1ra-657/2023 — art. 157 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 iunie 2022, Mironov Iurii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, a fost adăugată parțial la pedeapsa aplicată lui Mironov Iurii partea neexecutată a pedepsei stabilite în privința acestuia prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 10.11.2017, de 5 ani închisoare, cu stabilirea pedepsei definitive de 5 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1 Totodată, a fost dispusă încasarea din contul lui Mironov Iurii în beneficiul statului suma de 2348 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Mironov Iurii la data de 05 iunie 2021, aproximativ la ora 14:00, în timp ce se afla în spațiu public, pe adresa mun. Chișinău, str. Independenței 9/1, în urma unui conflict apărut dintre el și Nicolaev Vlad, din motivul nerestituirii de către ultimul a banilor împrumutați de la Mironov Iurii, au numit unul pe altul cu cuvinte necenzurate. În acest conflict s-au implicat Croitoru Eugeniu și Cernovol Edgar, care după ce Mironov Iurii a scos din buzunarul pantalonilor balonul cu substanță lacrimogenă și a pulverizat înspre ei, au început să-l numească cu cuvinte necenzurate pe Mironov Iurii și au început să-l bată, apoi cineva i-a aplicat o lovitură din spate în regiunea capului, în rezultatul căreia Mironov Iurii a pierdut cunoștința, iar revenindu-și, fluturând cu mâna în care ținea cuțitul, a aplicat câteva lovituri cu acest cuțit lui Croitoru Eugeniu, după care a plecat de la fața incidentului. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 202102D0981 din 24 iunie 2021, la Croitoru Eugeniu s-a constatat două plăgi înțepat-tăiate penetrante a peretelui abdominal anterior cu lezarea intestinului subțire porțiunea ileonului, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect înțepător-tăietor, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă. Prima instanță a indicat că de către organul de urmărire penală acțiunile inculpatului Mironov Iurii au fost calificate în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, însă în urma examinării cauzei a considerat greșită calificarea faptei în actul de acuzare și a recalificat acțiunile inculpatului Mironov Iurii încadrând în baza art. 157 Cod penal, adică vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, survenită în mod subit, provocată de acte de violență, de insulte grave ori alte acte ilegale sau imorale ale victimei.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apeluri de către: 2.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul de reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Gonța Oleg, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Mironov Iurii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, s-a cumulat parțial pedeapsa aplicată cu pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 10.11.2017 numindu-i pedeapsa definitivă cu închisoare pe un termen de 14 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 2 În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - la 09 iunie 2022 a fost pronunțat doar dispozitivul sentinței, iar sentința integrală a fost pronunțată la data de 01.08.2022; - recalificarea acțiunilor inculpatului Mironov Iurii s-a bazat exclusiv pe declarațiile inculpatului, fără a fi luate în considerare declarațiile părții vătămate Croitor Eugeniu, care a indicat la circumstanțele săvârșirii infracțiunii de către Mironov Iurii. 2.2. Avocatul Gîlca Constantin în numele inculpatului Mironov Iurii, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Mironov Iurii să fie achitat. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - apărarea consideră că din probele care au fost examinate în ședința de judecată, rezultă că acestea nu demonstrează că Mironov Iurii a comis infracțiunea; - declarațiile martorului Croitoru Eugeniu de la urmărirea penală și din instanța de judecată diferă parțial, or în ședința de judecată a declarat că „m-am apropiat de inculpat și am început să ne întindem”; - trezește nedumerire faptul că martorii Ceronovol Edgar, Nicolaev Vladislav nu s-au prezentat să dea declarații în ședința de judecată; - inculpatul Mironov Iurii a declarat că toate cuvintele adresate lui erau necenzurate. El a fost lovit, însă nu ține minte cine l-a lovit din spate. A fost lovit în cap și pe corp. I s-a spart capul. Partea vătămată la fel participa la bătaie. A scos cuțitul pentru autoapărare. Nu a avut intenția de a omorî partea vătămată. Nu a avut nici un motiv și nici nu s-a gândit la omor. A scos cuțitul pentru ca aceste persoane să-l lase în pace. Consideră că dacă nu făcea aceasta, el era să fie omorât și bătut; - din raportul de expertiză din 19.06.2021, rezultă că Mironov Iurii a suferit multiple leziuni corporale; - versiunea părții vătămate că a fost tentativă de omor nu este fondată, reieșind din circumstanțele reale, probele demonstrează că Mironov Iurii a fost în legitimă apărare. Acțiunile lui Mironov Iurii sunt în conformitate cu art. 36 Cod penal, legitima apărare; - nu este demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul nu a acționat în stare de legitimă apărare, ori declarațiile unei singure persoane direct interesate, cum este pretinsa victimă nu este suficient pentru a răsturna prezumția nevinovăției de care se bucură Mironov Iurie.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, a fost respins ca tardiv apelul declarat de procuror și a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocat în numele inculpatului. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat cu referire la apelul declarat de procuror că este depus peste termen, or conform datelor din materialele 3 dosarului, dispozitivul sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 iunie 2022, a fost pronunțat public la aceeași dată. Totodată, instanța de apel a reținut că deși la pronunțarea dispozitivului sentinței, procurorul Gonța Oleg nu a fost prezent, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată (f.d.192 vol. II), potrivit recipisei de la (f.d.197, vol. II) urmează că procurorul Gonța Oleg a primit copia dispozitivului sentinței la data de 09.06.2022, iar la data de 28.07.2022 ultimul a primit sentința motivată și respectiv a făcut cunoștință cu sentința motivată a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 iunie 2022, la data de 28.07.2022, fapt confirmat prin semnătura din recipisa anexată la (f.d. 209, vol. II). Conform materialelor cauzei penale și a ștampilei aplicate de către Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, cererea de apel semnată de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Gonța Oleg a fost depusă și înregistrată la data de 15.08.2022, depășind astfel termenul de 15 zile acordat pentru atacarea sentinței cu apel. La fel, instanța de apel a indicat că nu poate reține ca plauzibil argumentul acuzatorului de stat cu privire la faptul că a primit sentința contestată la data de 01.08.2022, or potrivit recipisei anexate la materialele cauzei cert urmează că acesta a primit dispozitivul sentinței din data de 09.06.2022 la aceiași dată, iar la data de 28.07.2022 a primit sentința motivată. Cu referire la apelul declarat de avocatul Gîlca Constantin în numele inculpatului Mironov Iurii, instanța de apel a indicat că deși inculpatul Mironov Iurii în ședință de judecată în primei instanțe cât și în instanța de apel nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, organul de urmărire penală a pus la baza învinuirii formulate față de Mironov Iurii probe administrate la faza de urmărire penală și examinate nemijlocit în ședința de judecată, descrise și la pct. 6 a deciziei instanței de apel. În acest sens, instanța de apel a considerat că prima instanță a stabilit corect că în situația din speță acțiunile inculpatului Mironov Iurii au fost încadrate greșit de către acuzatorul de stat în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatului sunt prezente semnele calificative a infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, adică vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, survenită în mod subit, provocată de acte de violență, de insulte grave ori alte acte ilegale sau imorale ale victimei, și prin urmarea prima instanță corect a recalificat încadrarea juridică a faptelor inculpatului în acest articol. În acest context, instanța de apel a reținut că pentru calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 27,145 alin. (1) Cod penal, este necesar probarea existenței unei intenții directe. Astfel, tentativa de omor este posibilă în prezența unei intenții 4 directe, nu și a celei indirecte. În prezenta speță nu s-a constatat prezenta unei intenții directe din partea lui Mironov Iurii de a-l lipsi de viață pe Croitor Eugeniu. Instanța de apel a conchis că prima instanță în urma examinării probelor cert a constatat că, acțiunile violente ale lui Croitoru Eugeniu și ale lui Cernovol Edgar și Nicolaev Vladislav, care figurează în prezenta cauză în calitate procesuală de martori, descrise mai sus, au condus la vătămarea gravă a integrității corporale și sănătății lui Croitoru Eugeniu, în ședință de judecată cu certitudine fiind demonstrat faptul că, partea vătămată Croitoru Eugeniu, până și după lovitura cu cuțitul în regiunea peretelui abdominal, împreună cu prietenii săi (care în acest caz sunt martori), l-au numit pe Mironov Iurii cu cuvinte necenzurate, apoi toți trei i-au aplicat lovituri inculpatului, în urma la care numitul pentru o perioadă de timp a pierdut cunoștința, în acest moment inculpatul nu a avut posibilitatea reală de a se apăra, iar mai apoi când a sezisat pericolul real pentru viața și sănătatea lui, fiind traumat, fără orientare clară în spațiu, a scos cuțitul și fluturând cu el, în scop de apărare ia aplicat acele lovituri părții vătămate, însă nu a fost constată intenția directă a acestuia, dorința cât și premeditarea inculpatului de a cauza moartea părții vătămate. Or, dacă inculpatul avea intenția de a-l omorî pe partea vătămată, apoi el a avut posibilitatea reală de a-i mai aplica părții vătămate lovituri, deși nu a făcut acest lucru, deoarece nu a avut intenția de a-l omorî, dar numai a-l speria pentru ca să scape de loviturile care i-au fost aplicate, inclusiv, trauma capului. Instanța de apel a concluzionat că prima instanță argumentat a stabilit că intenția lui Mironov Iurii de omor al părții vătămate nu a fost demonstrată de către partea acuzării, iar argumentele inculpatului precum că a acționat în stare de autoapărare corespund materialelor cauzei penale și instanța de judecată corect le-a considerat întemeiate. Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a menționat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a admis solicitarea procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare de la Mironov Iurii, în conformitate cu prevederile art. 143, 227, 229 Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: 4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, în alt complet de judecată. 5 În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluție contrazice dispozitivul hotărârii; - instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc că procurorul a respectat termenul de contestare a sentinței, iar poziția instanței de apel contravine prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, or la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește și prin urmare, reieșind din faptul că sentința primei instanțe a fost pronunțată la 09.06.2022, termenul de declarare a apelului a expirat la 13.08.2022 și nu la 12.08.2022, cum greșit a constatat instanța de apel; - conform prevederilor art. 231 alin. (5) Cod de procedură penală, dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare, care urmează, iar în speță ultima zi de declarare a apelului a fost data de 13.08.2022, zi de sâmbătă, zi nelucrătoare, prin urmare termenul de contestare a sentinței expira la prima zi lucrătoare, adică la 15.08.2022, zi de luni. 4.2. Avocatul Gîlca Constantin în numele inculpatului Mironov Iurii, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicitând rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri soluționând recursul. În argumentarea recursului, recurentul a invocat motivele similare cu cele indicate în cererea de apel, descrise și la pct. 2.2. a prezentei decizii, suplimentar invocând că instanța de apel urma din alte motive să admită apelul părții apărării și să aplice în privința lui Mironov Iurii prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. 6 Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Din textul recursurilor declarate, se atestă că recurenții critică decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs și temeiurile de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse de către recurenți și-au găsit confirmare parțial în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel greșit a respins ca tardiv recursul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Gonța Oleg, or, sentința motivată a primei instanțe din 09 iunie 2022 a fost pronunțată la data de 28 iulie 2022, iar apelul a fost declarat și înregistrat in instanța de fond la data de 15 august 2022. Potrivit prevederilor art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală: ”La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește”, astfel, ultima zi de declarare a apelului a fost data de 13 august 2022. Potrivit prevederilor art. 231 alin. (5) Cod de procedură penală: „Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează”, astfel, Colegiul penal lărgit constată că, data de 13 august 2022 a fost o zi nelucrătoare, iar următoarea zi lucrătoare a fost 15 august 2022, astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel eronat a constatat că apelul declarat de către procurorul Gonța Oleg a fost depus peste termen, or, apelul a fost 7 declarat în termen, fiind depus în ultima zi conform prevederilor art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal lărgit mai constatată, că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) din Cod de procedură penală, se confirmă or, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În acest sens se constată că, prin sentința pronunțată de instanța de fond și menținută prin decizia pronunțată de instanța de apel, deși au încadrat acțiunile prejudiciabile ale inculpatului în baza art. 157 Cod penal, - vătămare gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență, totuși ambele instanțe ierarhic inferioare au constatat în fapt că ”inculpatul Mironov Iurii la data de 05 iunie 2021, aproximativ la ora 14:00, (...), având scopul omorului lui Croitor Eugeniu, (...), a aplicat cu cruzime lui Croitor Eugeniu, două plăgi, tăiat înțepate, cu obiect special adaptata în acest sens și anume cu cuțitul pe care îl avea și care îl deținea asupra lui, însă fiind oprit de către martorii oculari, a fost împiedicat de ași duce intenția până la capăt, cauzându-i lui Croitor Eugeniu, (...) vătămare corporală gravă”. (f.d.24, 32, vol.III). Astfel, deși prin motivarea efectuată a temeiului reîncadrării acțiunilor inculpatului de la art.27, 145 alin.(1) CP la art. 157 CP, ambele instanțe au constatat în fapt că, inculpatul a acționat împotriva părții vătămate ”având scopul omorului lui”, iar prin urmare se constată că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și constituie temei de casare a deciziei pronunțate de către instanța de apel, ori erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În continuare, Colegiul penal lărgit consideră că urmează a fi admis și recursul ordinar declarat de către avocatul Gîlca Constantin în numele condamnatului Mironov Iurii, pentru a da posibilitate instanței de apel să examineze cauza complet și obiectiv și în raport cu cele menționate în recursul declarat, în scopul asigurării contradictorialității și echității procesului în cauză conform standardelor legislației naționale și a jurisprudenței CtEDO.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, 8 ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Gîlca Constantin în numele condamnatului Mironov Iurii, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2022, în cauza penală privindu-l pe Mironov Iurii XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 12 septembrie 2023. Președinte Guzun Ion Judecătorii Daguța Sergiu Țurcan Anatolie Talpă Boris Eremciuc Ghenadie Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Ion Guzun, din cauza aflării în concediul de odihnă de la 14 august 2023 și demisiei lui din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Viorica Puica, în conformitate cu prevederile art. 339 alin.(8) Cod de procedură penală. 9