1ra-1583/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP

1ra-1583/2022 — art. 190 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1583/2022

1-21184803-01-1ra-21112022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Ion Guzun,

Judecători Sergiu Daguța, Boris Talpă, Ghenadie Eremciuc, Anatolie Țurcan,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar,

declarat de procurorul-șef interimar al Procuraturii de circumscripție Bălți, Tatiana

Ioniță, împotriva sentinței din 07.04.2022 a Judecătoriei Bălți și deciziei din 14

septembrie 2022 al Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în privința inculpatei

Bușilă Mariana XXXX.

Termenul de examinare:

instanța de fond: 15.12.2021 – 07.04.2022,

instanța de apel: 28.04.2022 – 14.09.2022,

instanța de recurs: 21.11.2022 –

04.07.2023.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executare în

penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate

legată de gestionarea bunurilor pe termen de 3 ani.

În baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală și art. 107 alin. (1) Cod

penal, Bușilă Mariana a fost liberată de executarea pedepsei, în baza art. 2 al Legii nr.

243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

Măsura preventivă aplicată prin încheierea din 04.02.2022 a Judecătoriei Bălți sub

formă de obligațiune de nepărăsire a țării pe un termen de 30 zile, precum și măsurile de

căutare a inculpatei Bușilă Mariana, au fost menținute până la definitivarea sentinței.

1

S-a încasat din contul inculpatei Bușilă Mariana în beneficiul lui Moraru Iurie

prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de 36000 lei și prejudiciul moral

cauzat prin infracțiune în sumă de 10000 lei.

29.08.2019, acționând în comun acord cu altă persoană nestabilită de către organul de

urmărire penală, cu intenție unică îndreptată spre dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor prejudiciabile și dorind survenirea acestora, știind despre faptul, că Moraru

Iurie oferă pentru folosirea temporară compactorul de nisip, care aparține lui cu drept de

proprietate și cunoscând că ultimul anterior a avut discuții, prin intermediul telefonului

mobil, privind posibilitatea transmiterii utilajului dat cu altă persoană nestabilită de gen

masculin, care l-a indus în eroare pe Moraru Iurie prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase în privința naturii actului juridic nul, și anume că el are nevoie să

închirieze compactorul de nisip pentru efectuarea reparației la locuința sa, Bușilă

Mariana, la data de 29.08.2019, între orele 21:00-22:00, s-a prezentat pe adresa: mun.

Bălți, str. Xxxx, unde se păstra utilajul menționat supra, și în cadrul discuției cu Moraru

Iurie, prin inducerea în eroare a ultimului prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase în privința naturii și părților actului juridic nul, sub pretextul de a lua în

folosință temporară compactorul de nisip, l-a convins că dânsa împreună cu persona

nestabilită au nevoie reală de utilizare a compactorului în cadrul efectuării reparației,

obținând încrederea părții vătămate prin încheierea actului juridic nul, adică contractului

de închiriere a utilajului nr. 117 din 29.08.2019 pe o durată de 3 zile, achitând prețul

închirierii în sumă de 1.200 lei și obligându-se să restituie bunul închiriat la 01.09.2019.

Ca rezultat, Moraru Iurie, fiind sub influența comportamentului dolosiv și viclean

a Marianei Bușilă și persoanei nestabilite, adică fiind convins de faptul că aceste persoane

vor executa clauzele contractului, a transmis Marianei Bușilă compactorul de model

„Ammann ACR 68” nr. 15008431, la prețul de 36000 lei, pe care ultima l-a preluat,

neavând intenția de a restitui bunul primit, adică a dobândit ilegal compactorul, care a

fost încărcat prin intermediul altei persoane într-un automobil și transportat într-o direcție

necunoscută, nefiind restituit la termenul stabilit astfel, cauzându-i lui Moraru Iurie o

daună în proporții considerabile în sumă de 36000 lei.

Acțiunile intenționate ale inculpatei au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit.

b) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase

în privința naturii și părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant

al încheierii actului juridic) actului juridic nul, dacă încheierea acestuia este determinată

de comportamentul dolosiv și viclean care a produs daune considerabile, escrocheria

săvârșită de două sau mai multe persoane.

Instanța a reținut că inculpata, Bușilă Mariana în cadrul ședinței de judecată nu s-

a prezentat.

Totodată, instanța de fond a dispus aducerea silită a inculpatei pentru ședința de

judecată din 21.01.2022, în rezultatul căreia inculpata nu s-a prezentat.

La demersul procurorului Aliona Modelina din 04.02.2022, instanța de fond la

aceiași dată a emis o încheiere privind aplicarea măsurii preventive în privința inculpatei

sub formă de obligațiune de nepărăsire a țării pe termen de 30 de zile, cu anunțarea

ultimei în căutare.

2

Astfel la 14.02.2022, Inspectoratul de Poliție Bălți a înștiințat instanța despre

faptul că în privința inculpatei Bușilă Mariana la 11.02.2022 a fost pornit dosarul de

căutare nr. 2022010038, cu măsura de reprimare obligare de a nu părăsi țara.

În consecință, instanța de fond a purces la examinarea cauzei în lipsa inculpatei,

în condițiile în care acesteia i-au fost aduse la cunoștință materialele cauzei.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie

condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executare

în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita

activitate legată de gestionarea bunurilor pe termen de 3 ani.

Apelantul a invocat că examinând cauza penală respectivă, constatând vinovăția

inculpatei Bușilă Mariana în comiterea infracțiunii de escrocherie și stabilind pedeapsa,

instanța nejustificat a hotărât să libereze inculpata de la executarea pedepsei, bazându-se

pe alin. (4) art. 2 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În acest sens, apelantul a invocat prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 243 din

24.12.2021, potrivit cărora, aplicarea actului de amnistie are loc cu acordul scris a

persoanei inculpate, iar potrivit alin. (4) art. 2 din Legea menționată, instanța poate aplica

amnistie și în cazul refuzului persoanei.

Or, inculpata Bușilă Mariana, sustrăgându-se de judecată, nu a sesizat instanța în

scris privind acordul la aplicarea amnistiei în privința ei și nu a declarat în niciun fel

refuzul în aplicarea acestei legi, astfel, s-a constatat ilegalitatea aplicării actului de

amnistie.

Totodată, la adoptarea hotărârii privind eliberarea inculpatei Bușilă Mariana de

executarea pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont și prevederile art. 8 al Legii nr. 243

din 24.12.2021, care prevede posibilitatea absolvirii inculpatului de la executarea

pedepsei principale, însă nu și a pedepsei complementare sub formă de privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, care a fost

aplicată în cazul Marianei Bușilă.

apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

Decizia motivată a fost pronunțată în ședința publică la 12.10.2022.

Instanța de apel a constatat că sentința instanței de fond nu a fost contestată în

latura stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei, în latura încadrării juridice a acțiunilor

inculpatei Bușilă Mariana, nici în latura pedepsei aplicate, procurorul-apelant invocând

critici doar în latura aplicării față de Bușilă Mariana a Legii nr. 243 din 24.12.2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, considerând că actul de amnistie a fost neîntemeiat aplicat în lipsa

acordului scris al inculpatei.

Instanța de apel a considerat că cerința acuzării privind neaplicarea față de Bușilă

Mariana a actului de amnistie este nefondată, or potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal,

amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie

reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, la data de

31.12.2021 a intrat în vigoare Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova (în

continuare Lege), care la alin. (1) al art. 1 stipulează, că prezenta lege se aplică

3

condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate, precum și persoanelor

condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei

de probațiune sau al termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentând risc

de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidența prevederilor

art. 2–5, 7, 8.

Subsecvent, la art. 2 alin. (1) al acestei Legi se stipulează, că procesele penale în

privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal

nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la

cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege, alin. (3) stipulând că

încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei

bănuite, învinuite sau inculpate.

Potrivit alin.(4) al art.1 din Legea nominalizată se notează, că aplicarea amnistiei

față de persoanele bănuite, învinuite se decide de procuror, la faza de urmărire penală,

iar față de persoanele inculpate care cad sub incidența art.2 alin.(4) – de instanța de

judecată, la faza de judecare a cauzei.

La art. 2 alin. (4) din Legea menționată, în privința persoanei care refuză încetarea

procesului penal, conform alin. (1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la

pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată,

inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art.6.

Instanța de apel a conchis că, Legea clar și cu precizie stipulează, că încetarea

proceselor penale la faza de judecare a cauzei, în temeiul amnistiei, are loc cu acordul

scris al inculpatului, iar în cazul în care acesta refuză încetarea procesului, instanța de

judecată poate aplica actul de amnistie chiar și în lipsa cererii scrise din partea acestuia,

cu condiția că în urma cercetării judecătorești a fost confirmată vinovăția lui în săvârșirea

infracțiunii (fiind necesară întrunirea de inculpat a criteriilor de la art. 1 și ca acesta să

nu cadă sub incidența art. 6).

Cu referire la prevederile art. 389 alin.(4) pct. 2) CPP, potrivit cărora, sentința de

condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul

amnistiei conform art. 107 din Codul penal și în cazurile prevăzute în art. 89 alin. (2) lit.

a), b), c), e), f) și g) Codul penal, instanța de apel a statuat că, instanța de fond stabilind

vinovăția inculpatei și aplicându-i pedeapsa penală, just a dispus liberarea acesteia de la

executarea pedepsei în temeiul art. 2 alin.(4) din Legea privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova nr. 243 din

24.12.2021, ori lipsa cererii din partea inculpatei în acest sens neconstituind impediment

pentru aplicarea actului de amnistie.

Privitor la alegația procurorului-apelant precum că art. 8 al Legii nr. 243 din

24.12.2021, prevede posibilitatea absolvirii inculpatului de la executarea pedepsei

principale, însă nu și a pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, instanța de apel a statuat că

această nu este întemeiată, or prevederile din art. 8 din Legea menționată, se aplică

persoanelor, în privința cărora sentința de condamnare a devenit irevocabilă,

circumstanță ce nu există în speța dată.

interimar al Procuraturii de circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță, solicitând casarea

deciziei, cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de apel.

4

Recurentul invocă că prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 243 din 24.12.2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 30-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, stipulează că aplicarea actului de amnistie are loc cu acordul scris

a persoanei inculpate, iar potrivit alin. (4) art. 2 din Legea sus-menționată, instanța poate

aplica amnistia și în cazul refuzului persoanei.

În speță, inculpata Bușilă Mariana, sustrăgându-se de judecată, nu a sesizat

instanța în scris privind acordul la aplicarea amnistiei în privința ei și nu a declarat în nici

un fel refuzul în aplicarea acestei legi, astfel, constată ilegalitatea aplicării actului de

amnistie.

Or, art. 2 alin.(4) al Legii se referă la persoana care se opune să-i fie aplicată

amnistia în fața instanței de judecată, cu prezența fizică, de altfel, persoana poate să-și

dea acordul pe alt dosar, deoarece amnistia poate fi aplicată doar o singură dată.

Recurentul a mai menționat că, art. 8 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 expres

prevede că se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării

dreptului de a conduce mijloacele de transport, persoanele în privința cărora se aplică

prevederile art. 2-5 si art. 7, or instanța de apel nemotivat a absolvit inculpata de

executarea pedepsei complementare obligatorii, considerând neîntemeiat că art. 8 se

aplică doar persoanelor în privința cărora sentința de condamnare a devenit irevocabilă,

însă în articol nu se face referire la acest lucru.

În drept, recursul este întemeiat în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se aplică

regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță, cu excepțiile prevăzute în

Partea specială titlul II capitolul IV secțiunea 1. Conform art. 415 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul,

casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2), și pronunță

o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță. În corespundere cu art.

414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel

nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă

5

ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate

în procesul-verbal. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Totodată, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de procedură penală,

procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor

judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând doar

situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele prevederi legale

sunt declarate neconstituționale. Potrivit art. 2 alin. (4) Cod de procedură penală, normele

juridice cu caracter procesual din alte legi naționale pot fi aplicate numai cu condiția

includerii lor în prezentul cod.

Colegiul penal lărgit reține, că menținând sentința fără modificări privind

condamnarea inculpatei în baza art. 190 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea pedepsei

penale principale și celei complementare, de la executarea cărora inculpata a fost liberată

în temeiul art. 2 din Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătura cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de

apel a omis prevederile art. 8 a Legii privind amnistia, potrivit cărora ”se absolvă de

pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace

de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7.”

Colegiul penal lărgit reiterează că, deși instanța de apel a indicat în decizia

pronunțată, că art.8 din Legea nr. nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătura cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, se aplică

doar persoanelor condamnate, în privința cărora la data adoptării legii cu privire la

amnistie a existat sentința de condamnare irevocabilă, instanța de apel nu a făcut referire

la cadrul legal în baza căruia a concluzionat astfel.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit conținutului art.8 din Legea

nr.243 din 24.12.2021, prevederile acestuia, precum și excepțiile stabilite de aceasta lege,

se aplică persoanelor în privința cărora se aplică și prevederile art. 2 alin.(3) și (4) din

această lege, adică în privința inculpaților la etapa de judecare a cauzei penale în instanța

de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a menținut nemotivat sentința instanței de fond în

partea absolvirii inculpatei de executarea pedepsei complimentare obligatorii.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, a adoptat hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs

casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării parțiale a deciziei contestate în partea

6

pedepsei complementare și dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și

să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul Penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul-șef interimar al Procuraturii de

circumscripție Bălți, Tatiana Ioniță, casează parțial decizia din 14 septembrie 2022 al

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, în partea pedepsei complementare, în privința

inculpatei Bușilă Mariana XXXX și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la

12 septembrie 2023.

Președinte Ion Guzun

Judecători Sergiu Daguța

Boris Talpă

Ghenadie Eremciuc

Anatolie Țurcan

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către judecătorul Ion

Guzun, din cauza aflării în concediul de odihnă de la 14 august 2023 și demisiei lui din

funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este semnată de către Președintele

interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul Viorica Puica, în conformitate cu

prevederile art. 339 alin.(8) Cod de procedură penală.

7