1ra-300/23 — 321 CP

1ra-300/23 — 321 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-300/23

1-16108901-01-1ra-17022023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție:

în componența completului de judecată

Președinte – Țurcan Anatolie

Judecători - Eremciuc Ghenadie, Daguța Sergiu

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea recursului

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2022, în

cauza penală de învinuire a lui

Bucătari Ion XXXXX,

Cristescu Serghei XXXXX,

Naduh Ion XXXXX,

Termenii de examinare:

prima instanță: 24.04.2016 - 25.05.2020;

instanța de apel: 08.07.2020 - 01.11.2022;

instanța de recurs: 17.02.2023 - 04.10.2023.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar, Completul de

judecată

A C O N S T A T A T :

Cristescu Serghei a fost achitat de la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 Cod

penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Naduh Ion a fost achitat de la săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321 Cod penal,

din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Bucătari Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321

Cod penal, și în baza acestei legi i s-a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Bucătari Ion s-a recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 321

Cod penal, și în baza acestei legi i s-a stabilit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit art. 84 Cod penal, s-a stabilit lui Bucătari Ion, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, pedeapsă definitivă de 3 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În temeiul art. 85 Cod penal, s-a adăugat la pedeapsa stabilită, partea neexecutată a

pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei sectorului Centru, mun. Chișinău din 29 aprilie

2015, și s-a stabilit lui Bucătari Ion prin cumul parțial al sentințelor, pedeapsă definitivă de

12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

1

S-a respins încasarea cheltuielilor judiciare în folosul Statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Bucătari Ion, la 20.03.2016, aproximativ la ora 11:40, ispășindu-și pedeapsa

închisorii, aflându-se în celula nr. 48 a blocului de regim nr. 2 al Penitenciarului nr. 17

Rezina, acționând intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, contrar prevederilor

pct. 89 din Statutul executării pedepsei de către condamnați aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 (în continuare - Statutul), potrivit cărora deținuții sunt

obligați să respecte întocmai cerințele Codului de executare, Statutului și altor acte

normative ce reglementează detenția persoanei; să respecte regulile de comportare,

programul zilei și regimul de deținere stabilit în penitenciar; să îndeplinească necondiționat

cerințele legitime ale personalului penitenciar precum și ale pct. 90 din Statut potrivit

cărora deținuților li se interzice crearea dificultăților personalului penitenciar, precum și

altor persoane ce asigură ordinea de deținere, la îndeplinirea de către aceștia a obligațiilor

de serviciu, insultarea sau săvârșirea acțiunilor care jignesc demnitatea personalului

penitenciar, deținuților și altor persoane, s-a opus prin violență cerințelor legitime ale

specialistului Serviciului Regim și Supraveghere, Tuluc Grigore de a înceta acțiunile sale

agresive manifestate prin expresii necenzurate și jignitoare la adresa deținuților și angajaților

penitenciarului, lovindu-l pe Tuluc Grigore, de două ori cu pumnul în regiunea feței și

capului, cauzându-i leziuni corporale ușoare sub formă de hemoragie sclerală a ochiului

stâng, echimoze pe cap și față, excoriație pe genunchiul drept.

Astfel, acțiunile inculpatului Bucătari Ion au fost încadrate juridic în baza art. 321

Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență cerințelor

administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în

penitenciar”.

Tot el, Bucătari Ion, la 30.12.2016 aproximativ la ora 11:10, ispășindu-și pedeapsa

închisorii, aflându-se în celula nr. 46 a blocului de regim nr. 2 al Penitenciarului nr. 17

Rezina, acționând intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, contrar prevederilor

pct. 89 din Statutului executării pedepsei de către condamnați aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 (în continuare - Statutul), potrivit cărora deținuții sunt

obligați să respecte întocmai cerințele Codului de executare, Statutului și altor acte

normative ce reglementează detenția persoanei; să respecte regulile de comportare,

programul zilei și regimul de deținere stabilit în penitenciar; să îndeplinească necondiționat

cerințele legitime ale personalului penitenciar precum și ale pct. 90 din Statut potrivit

cărora deținuților li se interzice crearea dificultăților personalului penitenciar, precum și

altor persoane ce asigură ordinea de deținere, la îndeplinirea de către aceștia a obligațiilor

de serviciu, insultarea sau săvârșirea acțiunilor care jignesc demnitatea personalului

penitenciar, deținuților și altor persoane, în timp ce specialistul Serviciului Regim și

Supraveghere Nadolschi Mihai deschisese celula respectivă, a părăsit celula iar la ieșire din

blocul de regim, fiind oprit de către colaboratorii blocului care i-au îmiedicat ieșirea din bloc,

l-a strâns cu mâinile de gât pe supraveghetorul Stratan Marcel, cauzândi-i leziuni corporale

sub formă de edem al țesuturilor moi pe gât.

Astfel, acțiunile inculpatului Bucătari Ion au fost încadrate juridic în baza art. 321

Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență cerințelor

administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în

penitenciar”.

Prin rechizitoriul din 28.04.2016, a fost acuzat și Cristescu Serghei, în aceea că,

ispășindu-și pedeapsa în Penitenciarul nr. 17 din Rezina, la 20 martie 2016, în jurul orei

11:40, aflându-se în celula nr. 48 a blocului de regim nr. 2 al Instituției Penitenciare nr. 17

Rezina s-a opus prin violență cerințelor legitime ale specialistului al serviciului regim si

2

supraveghere Tuluc Grigore de a înceta acțiunile sale agresive manifestate prin exprimarea

cu cuvinte necenzurate și jignitoare în adresa deținuților și personalului penitenciar,

îmbrîncindu-l pe ultimul și deteriorîndu-i scurta de la uniforma de serviciu.

Potrivit pct. 90 din Statutului executării pedepsei de către condamnați aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, deținuților li se interzice insultarea sau

săvârșirea acțiunilor care jignesc demnitatea personalului penitenciar, deținuților și altor

persoane.

Astfel, acțiunile lui Cristescu Serghei au fost de încadrate juridic de către procuror în

baza art. 321 Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență

cerințelor administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în

penitenciar”.

Prin rechizitoriul din 16.02.2017, mai este învinuit și Naduh Ion în aceea că,

ispășindu-și pedeapsa în Penitenciarul nr.17-Rezina, la 30 decembrie 2016, în jurul orei

11:10, aflându-se în celula nr. 46 a blocului de regim nr.2 al Instituției Penitenciare nr. 17-

Rezina împreună cu condamnatul Bucătari Ion s-au opus prin violență cerințelor legitime ale

supraveghetorului Nadolschi Mihai, îmbrâncindu-1 pe ultimul și părăsind celula, au început a

alerga spre ieșire din blocul de regim. Fiind ajuns de colaboratorii Penitenciarului nr. 17-

Rezina, la ușa de ieșire din blocul de regim nominalizat, condamnatul Naduh Ion a fost

condus înapoi în celulă.

Potrivit pct. 89 din Statutul executării pedepsei de către condamnați aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, deținuții sunt obligați: să respecte întocmai

cerințele Codului de executare, prezentului Statut și altor acte normative ce reglementează

detenția persoanei; - să respecte regulile de comportare, programul zilei și regimul de

deținere stabilit în penitenciar.

Potrivit pct. 90 din Statutul executării pedepsei de către condamnați aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 583 din 26.05.2006, deținuților li se interzice: - crearea

dificultăților personalului penitenciar, precum și altor persoane ce asigură ordinea de

deținere, la îndeplinirea de către aceștia a obligațiilor de serviciu; - ieșirea fără

permisiunea administrației din limitele sectoarelor izolate, sectoarelor și atelierelor de

muncă; - aflarea fără permisiunea administrației în alte încăperi sau sectoare de muncă

decît cele în care locuiesc ori muncesc; - părăsirea fără permisiunea administrației a

locurilor de muncă, sectorului de detenție sau altor încăperi în care au loc acțiuni în masă.

Astfel, acțiunile lui Naduh Ion au fost de încadrate juridic de către procuror în baza

art. 321 Cod penal, conform semnelor calificative – ”nesupunerea prin violență cerințelor

administrației penitenciarului săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în

penitenciar”.

3.1. Procurorul în procuratura r-lui Rezina, Bernaz Ion, care a solicitat, admiterea

apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care:

Cristescu Serghei să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 321 Cod penal și acestuia să-i fie stabilită o pedeapsa de 6 luni închisoare cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 85 alin.(1) Codul penal, pentru cumul de

sentințe, a adăuga la pedeapsa stabilită partea neexecutată a Deciziei Curții Supreme de

Justiție din 14.06.2010, stabilind lui Serghei Cristescu pedeapsa definitivă de 9 ani și 7 luni

închisoare în penitenciar de tip închis.

Naduh Ion să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321

Cod penal și acestuia să-i fie stabilită o pedeapsă de 6 luni închisoare cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest, a solicitat ca sentința să fie menținută.

În motivarea, apelului a menționat că, sentința o consideră ilegală și prima instanță

urma să aprecieze prin coroborare declarațiile părților vătămate, a martorilor și înregistrările

3

video.

A considerat că, inculpații Cruistescu Serghei și Naduh Ion urmează să fie

condamnați pentru infracțiunile imputate.

3.2. Inculpatul Bucătari Ion, care a solicitat, admiterea apelului, casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivarea apelului a indicat că, pedeapsa aplicată este una prea aspră și a fost

provocat de părțile vătămate la comiterea infracțiunii.

admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Rezina, Bernaz Ion și

apelul inculpatului Bucătari Ion, cu casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Bucătari Ion recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod

penal, s-a liberat de pedeapsa penală, în legătură cu intervenirea termenului prescripției

tragerii la răspundere penală.

Bucătari Ion recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 321 Cod

penal, s-a liberat de pedeapsa penală, în legătură cu intervenirea termenului prescripției

tragerii la răspundere penală.

Sentința Judecătoriei sectorului Centru din 29 aprilie 2015, adoptată în privința

inculpatului Bucătari Ion urmează a fi executată de sine stătător.

În rest, sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 25 mai 2020, s-a menținut fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

întemeiat a reținut că, inculpații Naduh Ion și Cristescu Serghei urmează a fi achitați de la

comiterea infracțiunii incriminate, iar Bucătari Ion întemeiat a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 321 Cod penal, însă reieșind fin faptul că la data judecării cauzei a

intervenit termenul prescripției tragerii la răspundere penală, aceasta a admis apelurile din

alte motive, cu casarea sentinței inclusiv din oficiu.

Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile părților prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității

lor, a relatat că Bucătari Ion a comis infracțiunea pentru care a fost condamnat, iar faptele

inculpaților Cristescu Serghei și Naduh Ion, nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de

art. 321 Cod penal.

Cu referire la episodul ce vizează inculpații Naduh Ion și Bucătari Ion, instanța de

apel a reținut că, organele de urmărire penală au fost sesizate inițial prin apel telefonic cu

privire la fapte condamnaților manifestate prin deteriorarea bunurilor Penitenciarului și

incendiere a celulei dar urmărirea penală a fost pe alte capete de acuzare.

Astfel, referitor la inculpatul Naduh Ion, nici o probă dintre cele prezentate de

procuror, nu a indicat că acesta a realizat latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 321

Cod penal.

Prin urmare, atât partea vătămată cât și martorii acuzării audiați, nu au declarat că

Naduh Ion ar fi aplicat forța fizică față de cineva dintre colaboratori sau că i-ar fi insultat.

Dimpotrivă, au declarat că acesta s-a supus cerințelor.

A considerat instanța de apel că, sunt suficiente și concludente declarațiile părții

vătămate Stratan Marcel care a declarat că: „a înțeles că Naduh era la punctul de control, nu

a văzut când Naduh s-a dus încolo”. „S-a deplasat la punctul de control ca să-l convingă pe

Naduh să se deplaseze înapoi în celulă”. „Când l-a ajuns pe Naduh, acesta s-a supus

cerințelor legale și a mers în celulă”. Naduh nu avea posibilitatea de a ieși din instituția

penitenciarului. Naduh nu a întreprins în privința sa acțiuni violente, în privința altor

colaboratori nu știe. Nu are pretenții de nici un ordin față de Naduh”.

La fel, și martorul Andronic a declarat instanței de judecată că: „nu l-a văzut pe

Naduh în momentul imobilizării lui Bucătari, dar l-a văzut după ce l-a dus pe Bucatari în

4

izolatorul disciplinar, Naduh a fost adus înapoi în celulă, nu era agresiv. ... Naduh, nu era

agresiv cu colaboratorii penitenciarului în momentul când îl aduceau înapoi”.

A relatat instanța de apel că, declarațiile martorului Ciburciu Alexei, nu pot fi puse la

baza condamnării inculpatului Naduh Ion, deoarece acesta a declarat că: „în ziua aceea au

fost altercații între colaboratori și deținuți, dar nu a fost prezent, nu a văzut nimic. Când a

fost cazul cu Marcel Stratan nu a fost prezent. În ziua aceea nu a vorbit cu Bucatari și

Naduh. ... Cînd a fost imobilizat condamnatul nu era pe loc”.

Totodată, instanța de apel a reținut că martorul Coronciuc Victo a declarat că: „nu ține

minte dacă Naduh a aplicat forța fizică față de careva colaboratori. Când a intrat în celulă,

Naduh a udat o cîrpă cu apă, și răsufla sub ea, la acel moment, cînd a deschis ușa, Naduh nu

a agresat pe nimeni”.

La fel, a relatat instanța de apel că și martorul Roșca Vasile a declarat că: „nu ține

minte momentele când Naduh a trecut pe lângă el și a ieșit de la post. ... nu ține minte cine a

depistat că Naduh nu este, cineva a plecat în urma sa. ... nu ține minte de ce era descuiată. I

se pare că Naduh nu a aplicat careva acțiuni violente față de cineva. Naduh a fost adus

înapoi în celulă, nu știe de către cine. Nu își aduce aminte cînd a fost adus și cu cine”.

Martorul Sîngurean Vasile a declarat că: „nu își amintește dacă în ziua respectiv l-a

văzut pe Naduh sau dacă în ziua respectivă a fost aplicată forța fizică față de Naduh” iar

martorul Țvigun a declarat că: „ ... nu a văzut ca Naduh să aplice cuiva forța fizică”.

Astfel, cu referire la învinuirea adusă inculpatului Naduh Ion, instanța de apel a

menționat că nu poate fi considerată ca pertinent procesul verbal de examinare a

înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere video din cadrul P-17 Rezina, deoarece

din această probă, nu reiese acțiuni de nesupunere prin violență cerințelor legale ale

administrației penitenciarului din partea lui Naduh Ion.

La fel, și raportul de constatare nr.05 din 09.01.2017, conform căruia la Stratan

Marcel s-a constatat edem al țesuturilor moi pe gât, care se califică ca vătămare neînsemnată,

este irelevant pentru acuzarea lui Naduh Ion deoarece s-a stabilit că Naduh nu a aplicat

violență fizică față de cineva dintre colaboratori.

A menționat instanța de apel că, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din

30.12.2016 , nu se relevă anumite date ce ar indica la săvârșirea de către Naduh Ion a laturii

obiective a infracțiunii. Din contra, din probele cercetate, declarațiile martorilor audiați dar și

din imaginile video ale camerelor de supraveghere rezultă faptul că Naduh Ion a părăsit

blocul de regim nr. 2 unde se deținea, însă aceste acțiuni nu constituie nesupunere prin

violență cerințelor legale ale administrației penitenciarului.

Prin urmare, procurorul nu a demonstrat în ședință că Naduh Ion ar fi bruscat pe

colaboratorul Nadolschi Mihai, în pofida faptului că, parte vătămată este recunoscut Stratan

Marcel. Mai mult, după cum susține însuși inculpatul Naduh Ion, el nici nu a fost sancționat

cumva disciplinar pentru această faptă.

Cu referire la probele cercetate și analizate în ședința instanței de apel, a menționat

instanța de apel că, procurorul nu a prezentat suficiente probe în vederea demonstrării

vinovăției inculpatului Cristescu Serghei în comiterea infracțiunii incriminate.

Astfel, însuși partea vătămată Tuluc Grigore a declarat în instața de judecată că: …

“în momentul când a intrat în celulă, condamnatul Cristescu îl cuprindea, îl anina, a

perceput în comportamentul lui glumă, în timpul acesta el s-a împiedicat deoarece el se

ferea, când a căzut i-a rupt scurta de serviciu”. ... “Acțiunile lui Cristescu nu le-a perceput

ca violente”. “Cristescu s-a împiedicat de un reșou electric. Consideră că nu intenționat i-a

rupt haina”, “nu are pretenții materiale față de Cristescu” . “Cristescu nu a vorbit

necenzurat în adresa sa, nu poate spune dacă a vorbit în adresa altora, nu știe dacă a fost

sancționat”.

Și martorul Șcarlii Serghei a declarat că: … “Cristescu era vesel, nu ar spune că era

agresivitate în acțiunile lui. Dacă ar face comparație cu comportamentul lui Bucatari, și a

lui Cristescu, acesta nu a fost agresiv. Nu a vazut dacă Cristescu a lovit pe cineva din

5

colaboratori”.

A relatat instanța de apel că, declarațiile menționate supra, coroborează cu declarațiile

inculpatului Cristescu Serghei care a declarat că: ”el l-a cuprins pe Tuluc, a vrut ca să le dea

bomboane, nu l-a împins, nu ține minte cum s-a rupt scurta. . s-a împiedicat în firul de la

ventilatorul electric, și a căzut jos. Nu știe cum a fost momentul, nu a strigat cuvinte

necenzurate în adresa lui Tuluc. . nu a avut careva conflicte cu Tuluc . nu a vrut ca să rupă

scurta”.

Referitor la declarațiile contradictorii ale martorului Șcarlii Serghei, precum că,

“condamnatul Cristescu s-a apropiat de Tuluc Grigore și a încercat să îl atace pe domnul

Tuluc”, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece acestea nu sunt confirmate de către

careva probe.

Celelalte probe anexate la dosar, deși demonstrează existența unei deteriorări a hainei

de serviciu a părții vătămate, nu demonstrează că această deteriorare a fost cauzată prin

acțiunea directă intenționată a lui Cristescu Serghei. Or, latura subiectivă a infracțiunii

incriminate inculpatului se realizează prin intenție directă.

Astfel, alte probe care ar indica la faptul că, Cristescu Serghei a aplicat intenționat

violență fizică față de partea vătămată Tuluc Grigore, instanței de apel nu i s-au prezentat.

Aferent circumstanțelor descrise supra, instanța de apel a menționat că, procurorul nu

a demonstrat existența elementului material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.

321 Cod penal și nici intenția directă a inculpatului îndreptată în privința părții vătămate, ca

element al laturii subiective.

Prin urmare, instanța de fond întemeiat a dispus achitarea inculpatului Cristescu

Serghei din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În altă ordine de idei, deși a fost demonstrată vina inculpatului Bucătari Ion în

comiterea infracțiuni prevăzute de art. 321 Cod penal, pe două episoade, instanța de apel a

reținut că în speță la data judecării cauzei în instanța de fond a intervenit prescripția

răspunderii penale, motiv din care apelurile urmează a fi admise, cu casarea sentinței.

Astfel, în speță instanța de apel a reținut că Bucătari Ion a comis ultimele acțiuni

componente a infracțiunii prevăzute la art. 321 Codul penal, la data de 20.03.2016 și

30.12.2016, prin urmare, a intervenit termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere

penală, prevăzut la art. 60 Cod penal.

circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, a declarat recurs, prin care solicită, casarea deciziei instanței de

apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

5.1. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a dat o apreciere greșită

probelor acuzării, punând accentul pe depozițiile inculpaților și versiunea apărării.

A indicat că, instanța de apel nu a motivat fiecare probă adusă în sprijinul învinuirii

inculpaților.

La fel, consideră că, în acțiunile lui Cristescu Serghei, Naduh Ion și Bucătari Ion sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal.

Recurentul menționează că, nu este de acord cu achitarea lui Cristescu Serghei și

Naduh Ion de la săvârșirea infracțiunii imputate acestora, or, soluția instanței de apel este

contrară normelor procesuale, iar motivarea instanței nu poate fi acceptată ca o motivare

justificată.

Invocă că, vinovăția inculpaților Cristescu Serghei și Naduh Ion în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal, a fost demonstrată pe deplin prin probele

cercetate în ședințele de judecată și în acțiunile acestora sunt prezente elementele constitutive

ale infracțiunii menționate.

Relevă că, instanța de apel nu și-a motivat soluția, din ce reiese că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

6

prin care solicită respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței

de apel.

completul de judecată conchide asupra inadmisibilității acestuia.

Primordial, instanța de recurs va face trimitere la prevederile Legii nr. 246 din

31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare - art. IV, V pct. 1–9 și 11–16

și art. VII din 01.09.2023), prin care s-au operat modificări și la Codul de procedură.

În corespundere cu prevederile art. XI. alin. (3) din Legea nr. 246 din 31.07.2023,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează admisibilitatea recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, într-un complet format din 3 judecători

și declară inadmisibil recursul dacă, acesta este vădit neîntemeiat.

În baza art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute la art. 427 invocate în recurs.

Astfel, instanța de recurs, la etapa admisibilității recursului, verifică dacă s-a aplicat

corect legea penală și procesual penală, în coraport cu cauza dedusă judecății, încât faptele

reținute prin hotărârea atacată să cuprindă respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Din conținutul recursului declarat se constată că, partea apărării face trimitere la

temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, considerând că,

instanța de apel nu a motivat fiecare probă adusă în sprijinul învinuirii inculpaților,

considerând că, în acțiunile lui Cristescu Serghei, Naduh Ion și Bucătari Ion sunt întrunite

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal.

Potrivit art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală – se stabilește că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazurile, când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În continuare, instanța de recurs, analizând decizia instanței de apel prin prisma

erorilor de drept prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, constată că,

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat cu strictețe prevederile art. art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, iar motivarea soluției fiind în

corespundere cu dispozitivul hotărârii, acesta fiind clar.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Instanța de recurs reiterează că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă

situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

7

instanțelor de fond.

Se menționează că, aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie

recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor

expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în

considerare a acestora.

La caz, instanța de recurs menționează că, principiul contradictorialității în procesul

penal este privită ca o valoare juridică, care face parte din garanțiile care asigură realizarea

dreptului la un proces echitabil, drept consacrat în art. 6 CEDO.

Mai mult, principiul contradictorialității se află într-o strânsă legătură cu principiul

egalității armelor, ca părți ale dreptului la un proces echitabil și implică dreptul fiecărei părți

de a lua cunoștință cu toate actele cauzei, într-o procedură contradictorie care să nu o plaseze

pe vreuna dintre părți într-o situație dezavantajoasă, în scopul păstrării justului echilibru între

părți.

Din aceste considerente, se constată că, instanțele de fond în cadrul examinării cauzei

penale, au respectat cu strictețe atât normele procesual penale (art. art. 24, 26 Cod de

procedură penală) ce vizează respectarea principiilor de drept, cât și în sensul art. 6 CEDO,

soluționând cauza în prezența avocaților inculpaților și în mod echitabil, în mod public și în

termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, care prin hotărârile

pronunțate nu au adus atingere intereselor justiției.

La caz se constată că, atât prima instanță, cât și instanța de apel, urmare examinării

cauzei au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură

penală, unde probele au fost cercetate sub toate aspectele prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor și corect au stabilit că, inculpații Naduh Ion și Cristescu Serghei urmează a fi achitați de

la comiterea infracțiunii prevăzute la art. 321 Cod penal din motiv că faptele acestora nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

Din aceste considerente, instanța de recurs conchide că, instanța de apel just a reținut

că, în acțiunile lui Naduh Ion și Cristescu Serghei, nici o probă dintre cele prezentate de

procuror, nu au indicat că aceștia au comis faptele ce li se impută și întemeiat și-a argumentat

soluția, motivând detaliat prin probe pertinente, concludente și utile care coroborează între

ele că, inculpații nu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 321 Cod penal (pct. 4.1. din

prezenta decizie).

La caz, instanța de recurs menționează că, instanța de apel întemeiat a constatat

vinovăția inculpatului Bucătari Ion pe două episoade în săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art. 321 Cod penal ca fiind dovedită în primă instanță.

La fel, se relevă că, instanța de apel legal a constatat intervenirea prescripției

răspunderii penale pentru faptele comise de către Bucătari Ion, or, acestea au fost săvârșite la

20.03.2016 și 30.12.2016, prin urmare, a intervenit termenul de prescripție pentru tragerea la

răspundere penală prevăzut la art. 60 Cod penal - 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai

puțin grave.

În acest context, instanța de recurs atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce

impune inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Completul de judecată

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 noiembrie 2022, în cauza penală în privința lui Bucătari Ion XXXXX,

Cristescu Serghei XXXXX, Naduh Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

8

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

9