile martorilor audiați dar și din imaginile video ale camerelor de supraveghere rezultă faptul că Naduh Ion a părăsit blocul de regim nr. 2 unde se deținea, însă aceste acțiuni nu constituie nesupunere prin violență cerințelor legale ale administrației penitenciarului. Prin urmare, procurorul nu a demonstrat în ședință că Naduh Ion ar fi bruscat pe colaboratorul Nadolschi Mihai, în pofida faptului că, parte vătămată este recunoscut Stratan Marcel. Mai mult, după cum susține însuși inculpatul Naduh Ion, el nici nu a fost sancționat cumva disciplinar pentru această faptă. Cu referire la probele cercetate și analizate în ședința instanței de apel, a menționat instanța de apel că, procurorul nu a prezentat suficiente probe în vederea demonstrării vinovăției inculpatului Cristescu Serghei în comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, însuși partea vătămată Tuluc Grigore a declarat în instața de judecată că: … “în momentul când a intrat în celulă, condamnatul Cristescu îl cuprindea, îl anina, a perceput în comportamentul lui glumă, în timpul acesta el s-a împiedicat deoarece el se ferea, când a căzut i-a rupt scurta de serviciu”… “Acțiunile lui Cristescu nu le-a perceput ca violente”. “Cristescu s-a împiedicat de un reșou electric. Consideră că nu intenționat i-a rupt haina”, “nu are pretenții materiale față de Cristescu” . “Cristescu nu a vorbit necenzurat în adresa sa, nu poate spune dacă a vorbit în adresa altora, nu știe dacă a fost sancționat”. Și martorul Șcarlii Serghei a declarat că: … “Cristescu era vesel, nu ar spune că era agresivitate în acțiunile lui. Dacă ar face comparație cu comportamentul lui Bucatari, și a lui Cristescu, acesta nu a fost agresiv. Nu a vazut dacă Cristescu a lovit pe cineva din 5 colaboratori”. A relatat instanța de apel că, declarațiile menționate supra, coroborează cu declarațiile inculpatului Cristescu Serghei care a declarat că: ”el l-a cuprins pe Tuluc, a vrut ca să le dea bomboane, nu l-a împins, nu ține minte cum s-a rupt scurta. . s-a împiedicat în firul de la ventilatorul electric, și a căzut jos. Nu știe cum a fost momentul, nu a strigat cuvinte necenzurate în adresa lui Tuluc. . nu a avut careva conflicte cu Tuluc . nu a vrut ca să rupă scurta”. Referitor la declarațiile contradictorii ale martorului Șcarlii Serghei, precum că, “condamnatul Cristescu s-a apropiat de Tuluc Grigore și a încercat să îl atace pe domnul Tuluc”, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece acestea nu sunt confirmate de către careva probe. Celelalte probe anexate la dosar, deși demonstrează existența unei deteriorări a hainei de serviciu a părții vătămate, nu demonstrează că această deteriorare a fost cauzată prin acțiunea directă intenționată a lui Cristescu Serghei. Or, latura subiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului se realizează prin intenție directă. Astfel, alte probe care ar indica la faptul că, Cristescu Serghei a aplicat intenționat violență fizică față de partea vătămată Tuluc Grigore, instanței de apel nu i s-au prezentat. Aferent circumstanțelor descrise supra, instanța de apel a menționat că, procurorul nu a demonstrat existența elementului material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod penal și nici intenția directă a inculpatului îndreptată în privința părții vătămate, ca element al laturii subiective. Prin urmare, instanța de fond întemeiat a dispus achitarea inculpatului Cristescu Serghei din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În altă ordine de idei, deși a fost demonstrată vina inculpatului Bucătari Ion în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 321 Cod penal, pe două episoade, instanța de apel a reținut că în speță la data judecării cauzei în instanța de fond a intervenit prescripția răspunderii penale, motiv din care apelurile urmează a fi admise, cu casarea sentinței. Astfel, în speță instanța de apel a reținut că Bucătari Ion a comis ultimele acțiuni componente a infracțiunii prevăzute la art. 321 Codul penal, la data de 20.03.2016 și 30.12.2016, prin urmare, a intervenit termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, prevăzut la art. 60 Cod penal.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs, prin care solicită, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. 5.1. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor acuzării, punând accentul pe depozițiile inculpaților și versiunea apărării. A indicat că, instanța de apel nu a motivat fiecare probă adusă în sprijinul învinuirii inculpaților. La fel, consideră că, în acțiunile lui Cristescu Serghei, Naduh Ion și Bucătari Ion sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal. Recurentul menționează că, nu este de acord cu achitarea lui Cristescu Serghei și Naduh Ion de la săvârșirea infracțiunii imputate acestora, or, soluția instanței de apel este contrară normelor procesuale, iar motivarea instanței nu poate fi acceptată ca o motivare justificată. Invocă că, vinovăția inculpaților Cristescu Serghei și Naduh Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal, a fost demonstrată pe deplin prin probele cercetate în ședințele de judecată și în acțiunile acestora sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii menționate. Relevă că, instanța de apel nu și-a motivat soluția, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. 6

Împotriva recursului, avocatul Popa Ion în numele lui Naduh Ion a înaintat referință prin care solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând admisibilitatea recursului declarat în baza materialelor din dosar, completul de judecată conchide asupra inadmisibilității acestuia. Primordial, instanța de recurs va face trimitere la prevederile Legii nr. 246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare - art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII din 01.09.2023), prin care s-au operat modificări și la Codul de procedură. În corespundere cu prevederile art. XI. alin. (3) din Legea nr. 246 din 31.07.2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, într-un complet format din 3 judecători și declară inadmisibil recursul dacă, acesta este vădit neîntemeiat. În baza art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs. Astfel, instanța de recurs, la etapa admisibilității recursului, verifică dacă s-a aplicat corect legea penală și procesual penală, în coraport cu cauza dedusă judecății, încât faptele reținute prin hotărârea atacată să cuprindă respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat se constată că, partea apărării face trimitere la temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, considerând că, instanța de apel nu a motivat fiecare probă adusă în sprijinul învinuirii inculpaților, considerând că, în acțiunile lui Cristescu Serghei, Naduh Ion și Bucătari Ion sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal. Potrivit art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală – se stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În continuare, instanța de recurs, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Instanța de recurs reiterează că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a 7 instanțelor de fond. Se menționează că, aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. La caz, instanța de recurs menționează că, principiul contradictorialității în procesul penal este privită ca o valoare juridică, care face parte din garanțiile care asigură realizarea dreptului la un proces echitabil, drept consacrat în art. 6 CEDO. Mai mult, principiul contradictorialității se află într-o strânsă legătură cu principiul egalității armelor, ca părți ale dreptului la un proces echitabil și implică dreptul fiecărei părți de a lua cunoștință cu toate actele cauzei, într-o procedură contradictorie care să nu o plaseze pe vreuna dintre părți într-o situație dezavantajoasă, în scopul păstrării justului echilibru între părți. Din aceste considerente, se constată că, instanțele de fond în cadrul examinării cauzei penale, au respectat cu strictețe atât normele procesual penale (art. art. 24, 26 Cod de procedură penală) ce vizează respectarea principiilor de drept, cât și în sensul art. 6 CEDO, soluționând cauza în prezența avocaților inculpaților și în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, care prin hotărârile pronunțate nu au adus atingere intereselor justiției. La caz se constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmare examinării cauzei au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, unde probele au fost cercetate sub toate aspectele prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și corect au stabilit că, inculpații Naduh Ion și Cristescu Serghei urmează a fi achitați de la comiterea infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal din motiv că faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Din aceste considerente, instanța de recurs conchide că, instanța de apel just a reținut că, în acțiunile lui Naduh Ion și Cristescu Serghei, nici o probă dintre cele prezentate de procuror, nu au indicat că aceștia au comis faptele ce li se impută și întemeiat și-a argumentat soluția, motivând detaliat prin probe pertinente, concludente și utile care coroborează între ele că, inculpații nu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 321 Cod penal (pct. 4.1. din prezenta decizie). La caz, instanța de recurs menționează că, instanța de apel întemeiat a constatat vinovăția inculpatului Bucătari Ion pe două episoade în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal ca fiind dovedită în primă instanță. La fel, se relevă că, instanța de apel legal a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale pentru faptele comise de către Bucătari Ion, or, acestea au fost săvârșite la 20.03.2016 și 30.12.2016, prin urmare, a intervenit termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală prevăzut la art. 60 Cod penal - 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. În acest context, instanța de recurs atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Completul de judecată DECIDE : Inadmisibilitatea recursului declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Bucătari Ion XXXXX, Cristescu Serghei XXXXX, Naduh Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. 8 Președinte Țurcan Anatolie Judecători Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu 9