1ra-1450/2022 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1450/2022 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1450/22

1-18019727-01-1ra-26092022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 iulie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

președinte Guzun Ion

judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Țurcan Anatolie

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 22 iunie 2022, în cauza

penală privindu-l pe

Petic Gheorghe XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenii de examinare a cauzei:

Prima instanță: 29.11.2018 – 30.03.2021;

Instanța de apel: 07.06.2021 – 22.06. 2022;

Instanța de recurs: 26.09.2022-04.07.2023.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

c o n s t a t ă:

Petic Gheorghe a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, în legătură cu lipsa în acțiunile lui a elementelor infracțiunii.

S-a hotărât chestiunea cu privire la corpurilor delicte.

lui Petic Gheorghe se învinuiește în aceea că el, aproximativ în luna aprilie 2003, în

una din seri, în perioada de timp între orele 19:00 și 22:00, având asupra sa un

automat de tip ,,Kalașnicov", pe care o deținea reieșind din specificul funcției pe

care o ocupa la acel moment, fiind Șeful pichetului de grăniceri ,,Cairaclia", în

cadrul Departamentului Trupelor de Grăniceri a Republicii Moldova, s-a deplasat în

localul de agrement ,,Svetlana", situat în XXXXX, unde, folosind un pretext

neînsemnat în raport cu acțiunile sale, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, încălcând grosolan ordinea publică, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil ale acțiunilor sale, observând că în preajma se află mai multe

persoane, a inițiat un conflict cu cetățeanul Casapov Valerii, amenințându-l pe

ultimul cu moartea și cu răfuială fizică, îndreptând automat de tip ,,Kalașnicov" în

regiunea gâtului a lui Casapov Valerii.

Ulterior, Petic Gheorghe, în continuarea acțiunilor sale criminale,

conștientizând urmările ce pot surveni în rezultatul acestora, fiindu-i solicitat să

1

înceteze acțiunile sale criminale de către cetățeanul Velcev Vitalii, a îndreptat

demonstrativ aceiași armă și spre numitul, indicându-i să nu se implice, după care,

ieșind afară, a efectuat o împușcătură în roata din față a automobilului de model

XXXXX, ce-i aparținea lui Casapov Valerii, continuând să-l amenințe pe acesta cu

aplicarea armei de foc, pe care o deținea.

Acțiunile lui Petic Gheorghe, de către organul de urmărire penală au fost

încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor: „Huliganismul

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea

armei."

3.1 Procurorul Timofei Osadcenco, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Petic Gheorghe să fi

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal, cu liberarea de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În motivarea apelului a invocat că:

- în sentință instanța de fond a considerat că acțiunile inculpatului Petic

Gheorghe nu au fost îndreptate la încălcarea intenționată a ordinii publice, și ultimul

s-a condus de prevederile Legii nr. 108 din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a

Republicii Moldova, îndreptând acțiunile sale la curmarea acțiunilor ilicite lui

Casapov Valerii, care din declarațiile inculpatului, a deteriorat gardul domiciliul său,

faptul care nu corespunde adevărului, or la baza concluziilor redate în sentință,

instanța de fond a pus declarațiile inculpatului Petic Gheorghe și foștilor colegi al

acestuia din cadrul Departamentului de Grăniceri al Republicii Moldova

(actualmente Direcția Regională Sud al Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră) Crăciun Serghei, Idjilov Sveatoslav, Ciobanu Gheorghe, care în mare

parte au fost combătute cu probele prezentate de acuzarea și cercetate în cadrul

cercetării judecătorești. Mai mult ca atât, unii martori au declarat că, angajații

serviciului de grăniceri, precum și inculpatul Petic Gheorghe, au participat la

mușamalizarea cazului, iar unele concluzii a instanței de fond se bazează pe

declarațiile, care nu au fost depuse de martori;

- martorul Grecov Andrei nu a declarat că, acțiunile inculpatului Petic

Gheorghe, au fost cercetate de procurorul al Procuraturii Militare Cahul, A. Ducal,

cum indică instanța de fond în sentința pronunțată. Martorul Grecov Andrei a

declarat doar că a ajutat șefului de post I. Gainaru să documenteze cazul, fiind ajutor

al polițistului de sector;

- martorul Peroncova Ecaterina nu a declarat că, inculpatul Petic Gheorghe a

efectuat împușcătură în direcția automobilului lui Casapov Valerii, când ultimul s-a

așezat în automobil și se îndrepta în direcția inculpatului. Această versiune a fost

invocată doar de către inculpatul Petic Gheorghe, nefiind confirmată de către

martorii acuzării, cât și martorii apărării;

- nu s-au confirmat declarațiile inculpatului Petic Gheorghe, precum că în

acea seară el se afla în localul de agrement ,,Svetlana" unde a cumpărat produse

alimentare, și a fost maltratat de către Casapov Valerii lângă bar. Martorul

Peroncova Ecaterina a declarat că, inculpatul Petic Gheorghe a intrat în bar la ora

21:30, și observând pe Casapov Valerii deodată s-a îndreptat spre el și a inițiat

conflictul;

2

- declarațiile inculpatului Petic Gheorghe precum că, în aceeași seară a lăsat

produsele alimentare acasă și fiind căutat prin telefon de către colegii din cadrul

serviciului de grăniceri din cauza că la pichetul de grăniceri au venit trei persoane în

stare de ebrietate și strigau cu cuvinte necenzurate, însă când persoana din santinelă

a încărcat arma acei au plecat, iar el imediat s-a prezentat la pichetul de grăniceri, iar

ulterior a fost telefonat de prietena sa cu privire la atacul asupra locuinței lor, nu

corespund adevărului. Aceste declarații se combat prin declarațiile martorului

Crăciun Serghei care a declarat că, în ziua producerii conflictului inculpatul Petic

Gheorghe nu era acasă, fiind implicat în serviciu. Ultimului de către soția sau de

către altcineva, a fost comunicat despre atacul asupra domiciliului său, și el a lăsat

patrula și s-a pornit în sat să caute pe persoana care i-a deteriorat gardul. Respectiv,

se constată că, inculpatul Petic Gheorghe în acea seară nu era maltratat la ora 20:00

lângă barul ,,Svetlana", fiind la acel moment la serviciu;

- martorul Idjilov Sveatoslav a declarat că, ieșind la pichetul de grăniceri

Cairaclia în scopul cercetării cazului de aplicare a armei de foc de către inculpatul

Petic Gheorghe, ultimul i-a raportat că Casapov Valerii a venit la el acasă când el

era la serviciu, și a amenințat pe soția lui. Auzind despre aceasta, inculpatul Petic

Gheorghe în acea seară a găsit pe Casapov Valerii, însă nu urmărea imediat pe

acesta după producerea presupuselor acțiuni;

- instanța de fond neîntemeiat a apreciat critic declarațiile părții vătămate

Casapov Valerii, care atât la urmărirea penală, cât și în cadrul judecării cauzei, a

depus aceleași declarații referitor la circumstanțele ce au avut loc în incinta barului

,,Svetlana" și afară lângă bar, în ce privește acțiunile inculpatului Petic Gheorghe.

Declarațiile părții vătămate au fost susținute de declarațiile martorilor Velcev

Vitalii, Peroncova Ecaterina și Curaș Olesea;

- instanța de fond neîntemeiat a considerat că, inculpatul Petic Gheorghe avea

temei de a urmări pe Casapov Valerii, deoarece a apreciat acțiunile acestuia ca

ilicite, în conformitate cu prevederile Legii nr. 108 din 17 mai 1994 privind frontiera

de stat al Republicii Moldova, care s-au început la punctul de trecere a frontierei de

stat, și s-au continuat cu atacul asupra domiciliului inculpatului. Or, conform

probelor cercetate se atestă că, Casapov Valerii nu a fost urmărit de inculpatul Petic

Gheorghe, nu a efectuat careva acțiuni ilegale în seara conflictului în apropierea

punctului de trecere a frontierei de stat. Mai mult ca atât, chiar și în cazul admiterii

faptului că Casapov Valerii a deteriorat gardul domiciliului inculpatului Petic

Gheorghe, în momentul sosirii inculpatului cu automat în bar, Casapov Valerii

reieșind din declarațiile martorilor se afla în bar în compania cunoscuților și se

odihnea. În acest context martorul Chircov Valentin a declarat că, în seara de

referință stătea la bar cu Casapov Valerii și Velcev Vitalii și careva fete, și a plecat

din bar cu o oră înainte de producerea conflictului. Declarațiile acestui martor

demonstrează că, Casapov Valerii nu a fost urmărit de inculpatul Petic Gheorghe;

- acțiunile inculpatului Petic Gheorghe nicidecum nu pot fi ajustate prin

prevederile Legii nr. 108 din 17 mai 1994 privind frontiera de stat al Republicii

Moldova, or, nici o circumstanță nu-i permitea inculpatului Petic Gheorghe să aplice

armă de foc, deoarece ultimul nu urmărea persoană care a încălcat regimul de

frontieră, iar Casapov Valerii nu a atacat în bar pe cineva în preajma lui, sau însuși

pe inculpat;

- instanța de fond greșit a concluzionat că, acțiunile inculpatului Petic

Gheorghe urmează să fie examinate prin prisma comiterii infracțiunii de excesul de

3

putere prevăzute de art. 370 alin. (1) Cod penal, și nu în contextul săvârșirii

infracțiunii de huliganism. Or, potrivit practicii judiciare naționale, acțiunile

făptuitorului săvârșite din motive de serviciu sau personale, dacă sunt însoțite de

încălcări grosolane ale ordinii publice și care exprimă o vădită lipsă de respect față

de societate, urmează să fie calificate ca huliganism;

- în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere

penală, solicită liberarea inculpatului Petic Gheorghe de pedeapsă penală.

3.2 Avocatul Boghian Andrei în interesele părții vătămate Casapov

Valerii, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu emiterea unei sentințe,

prin care să se constate vinovăția lui Petic Gheorghe în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse prevăzute de

lege.

În motivarea apelului a invocat că:

- nu este de acord cu sentința instanței de fond, deoarece fapta în cauză a avut

loc și se pe deplin se încadrează în componența infracțiunii de huliganism. La fel,

există și concurs ideal cu infracțiunea de amenințarea cu moartea în privința

martorului Velcev Vitalii, așa cum rezultă din declarațiile acestuia;

- inculpatul Petic Gheorghe avea la dispoziție toate instrumente legale pentru

a se autoapăra, pentru a chema întăriri la pichetul de grăniceri, precum și avea

instrumente legale de a cita pe persoane pe care bănuia în acțiuni de amenințare a

familiei sale. La fel,inculpatul avea posibilitate să depună plângere la organele

competente asupra presupuselor acțiunilor ilegale lui Casapov Valerii. Evitând

folosirea acestor instrumente legale, inculpatul Petic Gheorghe prin acțiunile sale nu

a comis nimic altceva decât răfuiala personală, care a îmbrăcat forma infracțiunii de

huliganism, cu agravanta de folosire a unei armei de foc;

- ilegalitatea sentinței rezultă din aprecierea neobiectivă a probelor

administrate în cadrul cercetării judecătorești, precum și din aprecierea eronată a

prevederilor unei legi speciale, prin care se încearcă să se apere pe inculpatul Petic

Gheorghe.

2022, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate și menținută sentința prin care

Petic Gheorghe a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat că în ședința de

judecată în instanța de apel, la solicitarea procurorului au fost audiați martorii

Peroncova Ecaterina, Curaș Olesea, Velcev Vitalii, Crăciun Serghei, partea vătămată

Casapov Valerii și inculpatul Petic Gheorghe.

Astfel, fiind audiată în ședința de judecată în instanța de apel:

- martorul Peroncova Ecaterina a declarat că, inculpatul Petic Gheorghe a

lucrat în satul ei de baștină și îi este cunoscut în legătură cu cazul din speță. La fel, îi

este cunoscută și partea vătămată Casapov Valerii. Careva conflicte cu inculpatul

sau partea vătămată dânsa nu a avut. În anul 2003 dânsa lucra ca barman în barul

,,Svetlana", situat în XXXXX. În seară de referință în bar a intrat inculpatul Petic

Gheorghe și apropiindu-se la tejgheaua barului ceva a întrebat pe ea, iar ulterior s-a

întors cu fața spre sala. În sala se afla partea vătămată Casapov Valerii cu o

companie. Petic Gheorghe s-a apropiat de Casapov Valerii, însă ce au vorbit dânsa

nu a auzit, deoarece cânta muzica. Peste două sau trei minute, Petic Gheorghe a ieșit

din bar, iar peste aproximativ douăzeci de minute a revenit având asupra sa un

4

automat. Fetele care erau în bar s-au speriat și au ieșit afară, iar bărbații au rămas pe

loc. Petic Gheorghe a îndreptat automatul spre capul lui Casapov Valerii, iar pe

urma a ieșit afară. Casapov Valerii a rămas pe loc în incinta barului. Ulterior, ei au

auzit de afară împușcătură, și toți inclusiv și ea au ieșit afară. Când a ieșit afară, a

văzut un mijloc de transport lângă care s-au adunat toți cei care au ieșit afară, și a

observat o roată spartă. În bar nu a rămas nici o persoană, și dânsa a închis barul.

Bărbații au rugat pe ea să nu stingă lumina, pentru a căuta cartușul. După asta dânsa

a plecat acasă, iar a doua zi a fost chemată la primărie să facă explicații pe caz. În

seara de referință, în bar nu se făcea nici o petrecere și barul era deschis pentru toți

vizitatorii. Din lucrătorii barului, era numai ea și paznicul care se afla în debara.

Petic Gheorghe era îmbrăcat în uniforma militară, și toți cunoșteau că el este șeful

pichetului de grăniceri din sat. Când Petic Gheorghe s-a apropiat de tejghea, el nu a

întrebat nimic despre Casapov Valerii. Dânsa nu cunoaște de care model era automat

pe care avea supra sa Petic Gheorghe, dar cu siguranță era un automat. Când Petic

Gheorghe s-a apropiat cu Casapov Valerii cu automat, ei vorbeau ceva cu ton

ridicat, dar din cauza că cânta muzica nu a auzit despre ce vorbeau. Petic Gheorghe

ținea automat îndreptat în regiunea gâtului lui Casapov Valerii, din spate din partea

dreapta. La fața locului se afla și Velcev Vitalii care la acel moment era colaborator

de poliție, și mai erau alți tineri din sat. Discuția dintre Petic Gheorghe și Casapov

Valerii a durat aproximativ 5 minute. Când Petic Gheorghe a ieșit afară, Casapov

Valerii a rămas în bar. După ce Petic Gheorghe a ieșit afară, s-a auzit o împușcătură

consecutivă. Dânsa nu a văzut cine a tras din armă de foc, deoarece era în incinta

barului, iar când a ieșit afară nu l-a văzut pe Petic Gheorghe. Totodată, altcineva din

cei prezenți la fața locului nu a avut asupra sa armă de foc. Velcev Vitalii nu era

îmbrăcat în haine de serviciu și nu avea armă de foc asupra sa. Automobilul despre

care a declarat, era a lui Casapov Valerii, era de culoare neagră și stătea lângă bar.

Roată stângă din urmă era împușcată. Ulterior, colaboratorii de poliție căutau cătușe.

Colaboratorii de poliție care s-au prezentat la fața locului au fost Grecov Andrei și

Găinaru Igor. A fost chemată la primărie în legătură cu cazul respectiv, în anul 2018-

poliției. Peste două zile în bar a venit Petic Gheorghe și a rugat-o să schimbe

declarațiile, motivând că este tânăr și abia începe cariera. El i-a dat o foaie și dânsa a

transcris din această foaie. Declarațiile ei au fost fixate în scris de către

colaboratorul de poliție. În acel moment nu a văzut pe Petic Gheorghe, însă a văzut

două persoane îmbrăcate în uniforma militară, cu care nu a vorbit. Pe foaia albă

dânsa personal a scris ce trebuia să scrie, și a dus la primărie alte declarații. Nu ține

minte ce era scris în foaie ce i-a dat Petic Gheorghe, însă din câte aduce aminte nu

era scris nimic despre armă de foc și împușcătură. În acel moment, nu ține minte de

cât timp cunoștea pe Petic Gheorghe. După cele întâmplate, a auzit că Casapov

Valerii cu automobilul său a deteriorat gardul domiciliului lui Petic Gheorghe. În

seară de referință era întuneric și nu a văzut pe automobilul lui Casapov Valerii,

careva urme de deteriorări. În seară de referință, în bar împreună cu ea se afla fiica

ei Curaș Olesea. Velcev Vitalii stătea la masă în bar și nu s-a implicat în conflictul

între Petic Gheorghe și Casapov Valerii. Nu cunoaște dacă în afară de ea, alte

persoane și-au schimbat declarațiile. Nu ține minte precis la ce dată a avut loc cazul.

Cazul a avut loc cu siguranță în luna aprilie 2003, deoarece în scurt timp după caz s-

a demisionat din bar, și a deschis întreprinderea împreună cu soțul. Când a depus

declarații la primărie, nu a fost avertizată de răspundere penală pentru depunerea

5

declarațiilor false. I-a fost jale de Petic Gheorghe, din care considerente și a fost de

acord să schimbe declarațiile în favoarea acestuia. Dânsa conștientiza că face

declarații false, însă a dorit să facă un bine de asta și a făcut acest lucru. Dânsa face

diferență dintre o singură împușcătură și un rând de împușcături, și în acea seară a

auzit un rând de împușcături. Nu cunoaște dacă la fața locului au fost găsite cartușe

sau nu. Declarațiile date de ea la primărie a consemnat probabil Grecov Andrei, și

dânsa a semnat acele declarații. Nu cunoaște cu ce s-a finisat cercetarea cazului în

anul 2003, și nici nu s-a interesat. Dânsa s-a revoltat când în anul 2019, iarăși a fost

audiată pe cazul dat. Când ea a ieșit afară, Petic Gheorghe nu mai era la fața locului

și nu a văzut cum acesta a tras din armă de foc. În legătură cu citirea declarațiilor

depuse de martorul la urmărirea penală a declarat că, semnătura pe aceste declarații

îi aparține, și consultând faptele a indicat că cazul a avut loc în luna septembrie.

Totodată, a declarat că a auzit expresii necenzurate. Dânsa a pus întrebarea din ce

motive în anul 2019 din nou s-a început cercetarea cazului respectiv, și i s¬a spus că

a fost reluată cercetarea. Nimeni nu putea să-și amintească în ce an a avut loc cazul

respectiv, însă a declarat că a avut loc în anul 2003, deoarece în anul 2004 era

eliberată din serviciu din bar. În legătură cu demersul inculpatului privind darea

citirii declarațiilor martorului depuse în cadrul judecării cauzei în prima instanță, a

declarat că susține aceste

declarații. (f.d.67-70 vol. IV);

- martorul Curaș Olesea a declarat că, cunoaște pe Petic Gheorghe în legătură

cu cazul dat, și că a activat ca șef al pichetului de grăniceri din sat. Pe Casapov

Valerii la fel îl cunoaște, acesta fiindu-i consătean. În seara de referință, dânsa a

venit să o ajute pe mama sa, Peroncova Ecaterina la serviciu. Mama ei activa la

barul ,,Svetlana" din sat. Dânsa a venit să o ajute în a doua jumătate a zilei, pe la ora

17:00, când afară se întuneca deja. Momentul când în bar a intrat Petic Gheorghe

dânsa nu a văzut. Dânsa a văzut cum Petic Gheorghe stătea cu arma lângă masa lui

Casapov Valerii. Care a fost cauza conflictului dintre Petic Gheorghe și Casapov

Valerii, dânsa nu cunoaște. Ulterior, Petic Gheorghe a ieșit afară și s-a auzit o

împușcătură, și toți au ieșit afară. După cele întâmplate, mama a trimis-o acasă.

Când toți au ieșit din bar, dânsa a rămas cu mama în incinta barului. Casapov Valerii

stătea la masă, iar Petic Gheorghe era în spatele acestuia, și ulterior, Casapov Valeriu

s-a întors spre Petic Gheorghe. Dânsa nu a văzut la fața locului colaboratorii

pichetului de grăniceri. Dânsa nu pricepe în arme de foc, însă cu siguranță poate

spune că nu era pistol. Nu poate spune unde era îndreptată arma ținută de Petic

Gheorghe, deoarece a trecut o perioadă mare de timp. Petic Gheorghe a ieșit afară

singur, iar Casapov Valerii a rămas în bar. După ce s-a auzit împușcătură, toți

inclusiv și Casapov Valerii au ieșit afară. Dânsa nu a auzit convorbirea dintre Petic

Gheorghe și Casapov Valerii, deoarece se aflau departe de la ea. În bar cânta și

muzica, însă după împușcătură muzica s-a oprit. Pe Velcev Vitalii îl cunoaște,

deoarece este consătean și în acea seară, acesta stătea la masă vizavi de Casapov

Valerii. Petic Gheorghe ținea armă în poziție orizontală, însă nu ține minte spre cine

era îndreptată arma. Nu ține minte dacă în fața barului a fost parcat vre-un

automobil. Când a fost audiată în anul 2018, de la bun început a declarat că nu ține

minte ziua producerii cazului. Nu a văzut momentul când Petic Gheorghe a tras din

armă, deoarece se afla în bar. Dânsa știa doar numele și prenumele inculpatului și că

este șeful pichetului de grăniceri, însă până la caz nu l-a văzut. A indicat că cazul a

avut loc în anul 2004 din spusele ofițerului de urmărire penală, însă personal a

6

declarat că nu ține minte ziua producerii cazului. În perioada producerii cazului era

de vârsta majoră, însă nu era căsătorită și nu era însărcinată. S-a căsătorit în anul

2004 și a născut în același an, de aceea cazul nu putea avea loc în anul 2004. (f.d.70-

71 vol. IV);

- martorul Velcev Vitalii a declarat că, cunoaște pe inculpatul Petic Gheorghe și

se află în relații normale cu el, și cunoștea că acesta în perioada de referință a activat

ca șef al pichetului de grăniceri din sat. Cunoaște și pe partea vătămată Casapov

Valerii, și nu este rudă cu acesta. Nu ține minte data și timpul producerii cazului,

însă posibil să fi fost în anul 2004, însă unii martori susțin că cazul a avut loc în

primăvara anului 2003. În seara de referință după ce s-a frezat la un coleg de clasă,

s-au pornit în bar să servească câte o bere. Pe colegul de clasă îl cheamă Grecov

Eduard. Aproximativ la ora 21:00 stăteau în bar la masă și era și Casapov Valerii. De

masa lor s-a apropiat Petic Gheorghe având asupra sa un automat de model

,,Kalașnicov", și fiind agitat a îndreptat automat în direcția lui Casapov Valerii,

amenințându-l cu răfuiala. Dânsul a dorit să evite conflictul și a încercat să calmeze

pe Petic Gheorghe, prezentându-se că este colaborator de poliție. Însă, Petic

Gheorghe a redirecționat automat în direcția sa, spunându-i să nu se implice, ceea ce

și a făcut. Terminând amenințările sale față de Casapov Valerii, Petic Gheorghe a

ieșit din bar, după ce toți au auzit o împușcătură. Toată lumea din bar a ieșit afară, și

a văzut că roata automobilului lui Casapov Valerii este deteriorată prin împușcare.

Ulterior, la fața locului au venit colaboratorii de poliție Grecov Andrei și Găinaru

Iurie, care au început să cerceteze cazul. Nu cunoaște cauza conflictului dintre Petic

Gheorghe și Casapov Valerii, însă din amenințările lui Petic Gheorghe a auzit că

Casapov Valerii știe despre ce este vorba, și dacă se va repeta aceeași fapta, Petic

Gheorghe a spus că îl va omorî pe Casapov Valerii. După caz a auzit că, cauza

conflictului este că Casapov Valerii a deteriorat gardul domiciliului lui Petic

Gheorghe. Automatul era îndreptat de către Petic Gheorghe în direcția lui Casapov

Valerii, fiind la distanța de jumătate de metru de la ultimul. Petic Gheorghe era

singur și alți colaboratori al trupelor de grăniceri nu erau. Dânsul în acel moment a

activat în cadrul Batalionului de patrulare. Casapov Valerii deținea un automobil de

model XXXXX. Personal nu a văzut cine a efectuat împușcătură, deoarece se afla în

bar la acel moment. Nu știe cine a spus că împușcătură a fost efectuată de către Petic

Gheorghe, or afară erau puține persoane. Nu cunoaște dacă Casapov Valerii a fost

tras la răspundere pentru acțiunile sale, și nu s-a interesat de finalitatea cercetării

cazului dat. Când Petic Gheorghe s-a apropiat de masa lor, el s-a exprimat cu

cuvinte necenzurate în adresa lui Casapov Valerii, strigând cu vocea tare. Dânsul a

perceput ca reale amenințările din partea lui Petic Gheorghe în adresa lui Casapov

Valerii. Dânsul a încercat să se implice în conflict deoarece la acel moment era

colaborator de poliție, și a considerat necesar să se implice. Nu ține minte perioada

și anul când a avut loc cazul. Nu ține minte gradul și funcția colaboratorului de

poliție, căruia a făcut declarații îndată după producerea cazului. La momentul

producerii conflictului polițistul de sector era Găinaru Iurie. În anul 2018 a fost

interogat asupra circumstanțelor cazului din speță în cadrul Inspectoratului de

Poliție. Este convins că, automobilul în roata căruia s-a efectuat împușcătură,

aparținea lui Casapov Valerii, însă nu a verificat actele. Nu ține minte dacă a venit în

bar împreună cu Casapov Valerii. În bar era multă lume și puține mese, și nu ține

minte cum s-a întâmplat, că au nimerit cu Casapov Valerii la o masă. Nu a văzut

momentul când Petic Gheorghe a venit în bar fără automat. Nu ține minte dacă a

7

doua sau a treia zi după întâmplarea cazului a fost audiat. Dânsul nu a depus raport

asupra cazului, deoarece a venit polițistul de sector în cinci minute. Nu ține minte în

ce haine era îmbrăcat Petic Gheorghe. În legătură cu citirea declarațiilor depuse la

urmărirea penală martorul a declarat că, în cadrul audierii dânsul a telefonat pe

Grădinaru Iurie pentru a preciza când a avut loc cazul, de asta și a indicat data

indicată în declarațiile. Declarațiile nu au fost scrise de el personal, și posibil a omis

moment referitor la data producerii cazului (f.d. 72-73 vol. IV);

- martorul Crăciun Serghei a declarat că, cunoaște pe inculpatul Petic

Gheorghe, deoarece i-a fost subaltern la pichetul de grăniceri din XXXXX. Cu Petic

Gheorghe a avut relații de serviciu și careva alte relații cu ultimul nu a avut. Cazul

conflictului lui Petic Gheorghe cu partea vătămată, a avut loc în luna aprilie 2003.

Susține că cazul a avut loc în această perioadă, deoarece cu 3-4 luni înainte de caz a

fost numit în funcția de șeful secției operative al trupelor de grăniceri, iar până la

caz a ocupat funcția de comandant inclusiv și pichetului de grăniceri din XXXXX.

Pe linia de serviciu îi era cunoscută toată situația operativă la pichetul din XXXXX.

La acel moment, reieșind din informațiile operative, existau mai multe tentative din

partea unor grupări criminale, să efectueze acțiuni ilegale la frontiera de stat. De

către Petic Gheorghe în adresa conducerii au fost întocmite mai multe note, precum

că Casapov Valerii încearcă să provoace pe grăniceri, să-i permită să treacă

contrabanda mărfurilor în proporții mari. În special a încercat să propună să-i

permită să treacă zahăr prin pichetul de la XXXXX, ce i-a fost refuzat. Despre acest

caz Petic Gheorghe a raportat conducerii, și Casapov Valerii, alias ,,Vodolaz" era

monitorizat prin măsurile operative. Petic Gheorghe a aplicat arma de foc în scopul

de a se apăra, or Casapov Valerii a venit la el acasă și i-a distrus poarta, iar ulterior

s-a pornit prin sat să-l caute pe Petic Gheorghe pentru a-l răfui. Focul a fost tras în

roata automobilului ce aparținea lui Casapov Valerii. Dânsul nu a fost la fața locului.

A doua zi după incident, dânsul a fost la primărie, pentru a asculta opiniile despre

cele întâmplate. Prin acțiunile sale, Petic Gheorghe doar se apăra. Nu cunoaște dacă

Petic Gheorghe a fost atacat cu automobil de către Casapov Valerii. Nu poate

preciza locul unde a avut loc incidentul, însă cu siguranță a avut loc în XXXXX.

Cazul a avut loc în afara teritoriului pichetului de grăniceri. Nu ține minte dacă la

judecarea cauzei în prima instanță, a indicat locul producerii incidentului. Focul a

fost tras din automatul de model ,,Kalașnicov", arma din dotare lui Petic Gheorghe.

Nu cunoaște dacă au fost careva martori al evenimentului. Pe faptul aplicării armei

de foc a fost efectuată anchetă, însă nu cunoaște rezultatele acesteia. În anul 2003,

Petic Gheorghe a fost sancționat disciplinar, și a fost transferat în altă localitate. În

ziua producerii incidentului, Petic Gheorghe posibil era la serviciu deoarece avea

asupra sa arma. Nu cunoaște dacă la pichet a fost anunțată alarma pe cazul respectiv,

însă cazul a fost raportat și grupa operativă s-a deplasat la fața locului. Nu cunoaște

din care motive în ziua când a fost efectuată împușcătură, nu a fost reținută nici o

persoană. Nu ține minte ce declarații a depus în ședința de judecată în prima

instanță. A doua zi s-a dus la primărie pentru a afla situația cu Casapov Valerii, dar

de Petic Gheorghe nu s-a interesat. Nu ține minte cine era polițistul de sector, însă

acesta i-a spus că Casapov era și în vizorul lui. Nu a discutat cu polițistul de sector

despre tubul de la cartuș. Din câte amintește, polițistul de sector a spus că, Petic

Gheorghe a depus plângere pe Casapov Valerii, pe faptul că i-a deteriorat gardul. Pe

cazul dat trebuia și a fost investigație a Procuraturii Militare. Nu cunoaște dacă a

fost contestată soluția Procuraturii Militare pe caz. Cazul a fost investigat și de

8

poliție. Nu cunoaște dacă s-a păstrat tubul de la cartuș. Potrivit legislației militarii au

dreptul să aplice arma din dotare, dacă viața lor este în pericol. Casapov Valerii a

fost obiectul prelucrării operative. Nu ține minte precis, dar au fost reținute loturi de

zahăr, benzină și alte mărfuri. Arma a fost folosită împotriva infractorilor, cu scop de

avertizare. De investigarea cazului s-a ocupat Botnari Oleg, care la acel moment era

procuror în Procuratura Militară. În cazul în care Petic Gheorghe era să încalce

legislația, faptul respectiv era să se răsfrângă asupra carierei sale. Pichetul de

grăniceri din XXXXX avea tangență cu funcția pe care dânsul deținea la acel

moment, însă el personal nu a participat la ancheta de serviciu pe acest caz. Ca

consecință, urma să fie efectuată inventarierea munițiilor, dar nu cunoaște dacă a

fost efectuată. Declarațiile date de el pe acest caz, rezultă din discuțiile cu alte

persoane. Poate să spună din auzite că a fost efectuată împușcătură, dar personal nu

poate afirma acest fapt. În obligațiunile sale nu intra efectuarea inventarierii a

munițiilor. Dânsul a primit indicații de la conducere, ca a doua zi să se deplaseze la

fața locului și să clarifice cu cazul respectiv. Dânsul a raportat conducerii despre

situația verbal, și nu a depus careva raport în forma scrisă. Nu cunoaște dacă în

adresa procuraturii au fost expediate materialele pe cazul respectiv. Nu cunoaște

dacă împotriva lui Petic Gheorghe a fost depusă vreo plângere pe faptul deteriorării

roatei automobilului. Nu cunoaște pe Peroncova Ecaterina și nici pe fiica acesteia

Curaș Olesea. Nu cunoaște dacă cineva din locuitorii XXXXX a avut conflicte cu

Petic Gheorghe. Mai puțin de un an după întâmplarea cazului, Petic Gheorghe a fost

transferat la un alt loc de muncă. Craevschi Igor este ofițer operativ și nu era cu el la

fața locului. Nu ține minte ca cineva din localnicii XXXXX cu care a discutat, să-i

povestească despre împușcătură în roata automobilului. (f.d. 84-86 vol. IV);

- partea vătămată Casapov Valerii a declarat că, până la incident îl cunoștea pe

Petic Gheorghe, însă careva conflicte cu el nu a avut. Nu ține minte data ziua și

luna, însă într-o seară se afla cu prietenii într-un local, când de masa lor s-a apropiat

Petic Gheorghe cu un automat și a început să vorbească cu el cu glas ridicat,

folosind cuvinte necenzurate. Dânsul era la masă cu Velcev Vitalii, Grecov Eduard,

și lui Petic Gheorghe i s-a făcut observație să se liniștească. Primul a făcut

observație Velcev Vitalii care la acel moment era colaborator de poliție, iar a doua

observație a făcut Sacalî Nicolae. Tot conflictul a durat jumătate de oră, după ce

Petic Gheorghe a ieșit din bar. Când Petic Gheorghe a ieșit din bar, el a împușcat în

roata automobilului său, faptul pe care a văzut personal și ulterior a plecat. Dânsul a

venit la bar cu automobil de model ,,Mercedes". În acea seară, Petic Gheorghe a

intrat odată în local, când s-a apropiat de masa lor, fiind îmbrăcat în scurtă de

culoare neagră, însă nu ține minte dacă era militară. Petic Gheorghe a intrat în bar cu

arma - automat de model ,,Kalașnicov". Petic Gheorghe ținea arma cu ambele mâini,

îndreptând spre Velcev Vitalii, spunând acestuia să se așeze, deoarece a dorit să

scoale în picioare. Ulterior, Petic Gheorghe a îndreptat arma spre el în regiunea

gâtului, acțiunile care se urmăreau cu cuvinte necenzurate adresate în adresa lui. El

și toți vizitatorii barului s-au simțit amenințați. Petic Gheorghe era nervos, dar nu

ține minte ce spunea. În afara de masa lor, în local se mai aflau 10-12 persoane, iar

localul a fost deschis pentru toți. După împușcătură, colaboratorii barului au ieșit

afară. Toți vizitatorii barului erau speriați când au văzut pe Petic Gheorghe cu arma.

Dânsul a ieșit afară din bar după ce Petic Gheorghe a plecat. Petic Gheorghe a tras

din arma o singură data în roata din stânga din partea șoferului. Peste vreo 10-12

minute, la fața locului au venit polițiștii Grecov Andrei și Gainaru Iurie. De către

9

polițiștii a fost întocmit proces-verbal, și au fost audiați toate persoanele prezente la

incident. A doua zi polițiștii căutau tubul de la cartuș, iar peste o zi el din nou a fost

interogat de către Gainaru Iurie și Grecov Andrei. Peste o lună sau două luni, Petic

Gheorghe a fost transferat la alt pichet de grăniceri. După incident nu a mai discutat

cu Petic Gheorghe. După împușcătură efectuată roata s-a deteriorat, polițiștii au

întocmit act și el a schimbat ulterior roata. Nu i-a fost achitat prejudiciul integral,

însă o persoană i-a transmis suma de 1000 lei. Nu poate preciza dacă are sau nu

pretenții de ordin material și moral față de Petic Gheorghe. Nu a văzut momentul

intrării în local a lui Petic Gheorghe. Intrând, Petic Gheorghe s-a apropiat direct de

masa lor, fiind unul singur. Careva acuzații din partea lui Petic Gheorghe nu i-au

fost înaintate, și nu a înțeles din care motive acesta s-a apropiat de masa lor. Nu i-a

fost adus la cunoștință, cu ce s-a terminat cercetarea de către polițiști a cazului

respectiv. După incident nu a depus plângere împotriva lui Petic Gheorghe. În seara

producerii incidentului a fost interogat de polițistul de sector. Dânsul a auzit despre

deteriorarea gardului domiciliului lui Petic Gheorghe și amenințările în adresa

familiei acestuia, însă nu are nici o tangență cu aceste acțiuni. Nu cunoaște de ce

Petic Gheorghe a amenințat anume pe el. Nu a primit de la Procuratura Militară nici

o decizie pe cazul respectiv. A văzut momentul împușcăturii deoarece stătea în ușa

localului. Dânsul nu a telefonat la poliție în momentul producerii incidentului,

deoarece nu avea telefon. Dânsul nu s-a ocupat cu contrabanda, ci doar duce

persoanele la piața peste hotare. Dânsul nu s-a apropiat către Petic Gheorghe cu

rugăminte de a facilita trecerea peste frontiera zahărului și altor mărfuri. În anul

2018, a venit un colaborator de poliție să-l interogheze pe caz, însă nu ține minte

gradul și funcția acestuia. În anul 2018 nu a depus careva plângeri, ci pur și simplu a

fost interogat. La fel, nu a depus cerere cu privire la recunoaștere în calitate de

partea vătămată. A fost la Chișinău și a făcut declarații, însă nu cunoaște la ce

instituție a fost. La Chișinău pentru a depune declarații, a fost chemat prin apel

telefonic. A dat răspuns la întrebările ce i-au fost acordate, însă declarațiile depuse

nu a citit. Nu și-a pus întrebarea din care motive după atâtea ani de la producerea

incidentului este din nou interogat. La ziua producerii incidentului cunoștea că, Petic

Gheorghe este șeful pichetului de grăniceri de la XXXXX. Nu ține minte dacă după

producerea incidentului, a fost cercetat locul în jurul automobilului. Tubul de la

cartuș a fost găsit, s-a întocmit careva act, însă nu ține minte dacă l-a semnat. Tubul

de la cartuș a fost pus în pachet, iar automobilul său nu a fost examinat. În legătură

cu citirea declarațiilor sale depusă la urmărirea penală a declarat că, semnătura din

declarațiile îi aparține, dar nu toate declarațiile sunt veridice. Dânsul nu a citit

declarațiile scrise deoarece era fără ochelari, și doar le-a semnat. La moment nu ține

minte data întâmplării incidentului și nu ține minte din care considerente a indicat la

urmărirea penală, că incidentul a avut loc în toamna anului 2004. Admite ca ofițerul

de urmărire penală putea să-i corijeze declarațiile. Dânsul nu are studii juridice, însă

cunoaște ce înseamnă termen de prescripție. Glonte la fața locului nu au fost găsite,

doar tubul de la cartuș a fost găsit la distanța de 7-8 metri. elaboratorii trupelor de

grăniceri l-au rugat să schimbe declarațiile. Localul unde s-a produs incidentul nu

mai funcționează și în anul 2018 nu funcționa. Velcev Victor nu era la masă cu ei,

probabil este greșeala persoanei care a întocmit proces-verbal de audiere. (f.d. 124-

126 vol. IV);

- inculpatul Petic Gheorghe a declarat că, susține declarațiile depuse în cadrul

judecării cauzei în prima instanță. În anul 2000, dânsul a fost numit în funcția de șef

10

al pichetului de grăniceri din XXXXX, deoarece precedentul șef a fost implicat în

scheme de contrabanda mărfurilor. Când a intrat în funcție, i s-a adus la cunoștință

despre existența grupărilor criminale de contrabandă, iar una din ele și anume,

XXXXX, a fost condusă de Casapov Valerii. Din câte a auzit, Casapov Valerii este o

persoană violentă, și din auzite a fost judecat pentru omor. În luna aprilie 2003,

Casapov Valerii l-a oprit lângă magazin și i-a propus să facă așa numite coridoare,

pentru trecerea zahărului în cantități mari, însă dânsul a refuzat și a ntocmit nota

informativă către Serviciul Informații și Securitate. Totodată a preîntâmpinat pe

subalternii să nu aibă de afaceri cu Casapov Valerii. Presupune că această vorbă a

fost transmisă lui Casapov Valerii, care într-o zi din luna aprilie 2003, l-a oprit lângă

magazinul ,,Svetlana" când făcea cumpărături, și în formă violentă l-a întrebat de ce

a interzis grănicerilor să discute cu el, și a trecut la altercații. Cu ajutorul altor

persoane a opus rezistența din partea lui Casapov Valerii și s-a urcat în automobilul

unei persoane, însă Casapov Valerii nu-i permitea să se deplaseze. Ajungân acasă,

dânsul a transmis cumpărăturile lui Petic Lilia, iar ea a zis că a fost telefonată de la

pichetul de grăniceri. Dânsul a plecat la pichet și la ora 21:00 a verificat situația pe

sector, și a spus să-i dea un colaborator cu care trebuia să meargă în sector. În acel

moment colaboratorii din santinela i-au comunicat că, la poartă sunt careva persoane

cu automobil, și una din aceste persoane încearcă să bruscheze poarta. Dânsul a dat

indicația colaboratorilor din santinela să suplineze încărcătorul, să introducă

cartușul, iar în cazul în care persoana va continua să bruscheze poarta, să tragă fără

preîntâmpinare, conform Legii privind frontiera de stat. Din raportarea

colaboratorilor din santinela a înțeles că, la încărcarea pistolului, persoanele s-au

urcat în automobil de model „Mercedes" și au plecat în direcția necunoscută. Peste

cinci minute, deserviciu l-a chemat la telefon și la fir era soția lui, care i-a spus că la

poarta domiciliului lor, cineva bate tare în poartă și strigă cu cuvinte necenzurate.

Dat fiind faptul că unitatea militară se afla la distanța de 150 de metri de la

domiciliul său, iar arma din dotare era pregătită, dânsul a alergat în direcția

gospodăriei sale, unde a văzut pe Casapov Valerii, care încerca să intre în casa. În

momentul cuplării încărcătorului s-au iscat altercații, și până a aranjat arma,

Casapov Valerii a reușit să iasă din ogradă prin gardul spart, s-a urcat în automobilul

de model „Mercedes" și a plecat. Conform instrucțiunii în vigoare la momentul dat,

trupele de grăniceri erau obligați să apere cetățenii de la grupări criminale. Potrivit

prevederilor Legii privind frontiera de stat în vigoare la moment, trupele de

grăniceri erau în drept să efectueze căutarea infractorilor, precum și reținerea

acestora. Efectuând urmărirea persoanelor ce au intrat în gospodăria sa, a văzut că

acestea au plecat spre magazinul ,,Svetlana", unde au parcat automobilul. Alergând

după automobil, a văzut că după oprire din salonul acestuia a ieșit Casapov Valerii și

a intrat în magazin. Dânsul a pus arma în spate, a intrat în magazin și a rugat pe

Casapov Valerii să-l urmeze, invocându-i că a fost la el în gospodărie și a deteriorat

gardul și poarta. Casapov Valerii a opus rezistență, și anume persoane în număr de

3-4 ce se aflau la masă, au împins masa spre el. Dânsul pentru a nu depăși atribuțiile

de serviciu, a ieșit afară și prin rație a informat pe deserviciu de la pichet de

grăniceri să cheme poliția la magazinul ,,Svetlana", pentru a reține un grup de

infractori. În acest moment folosindu-se de neatenția sa, Casapov Valerii, împreună

cu altă persoană s-au urcat în automobil, și cu viteza sporită s-au îndreptat în direcția

lui. Neavând căi de retragere, și înțelegând că viața lui este în pericol, conform

prevederilor Legii privind frontiera de stat în vigoare la acel moment, dânsul a

11

efectuat împușcătură în roata automobilului după ce automobilul s-a oprit, din cauza

că a nimerit în pneu. Dat fiind faptul că soția era în șoc, dânsul a plecat acasă să o

liniștească, iar la fașa locului au venit colaboratorii de poliție Grecov Andrei și

Gainaru Iurie. Peste puțin timp a fost telefonat de Găinaru Iurie și a fost rugat să

vină la fața locului. Împreună cu Găinaru Iurie era și Casapov Valerii, unde primul l-

a întrebat dacă dorește să se împace cu Casapov Valerii. Dânsul i-a răspuns că

acțiunile sale au fost corecte, și l-a chemat să cerceteze cazul. Găinaru Iurie l-a

întrebat de dovezi că anume Casapov Valerii a deteriorat gardul domiciliului său,

însă martorii nu erau deoarece la oamenii din sat le-a fost frică să facă declarații.

Despre incidentul întâmplat, a fost informată și conducerea nemijlocită a lui. La fel,

a depus mai multe explicații la Procuratura Militară pe cazul dat. La fel, a solicitat

de la conducerea în cazul în care va fi găsit vinovat de ei, pe perioada anchetei să fie

destituit din funcție, însă i-a refuzat. Cazul a avut loc pe data de 13-14 aprilie 2003,

deoarece era ziua soției șefului său. În luna august 2003, la pichetul de grăniceri s-a

prezentat procurorul în Procuratura Militară, și i-a fost prezentată ordonanță de refuz

în pornirea urmăririi penale, și i s-a spus că poate să-și continue serviciul. În luna

august 2004, cu scop de răzbunare, Casapov Valerii împreună cu doi cetățeni al

Federației Ruse au atacat punctul de grăniceri din Ucraina, după ce a atacat și

pichetul lor de grăniceri. Dânsul s-a deplasat la fața locului, a fost din nou nevoit să

aplice arma de foc și să rețină pe infractorii. Peste un an și jumătate, a fost transferat

la Ștefan Vodă, însă transferul său nu are nici o tangență cu cazul din speță. Din anul

2003 și până la anul 2016, niciodată nu a fost audiat adăugător despre cazul dat,

căpătând gradul de locotenent-colonel în rezervă. În anul 2018, dânsul a făcut mai

multe investigații despre contrabanda de țigări peste frontiera de stat, fiind totodată

și membru al unui partid politic, deranjând mai multe persoane din conducerea

Ministerului Afacerilor Interne. Pentru acest fapt și i-au fost fabricate mai multe

dosare penale. Partea vătămată Casapov Valerii nici nu poate să precizeze data,

perioada comiterii infracțiunii, indicând toamna anului 2004, când el la general nu

se afla în Republica Moldova. Consideră că, Casapov Valerii cu ajutorul unor

elemente criminale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, încearcă să se răzbune

pe el. În perioada producerii incidentului, regimul său de lucru era neprogramat și

lucra timp de 24 de ore. Toți cei prezenți la fața locului, pot confirma că Casapov

Valerii a dorit să-l calce cu automobil. În momentul atacului din partea lui Casapov

Valerii, nu avea timp să cheme ajutor și a dorit să rețină pe infractori. Dânsul a luat

muniția militară deoarece trebuia să meargă la control, și când l-a telefonat soția,

deja era echipat. Ordonanță de încetare urmăririi penale i-a fost adusă la cunoștință

verbal. La adresările sale pentru a obține această ordonanță, a primit răspuns că

aceasta nu există. În respectiva ordonanță, când i-a fost adusă la cunoștință în anul

2003, s-a menționat că acțiunile sale au fost legale. În luna septembrie 2018, a fost

chemat la Chișinău să facă declarații pe caz, însă inițial a refuzat să facă declarații.

În luna octombrie 2003, nu a fost sancționat pe respectivul caz și nici pentru alte

încălcări. Dânsul avea permisiunea să iasă de la pichetul de grăniceri cu arma din

dotare. A efectuat împușcătură la distanța de 5-6 metri de la automobil. Dânsul a

urmărit automobilul, deoarece știa că în acesta se afla Casapov Valerii, care făcea

parte dintr-un grup criminal. Împușcătură a fost efectuată cu scop de a se apăra, iar

în cazul reținerii lui Casapov Valerii, avea să depășească atribuțiile de serviciu.

Curaș Olesea i-a spus să fie precaut cu Casapov Valerii. Nimeni nu i-a spus să iasă

din bar, și nimeni nu a fost în preajma când a efectuat împușcătură. De la producerea

12

cazului și până la 2018, doar o singură dată a avut contact cu Casapov Valerii. (f.d.

127-129 vol. IV).

La solicitarea procurorului, în ședința instanței de apel, au fost verificate

probele examinate la judecarea cauzei în prima instanță și anume: proces-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 07 august 2018, potrivit căruia

partea vătămată Casapov Valerii a confirmat la fața locului declarațiile depuse la

urmărirea penală (f.d. 72-75 vol. I);proces-verbal de cercetare la fața locului din 07

august 2018, potrivit căruia s-a cercetat locul comiterii infracțiunii, și anume

teritoriul lângă localul din XXXXX, indicat de Casapov Valerii (f.d. 76-79 vol. I);

proces-verbal de ridicare din 02 august 2018, potrivit căruia a fost ridicat extras din

registru a ordinilor angajaților a Întreprinderii Individuale ,,Svetlana Cocîrța" (f.d

81¬83 vol. I); proces-verbal de examinare a extrasului din registrul a ordinilor

angajaților a Întreprinderii Individuale ,,Svetlana Cocîrța", ridicate la data de 02

august 2018, din 05 septembrie 2018. f.d 84-86 vol. I); informație de la

Inspectoratul de Poliție Taraclia cu anexe, și anume actul de nimicire a

documentelor și a cauzelor, potrivit cărora nu se atestă că, cazul din speță a fost

înregistrat în Registre al Inspectoratului de Poliție Taraclia. f.d 88-103 vol. I);

scrisoare al Poliției de Frontieră și extrasul din dosarul personal a lui Petic

Gheorghe, potrivit cărora, careva anchete de serviciu nu au fost depistate, precum și

nu au fost depistate ordine de sancționare pentru anul 2003. (f.d. 140-141 vol. I);

informație de la Serviciul Arhiva din 18 februarie 2021, potrivit căreia nu se atestă

că în anul 2003 a fost adoptată ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, pe

faptul acțiunilor lui Petic Gheorghe, de către Procuratura Militară. (f.d. 163-169 vol.

III); răspunsul de la Serviciul Arhiva din 19 februarie 2021, potrivit căruia a fost

prezentată lista actelor și registrelor a Procuraturii Militare Cahul, care se află la

succesorul în drepturi a acesteia după lichidare (f.d. 174-175 vol. III);

În urma aprecierii probelor prezentate, instanța de apel a concluzionat că:

- instanța de fond corect a constatat că, inculpatul Petic Gheorghe în perioada

anilor 2002-2004, a activat în funcția de șef de post al pichetului de grăniceri din

XXXXX. Acest fapt rezultă din extrasul din dosarului personal al inculpatului Petic

Gheorghe, anexat la materialele dosarului penal. (f/d 140-141 vol. I);

- prima instanță corect a considerat că, învinuirea adusă de acuzatorul de stat

inculpatului Petic Gheorghe nu și-a găsit confirmarea în cadrul judecării cauzei, și

ultimul nu a avut intenția de a comite infracțiunea imputată;

- instanța de fond corect a constatat că acțiunile inculpatului Petic Gheorghe

nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice, ci ultimul a acționat conform

atribuțiilor de serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 108 din 17 mai 1994

privind frontiera de stat al Republicii Moldova, în vigoare în perioada de referință,

încercând să curmeze acțiunile ilicite părții vătămate Casapov Valerii;

Instanța de apel a reiterat că potrivit art. 6 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 108

din 17 mai 1994 privind frontiera de stat al Republicii Moldova ,,trupele de

grăniceri sânt un gen special de formațiuni armate menite să păzească, iar în caz de

necesitate să apere frontiera de stat. (2) Statutul juridic al trupelor de grăniceri este

determinat de prezenta lege și de alte acte normative. Efectivul și înzestrarea

trupelor de grăniceri se stabilesc de Guvern, iar organigrama se aprobă de șeful

Departamentului Trupelor de Grăniceri. (3) Trupele de grăniceri își desfășoară

activitatea în baza principiilor legalității, transparenței, respectării drepturilor și

libertăților cetățenilor. La îndeplinirea sarcinilor de pază a frontierei de stat, trupele

13

de grăniceri se conduc de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte

acte normative, de tratatele (acordurile) internaționale, la care Republica Moldova

este parte, de regulamentele Forțelor Armate, de actele normative departamentale."

Potrivit art. 27 alin. (1), (2), lit. d) din Legea nr. 108 din 17 mai 1994 privind

frontiera de stat al Republicii Moldova ,,trupele de grăniceri păzesc frontiera de stat

pe uscat, pe apele de frontieră, precum și în punctele de trecere a frontierei de stat.

(2) In acest scop trupe de grăniceri: d) resping incursiunile grupelor armate pe

teritoriul Republicii Moldova, reprimă provocările armate la frontiera de stat, apără

populația locală și averea proprietarilor de atentate delictuoase."

În urma celor expuse supra, instanța de apel a conchis că:

- inculpatul Petic Gheorghe fiind militar în serviciu, și exercitând în perioada

de referință atribuțiile sale de pază a frontierei de stat, avea atribuții legale de a

întreprinde acțiuni de urmărire a părții vătămate Casapov Valerii, observând că

ultimul a bruscat poarta domiciliului său. Aceste împuterniciri rezultă din

prevederile legale sus menționate, potrivit cărora inculpatul fiind militar în serviciu,

era obligat să apere populația de la tentative de comitere a faptelor ilicite;

- acest fapt rezultă din declarațiile inculpatului Petic Gheorghe depuse în

ședința de judecată în instanța de apel, în care a comunicat că, după numirea sa în

funcție de șef al pichetului de grăniceri din XXXXX, a fost preîntâmpinat despre

existența grupărilor criminale ce practică activitatea de contrabandă a mărfurilor

peste frontiera de stat. Totodată, inculpatul a declarat că, din partea părții vătămate

Casapov Valerii au avut loc tentative de a se înțelege cu el, referitor la permisiunea

trecerii peste frontiera de stat a contrabandei mărfurilor în proporții mari. Astfel în

seara de referință, inculpatul a declarat că după ce a procurat produse alimentare din

magazinul ,,Svetlana", la ieșire a avut loc altercație cu partea vătămată Casapov

Valerii. Ulterior, după ce a ajuns acasă, a fost informat de soția că este căutat la

pichetul de grăniceri și s-a pornit la locul de muncă. În timpul exercitării atribuțiilor

de serviciu a fost informat că trei persoane cu un automobil, fiind în stare de

ebrietate încearcă să bruscheze poarta pichetului de grăniceri, și a dat comanda să

încarce armele. Ulterior, de la deserviciu i-a fost comunicat că este căutat prin

telefon de soția sa, care i-a comunicat că, trei persoane în stare de ebrietate cu un

automobil, încearcă să forțeze poarta domiciliului lor, și el având arma din dotare

asupra sa, s-a pornit spre casă. Ajungând acasă, dânsul a văzut aceste persoane

printre care era și Casapov Valerii, și a avertizat pe ultimii să stea pe loc, or va

aplica arma de foc, însă persoanele s-au urcat în automobil de model „Mercedes" și

au plecat. Urmărind aceste persoane, dânsul a văzut cum automobilul s-a parcat

lângă magazinul ,,Svetlana";

- declarațiile inculpatului Petic Gheorghe depuse în ședința de judecată în

instanța de apel, sunt confirmate de declarațiile martorului Crăciun Serghei, depuse

în cadrul judecării cauzei în ordine de apel. Din declarațiile martorului Crăciun

Serghei, rezultă că inculpatul Petic Gheorghe a aplicat arma în scop de apărare și de

avertizare a infractorilor, deoarece Casapov Valerii a efectuat un atac asupra

domiciliului lui Petic Gheorghe, deteriorând gardul gospodăriei acestuia.

Instanța de apel a menționat că potrivit art. 30 alin. (1), lit. e) și alin. (2) din

Legea nr. 108 din 17 mai 1994 privind frontiera de stat al Republicii Moldova, în

vigoare în perioada de referință ,,efectuând paza frontierei de stat, trupele de

grăniceri, unitățile de apărare antiaeriană aplică armele și tehnica de luptă pentru: e)

respingerea atacurilor asupra militarilor, persoanelor aflate în exercitarea atribuțiilor

14

de serviciu sau în îndeplinirea datoriei obștești de pază a frontierei de stat, asupra

membrilor familiilor lor, atunci când viața acestora este periclitată direct - (2)

Aplicarea armei și a tehnicii de luptă trebuie să fie precedată de o avertizare clară

privind intenția de a le aplica și de focuri de avertisment.

Astfel, instanța de apel a statuat că în cazul din speță s-a dovedit cu certitudine

că:

- inculpatul Petic Gheorghe, constatând că gospodăria sa în care se afla soția sa,

este atacată de către Casapov Valerii împreună cu alte persoane, conducându-se de

prevederile legale menționate supra, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a

urmărit pe persoane care au comis fapte ilicite. Tot odată, inculpatul a precizat că,

înainte de a începe urmărirea persoanelor, le-a avertizat să stea pe loc, menționând

că în caz contrar va aplica arma de foc;

- inculpatul Petic Gheorghe era în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, fapt

ce rezultă din declarațiile martorului Crăciun Serghei, care a declarat că odată ce

inculpatul avea asupra sa arma din dotare, acesta era în exercitarea atribuțiilor de

serviciu și din declarațiile martorului Peroncova Ecaterina depuse în ședința de

judecată în instanța de apel, care a declarat că, inculpatul era îmbrăcat în uniforma

militară și avea asupra sa un automat. Declarațiile martorilor respectivi, confirmă

declarațiile inculpatului Petic Gheorghe, că după ce a venit la pichetul de grăniceri,

s-a echipat și trebuia să efectueze controlul pe sector, aflându-se astfel în exercitarea

atribuțiilor de serviciu;

- acțiunile inculpatului Petic Gheorghe nu au fost îndreptate spre încălcarea în

mod grosolan a ordinii publice, fapt ce se confirmă prin declarațiile martorului

Peroncova Ecaterina depuse în ședința de judecată în instanța de apel care a declarat

că, inculpatul Petic Gheorghe a intrat inițial în bar și s-a apropiat de tejghea și a

întrebat-o ceva. Ulterior, s-a apropiat de Casapov Valerii și au vorbit ceva, după ce

inculpatul a ieșit și a revenit înapoi având asupra sa un automat, și iarăși s-a apropiat

de Casapov Valerii, îndreptând automat către acesta, însă ce au vorbit nu a auzit,

deoarece în bar cânta muzica. Ulterior, inculpatul Petic Gheorghe a ieșit afară, iar

toți vizitatorii au rămas în bar, și doar după ce s-a auzit de afară împușcătură, toți au

ieșit afară. Astfel rezultă că, în urma acțiunilor inculpatului Petic Gheorghe nu a fost

perturbată activitatea localului. Or, vizitatorii au ieșit din local doar după ce s-a auzit

împușcătură de afară, rămânând în incinta barului după plecarea lui Petic Gheorghe;

- declarațiile martorului Peroncova Ecaterina, sunt susținute și de declarațiile

martorului Curaș Olesea depuse în ședința de judecată în instanța de apel care la fel

a declarat că, după ce inculpatul Petic Gheorghe a intrat în bar, s-a apropiat de masa

unde stătea Casapov Valerii și a discutat cu acesta, însă ce au discutat nu a auzit,

deoarece erau departe și cânta muzica. Ulterior, Petic Gheorghe a ieșit afară iar toți

vizitatorii au rămas în incinta barului, și doar după împușcătură au ieșit toți afară.

Aceste declarații iarăși demonstrează că, inculpatul Petic Gheorghe a intrat în bar și

a discutat cu Casapov Valerii, neavând intenție de a perturba ordinea publică;

- instanța de fond corect a dat apreciere critică a declarațiilor martorului Velcev

Vitalii, precum că el și Casapov Valerii erau afară și au văzut cum inculpatul Petic

Gheorghe, fără careva motive a tras în roata automobilului lui Casapov Valerii. Or,

din declarațiile martorilor Peroncova Ecaterina și Curaș Olesea, toți vizitatorii

barului au rămas în bar după ieșirea lui Petic Gheorghe, și doar după împușcătură au

ieșit toți afară;

15

- prima instanță corect a apreciat critic declarațiile martorului Velcev Vitalii,

sub aspectul datei producerii incidentului, precum că a indicat că evenimente au

avut loc în toamna anului 2004, pe când în realitate cazul a avut loc în luna aprilie

anului 2003. Mai mult ca atât, în ședința de judecată în instanța de apel, martorul

Velcev Vitalii a declarat că, a ieșit afară după ce s-a auzit împușcătură, ceea ce

confirmă declarațiile martorilor Peroncova Ecaterina și Curaș Olesea, precum și a

declarat că ulterior a auzit că conflictul între Petic Gheorghe și Casapov Valerii, s-a

pornit din cauza că ultimul a deteriorat gardul gospodăriei inculpatului.

Instanța de apel a menționat în susținerea faptului că inculpatul Petic Gheorghe

a acționat în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, servește faptul că potrivit

extrasului din dosarul personal al inculpatului Petic Gheorghe, nu rezultă că a fost

sancționat pentru faptul aplicării armei de foc în cazul dat. Potrivit declarațiilor

martorului Crăciun Serghei depuse în ședința de judecată în instanța de apel, cazul a

fost cercetat și de Procuratura Militară, ceea ce a fost confirmat și de către inculpatul

Petic Gheorghe în ședința instanței de apel, care a menționat că a fost audiat de către

procuror, și din cuvintele acestuia a fost dispusă neînceperea urmăririi penale pe

acest caz.

Însă, potrivit răspunsului Serviciului Arhivă din 18 februarie 2021 cu privire la

documentele Procuraturii Militare care au fost nimicite, nu se atestă că în gestiunea

Procuraturii Militare se afla materialul pe faptul aplicării de către inculpatul Petic

Gheorghe a armei de foc în perioadă de referință.

În acest sens, instanța de apel a respins argumentul apărătorului Nicorici Radu

în numele inculpatului Petic Gheorghe, invocat în ședința de judecată în instanța de

apel, precum că urmărirea penală în cauză a fost pornită în prezența unei hotărâri

neanulate al organului de urmărire penală privind neînceperea urmăririi penale.

Or, careva probe pertinente precum că, pe cazul respectiv a fost emisă

ordonanță de neîncepere a urmăririi penale nu au fost prezentate. Chiar și inculpatul

Petic Gheorghe în ședința de judecată în instanța de apel, a menționat că doar verbal

i s-au spus despre adoptarea ordonanței de neîncepere urmăririi penale, însă în scris

această ordonanță nu i-a fost prezentată.

Din probele anexate la materialele dosarului, în special informației de la

Inspectoratul de Poliție Taraclia din 09 august 2018, în registre Inspectoratului de

Poliție Taraclia pentru anii 2003-2004, nimicite la moment, nu se atestă că a fost

înregistrat vreun material pe faptul aplicării ilicite a armei de foc de către inculpatul

Petic Gheorghe.

De asemenea, nu se atestă că au fost efectuate cercetările imediate la fața

locului, după producerea cazului. Mai mult ca atât, potrivit declarațiilor tuturor

martorilor, colaboratorii de poliție Găinaru Iurie și Grecov Andrei au ajuns peste 5

minute la fața locului, însă toate persoanele au fost audiate doar a doua zi, precum și

din declarațiile martorilor a fost găsit și tubul de la cartuș, însă careva alte probe

care confirmă acest fapt lipsesc.

Analizând toate probele examinate, instanța de apel a considerat că, la caz nu

s-a găsit confirmare poziția acuzării, precum că în acțiunile inculpatului Petic

Gheorghe se regăsește componența infracțiunii de huliganismul agravat, prevăzută

de art. 287 alin. (3) Cod penal, prin urmare instanța a respins ca neîntemeiate

argumentele procurorului invocate în apelul declarat referitor la netemeinicia

aprecierii critice de către instanța de fond a declarațiilor părții vătămate Casapov

Valerii,or, declarațiile părții vătămate Casapov Valerii nu au fost susținute prin

16

careva probe pertinente și concludente, care ar demonstra existența în acțiunile

inculpatului Petic Gheorghe al elementelor infracțiunii de huliganismul agravat;

La fel, instanța de apel a considerat ca nemotivat argumentul procurorului

invocat în apelul declarat, precum că concluzia instanței de fond rezultă din

aprecierea unilaterală a probelor, și se bazează în mare parte doar pe declarațiile

inculpatului Petic Gheorghe. Or, în cadrul judecării apelurilor, s-a constatat că la

judecarea cauzei în prima instanță, au fost examinate în conformitate cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală toate probele prezentate instanței de judecată, la

cercetarea cărora au participat toate părțile, și în rezultatul aprecierii acestora a fost

dată soluția de achitare. În acest context este greșită poziția procurorului invocată în

apelul declarat, precum că probele prezentate de acuzarea demonstrează

incontestabil vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de huliganismul

agravat. Or Colegiul judiciar a reiterat că, probele prezentate de acuzarea, nici

separat și nici în coroborare nu demonstrează că prin acțiunile sale, inculpatul Petic

Gheorghe a avut scopul perturbării ordinii publice.

Referitor la argumentul invocat de avocatul Boghian Andrei în interesele părții

vătămate Casapov Valerii în apelul declarat, precum că inculpatul Petic Gheorghe

avea la dispoziție toate temeiuri legale de a solicita întăriri de la pichetul de

grăniceri, sau să depună o plângere împotriva persoanelor care au amenința familia

sa, instanța de apel la fel le-a considerat nefondate. Or, în cadrul judecării apelurilor,

în rezultatul verificării probelor administrate și examinate în prima instanță, s-a

constatat că inculpatul Petic Gheorghe se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu,

și acționa pe urme fierbinți ale comiterii faptei ilicite, fiind împuternicit de lege în

vigoare la moment în acest sens.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond în mod eronat s-a expus că

acțiunile inculpatului Petic Gheorghe urmează să fie examinate prin prisma

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 370 alin. (1) Cod penal, însă din cauza

nestabilirii daunelor în proporții considerabile, acțiunile acestuia nu întrunesc

elementele nici acestei infracțiuni.

La acest capitol instanța de apel a menționat că:

- în conformitate cu art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire

și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu;

- inculpatul Petic Gheorghe potrivit învinuirii formulate, a fost deferit judecății

pentru săvârșirea infracțiunii de huliganismul agravat, infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (3) Cod penal;

- instanța de fond trebuia să se expună asupra temeiniciei învinuirii formulate

în limitele cum a fost formulată în rechizitoriu. În cazul în care instanța de fond a

ajuns la concluzie că, acțiunile inculpatului Petic Gheorghe nu întrunesc elementele

infracțiunii de huliganism, pronunțând soluția de achitare, instanța de fond nu era în

drept să dea apreciere acțiunilor inculpatului prin prisma altei norme penale;

- contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

fond a apreciat acțiunile inculpatului Petic Gheorghe sub aspectul infracțiunii

prevăzute de art. 370 alin. (1) Cod penal, depășind limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu;

- nici procurorul nu a solicitat modificarea învinuirii în sensul săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 370 alin. (1) Cod penal, insistând asupra vinovăției

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

17

Reieșind din probele examinate în cadrul judecării cauzei în prima instanță și

verificate în ședința de judecată în instanța de apel, instanța de apel a concluzionat

că acțiunile inculpatului Petic Gheorghe nu întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și ultimul urmează să fie achitat din acest

motiv.

5 . Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel este atacată cu

recurs ordinar de către procurorul Dumitru Calendari invocând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare de fapt

care a afectat soluția, solicită casarea totală a deciziei cu remiterea cauzei la

rejudecarea în instanța de apel.

În motivarea recursului depus acuzarea invocă argumente similare cu cele ale

apelului indicate la pct. 3.1 din prezenta decizie, suplimentar a menționat că:

- instanța de apel la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către

părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel

nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de procuror și astfel

nu a soluționat fondul apelului declarat;

- instanțele de judecată ajungând la concluzia că, acțiunile inculpatului Petic

Gheorghe nu au fost îndreptate spre încălcarea în mod grosolan a ordinii publice, nu

au făcut analiza minuțioasă și deloc nu s-au expus asupra acțiunilor acestuia în

incinta și în afara barului "Svetlana", care în mod direct au fost îndreptate spre

încălcarea ordinii publice;

- concluziile instanței de apel precum că inculpatul Petic Gheorghe a aplicat

arma în scop de apărare și de avertizare a infractorilor și că a acționat în exercitarea

atribuțiilor de serviciu se bazează numai pe declarațiile martorului Crăciun Serghei,

care nu a fost la fața locului și declarațiile căruia rezultă, la fel, doar din discuțiile

lui Petic Gheorghe, fără a fi confirmate prin alte probe cercetate, care nu corespund

adevărului, deoarece sunt combătute prin declarațiile părții vătămate V. Casapov și a

martorilor V. Velcev, E. Peroncova, O.Curaș, etc.. Or, în lipsa pericolului atacului,

în lipsa în apropierea sa a lui V. Casapov, Petic Gheorghe efectuează împușcătură în

roata automobilului ce aparținea lui V. Casapov. Aici putem vorbi despre o

răzbunare, dar nu exercitarea atribuțiilor de serviciu de contracararea criminalității

din partea lui Petic Gheorghe;

- instanțele de judecată neîntemeiat au considerat că Petic Gheorghe avea temei

de a-l urmări pe V. Casapov, deoarece el aprecia acțiunile acestuia ca acțiuni ilicite

și în conformitate cu Legea nr. 108 din 17.05.1994 privind "frontiera de stat a

Republicii Moldova", avea dreptul de a-1 urmări pe V. Casapov, ca persoană care a

comis acțiuni ilicite care au început la punctul de trecere a frontierei de stat, iar apoi,

ca persoană care a atacat casa lui, deoarece V. Casapov, nu a fost urmărit cum

declară inculpatul G. Petic, or, conform probelor cercetate, V. Casapov nu a efectuat

careva acțiuni ilegale în seara conflictului în apropierea punctului de trecere a

frontierei de stat, și ulterior la domiciliul lui Petic G., or, reieșind din declarațiile

martorilor V. Velcev, E. Perancova, O. Curaș, care se aflau în bar "Svetlana", partea

vătămată V. Casapov stătea liniștit în compania cunoscuților săi și se odihnea. Mai

mult ca atât, în privința lui V. Casapov, potrivit informației din registrele din arhiva

18

a Inspectoratului de Poliție Taraclia și procuraturii militare Cahul, nu a fost pornit

dosar penal sau contravențional, pe faptul acțiunilor ilegale în seara conflictului în

apropierea punctului de trecere a frontierei de stat, cât și ulterior la domiciliul lui G.

Petic, ce încă odată demonstrează că, declarațiile lui Petic Gheorghe sunt neveridice

și urmează a fi apreciate critic de către instanțele de judecată;

- netemeinicia versiunii inculpatului susținută fără o argumentare motivată de

instanțele de judecată rezultă și în faptul că Petic Gheorghe nu a reținut, nu a

încercat să rețină și nici nu a solicitat intervenirea colaboratorilor din cadrul poliției

sau al trupelor de grăniceri în scopul reținerii lui Casapov Valeri pentru presupusele

acțiuni ilicite ale acestuia;

- în decizia instanța de apel a menționat că, instanța de fond în mod eronat s-a

expus că acțiunile inculpatului Petic Gheorghe urmează să fie examinate prin prisma

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 370, alin. (1) Cod penal, însă din cauza

nestabilirii daunelor în proporții considerabile, acțiunile acestuia nu întrunesc

elementele nici acestei infracțiuni, însă, această concluzie instanța de apel o face

fără casarea sentinței instanței de fond cu excluderea argumentelor primei instanțe în

acest sens;

- concluziile instanței de apel precum că, în urma acțiunilor inculpatului Petic

Gheorghe nu a fost perturbată activitatea localului. Or, vizitatorii au ieșit din localul

doar după ce s-a auzit împușcătură de afară, rămânând în incinta barului după

plecarea lui Petic Gheorghe - sunt neîntemeiate, or, potrivit declarațiilor martorului

Peroncova Ecaterina, "...Petic Gheorghe a ieșit din bar, iar peste aproximativ

douăzeci de minute a revenit având asupra sa un automat. Fetele care erau în bar s-

au speriat și au ieșit afară, iar bărbații au rămas pe loc...[...]" Iar, partea vătămată

Casapov V. fiind audiat în ședința instanței de apel a declarat că, "...Toți vizitatorii

barului erau speriați când au văzut pe Petic Gheorghe cu arma.... [...]". Mai mult ca

atât, în continuarea acțiunilor sale criminale, conștientizând urmările ce pot surveni

în rezultatul acestora, Petic Gheorghe ieșind afară, a efectuat o împușcătură în roata

din față a automobilului de model "Mercedes 124", ce-i aparținea lui Casapov

Valeri. Martorii V. Velcev, E. Perancova, O. Curaș au declarat că doar după

împușcătură toți au ieșit afară, adică toți care încă nu au ieșit din bar după acțiunile

ilicite lui Petic Gheorghe.

lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

În expunerea motivelor ce au stat la baza admiterii recursului ordinar declarat

de către procuror, Colegiul penal lărgit pornește de la prevederile art. 435 alin. (1)

pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța

este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate, cu dispunerea

rejudecării cauzei, având în vedere că esența erorilor judiciare admise nu poate fi

înlăturată de către instanța de recurs la această etapă a procedurii.

Or, rațiunea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul

ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la

etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl

declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

19

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Prin alte cuvinte, instanța de recurs este în drept să intervină în soluția

instanței de apel și să dispună casarea integrală a acesteia, atunci când se constată

admiterea unor erori de drept, care au dus, în consecință, la afectarea echității

procedurii desfășurate în privința persoanei deferite judecății.

În virtutea efectului devolutiv al apelului, prevederile art. 414 din Codul de

procedură penală, obligă instanța de control judiciar ca, în afară de temeiurile

invocate și cererile formulate de apelanți, să examineze cauza sub toate aspectele de

fapt și de drept, iar în temeiul celor prescrise de art. 417 alin. (1) pct. 8) din același

Cod, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului și temeiurile, care

au dus, după caz, la respingerea sau admiterea acestuia, precum și motivele adoptării

unei atare soluții.

Așadar, potrivit recursului declarat, procurorul își întemeiază dezacordul cu

decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În esență, Colegiul penal lărgit reiterează că din conținutul recursului ordinar

declarat de către acuzatorul de stat, se atestă dezacordul acestuia cu decizia instanței

de apel prin care Petic Gheorghe a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că

criticile aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța

dedusă judecății.

În acest context, instanța de recurs menționează că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează

suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în

drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de

altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru

elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vis-a-vis de

acuzația imputată inculpatului prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

20

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Analizând motivele aduse de către partea acuzării atât în cererea de apel, dar

și în cererea de recurs ordinar, Colegiul penal lărgit subliniază că în cazul în care

instanța de apel nu a fost de acord cu aprecierea probelor prezentate de către

procuror în sensul condamnării inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,

atunci aceasta urma să dezvăluie soluția adoptată și să își expună punctul său de

vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz nu a avut

loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei

penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză.

În acest context, Colegiul penal lărgit evidențiază că instanța de apel,

menținând sentința primei instanțe de achitare a lui Petic Gheorghe pe învinuirea

înaintată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii, nu a efectuat o investigație eficientă în vederea

clarificării tuturor circumstanțelor cauzei.

Colegiu penal reține că instanța de apel, în fundamentarea concluziilor sale, în

mare parte s-a axat pe declarațiile lui Petic Gheorghe, efectuând în descriptivul

deciziei analiza elementelor infracțiunii art.287 Cod penal (pct.5.24- 5.31 a decizie

instanței de apel), însă a omis să raporteze această analiză la probele speței, astfel

neconformându-se prevederilor art.101 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a redat, a

analizat și a apreciat selectiv și fragmentat declarațiile părții vătămate Casapov

Valeri, martorilor Peroncova Ecaterina, Curaș Olesea, Velcev Vitalii depuse în

ședința instanței de apel, fără a fi redate și verificate declarațiile acestora, date în

cadrul urmării penale și în instanța de fond, or potrivit proceselor-verbale de audiere

atât a părții vătămate cât și a martorilor, în instanța de apel, se face trimitere la

declarațiile acestora date în cadrul urmării penale și în instanța de fond. Mai mult ca

atât instanța de apel concluzionează în decizie la pct.5.60 că: „Reieșind din probele

examinate în cadrul judecării cauzei în prima instanță și verificate în ședința de

judecată în instanța de apel, nu rezultă că acțiunile inculpatului Petic Gheorghe

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287, alin. (3) Cod penal, și

ultimul urmează să fie achitat din acest motiv.”

Așadar, Colegiul penal lărgit constată, inclusiv faptul, că deși instanța de apel

a descris în partea descriptivă a deciziei, ansamblu de probe ce a fundamentat

adoptarea hotărârii sale, totuși această soluție nu rezultă din aprecierea acestor probe

separat și în coroborare cu celelalte probe aduse în sprijinul învinuirii în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, fiind înfăptuită o

apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale. Or, omisiunea

instanței de apel de a face o analiză a probatoriului administrat și de a se expune

argumentat asupra fiecărei probe în parte, este cu certitudine o lacună, care nu poate

fi corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor, urmând a fi

înlăturată de instanța de apel, prin rejudecarea cauzei.

Potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417 Cod de procedură

penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel urma să desfășoare analiza

tuturor probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei, cu indicarea motivelor care

au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții și din care considerente ele urmează

a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe.

21

În sensul celor constatate, Colegiul reținând prevederile art. art. 100 alin. (4),

101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, a sursei de proveniență a lor,

precum și coroborarea lor cu alte probe. Verificarea probelor poate avea loc doar

prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate

fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele

de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor

procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a

enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul

altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a

argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.

Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din

cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de

muncă depus de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât și

de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei

activități. Mai mult, justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea

procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces. Legea stabilește că probele

admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora. De

menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea

probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către

instanță cu realitatea pe care aceasta o probează. Toate probele în ansamblu sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de

procedură penală.

În plus, doar simpla enumerare a probelor, fără coroborarea lor, nu reprezintă

efectuarea procesului de apreciere a probelor, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, iar hotărârea este bazată pe presupuneri, fără a se face o

analiză multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii dintre ele, neindicând

motivele pentru care a respins probele acuzării, în special cele menționate în

rechizitoriu, repetate în apel și recursul ordinar, ori o apreciere selectivă a probelor,

după cum a și efectuat instanța de fond și apel, nu se egalează cu rezolvarea

fondului.

Un alt aspect, Colegiul penal remarca că nu este clară poziția instanței de apel

apreciind acțiunile lui Petic Gheorghe în baza cu Legii nr. 108 din 17.05.1994

privind "frontiera de stat a Republicii Moldova" și anume argumentând că: „.....

inculpatul Petic Gheorghe fiind militar în serviciu, și exercitând în perioada de

referință atribuțiile sale de pază a frontierei de stat, avea atribuții legale de a

întreprinde acțiuni de urmărire a părții vătămate Casapov Valerii, observând că

ultimul a bruscat poarta domiciliului său. Aceste împuterniciri rezultă din

prevederile legale sus menționate, potrivit cărora inculpatul fiind militar în serviciu,

era obligat să apere populația de la tentative de comitere a faptelor ilicite. Acest

fapt rezultă din declarațiile inculpatului Petic Gheorghe depuse în ședința de

judecată în instanța de apel inculpatul a declarat că, ....... în seara de referință,

inculpatul a declarat că după ce a procurat produse alimentare din magazinul

,,Svetlana", la ieșire a avut loc altercație cu partea vătămată Casapov Valerii.

Ulterior, după ce a ajuns acasă, a fost informat de soția că este căutat la pichetul de

22

grăniceri și s-a pornit la locul de muncă. În timpul exercitării atribuțiilor de

serviciu a fost informat că trei persoane cu un automobil, fiind în stare de ebrietate

încearcă să bruscheze poarta pichetului de grăniceri, și a dat comanda să încarce

armele. Ulterior, de la deserviciu i-a fost comunicat că este căutat prin telefon de

soția sa, care i-a comunicat că, trei persoane în stare de ebrietate cu un automobil,

încearcă să forțeze poarta domiciliului lor, și el având arma din dotare asupra sa, s-

a pornit spre casă. Ajungând acasă, dânsul a văzut aceste persoane printre care era

și Casapov Valerii, și a avertizat pe ultimii să stea pe loc, or va aplica arma de foc,

însă persoanele s-au urcat în automobil de model „Mercedes" și au plecat.

Urmărind aceste persoane, dânsul a văzut cum automobilul s-a parcat lângă

magazinul ,,Svetlana".

Declarațiile inculpatului Petic Gheorghe depuse în ședința de judecată în

instanța de apel, sunt confirmate de declarațiile martorului Crăciun Serghei, depuse

în cadrul judecării cauzei în ordine de apel. Din declarațiile martorului Crăciun

Serghei, rezultă că inculpatul Petic Gheorghe a aplicat arma în scop de apărare și

de avertizare a infractorilor, deoarece Casapov Valerii a efectuat un atac asupra

domiciliului lui Petic Gheorghe, deteriorând gardul gospodăriei acestuia.„

La cele expuse supra Colegiul penal lărgit menționează că:

- martorul Crăciun Serghei la fața locului nu a fost prezent;

- nu este elucidat faptul dacă a fost atacat pichetul de grăniceri prin forțarea

porții de careva persoane în seara respectivă și dacă în seara de referință inculpatul

după ce a procurat produse alimentare din magazinul ,,Svetlana”, la ieșire a avut loc

altercație cu partea vătămată Casapov Valerii;

- nu este clar avea sau nu Petic Gheorghe arma din dotare de la începutul

acțiunilor sale în seara respectivă, a efectuat acesta o avertizare clară privind intenția

de a o aplica, pe când doar din declarațiile martorului Peroncova Ecaterina se atestă

că Petic Gheorghe inițial a intrat în bar, s-a apropiat de masa unde stătea partea

vătămată Casapov Valerii au vorbit ceva, după care Petic Gheorghe a ieșit din

incinta barului și s-a întors după o perioadă de timp cu arma, iar restul martorilor cât

și partea vătămată au declarat că acesta intrase în bar deja cu arma. Tot aici,

Colegiul remarca ca instanța de apel a reținut: „..faptul aflării inculpatului în

exercitarea atribuțiilor de serviciu rezultă și din declarațiile martorului Peroncova

Ecaterina depuse în ședința de judecată în instanța de apel, care a declarat că,

inculpatul era îmbrăcat în uniforma militară și avea asupra sa un automat...”.

- nu este deslușit nici faptul dacă la momentul intrării lui Petic Gheorghe cu

arma în bar, toți vizitatorii localului au rămas pe loc și au ieșit afară după ce s-a

auzit împușcături, iar martorul Peroncova Ecaterina a declarat în instanța de apel că:

„...Petic Gheorghe a ieșit din bar, iar peste aproximativ douăzeci de minute a revenit

având asupra sa un automat. Fetele care erau în bar s-au speriat și au ieșit afară,

iar bărbații au rămas pe loc. Petic Gheorghe a îndreptat automatul spre capul lui

Casapov Valerii, iar pe urma a ieșit afară. Casapov Valerii a rămas pe loc în incinta

barului. Ulterior, ei au auzit de afară împușcătură, și toți inclusiv și ea au ieșit

afară.... „ pe când martorul Curaș Olesea a declarat: ”..... Petic Gheorghe a ieșit

afară și s-a auzit o împușcătură, și toți au ieșit afară. După cele întâmplate, mama a

trimis-o acasă. Când toți au ieșit din bar, dânsa a rămas cu mama în incinta

barului..... După ce s-a auzit împușcătură, toți inclusiv și Casapov Valerii au ieșit

afară....”, or, partea vătămată Casapov Valerii în instanței de apel a declarat că: ”.....

După împușcătură, colaboratorii barului au ieșit afară. Toți vizitatorii barului erau

23

speriați când au văzut pe Petic Gheorghe cu arma. Dânsul a ieșit afară din bar

după ce Petic Gheorghe a plecat.....”, tot el, în instanța de apel, declară: „...a văzut

momentul împușcăturii deoarece stătea în ușa localului.....”.

Tot în acest context, Colegiul remarcă ca potrivit sentinței se menționează că,

declarațiile martorului Peroncova Ecaterina confirmă declarațiile lui Petic

Gheorghe, referitor la faptul că după ce Casapov Valerii a ieșit afară acesta a urcat la

volanul automobilului și s-a îndreptat în direcția lui G. Petic, după ce ultimul a tras.

Procurorul în apelul declarat face referire la denaturarea declarațiile martorului

Peroncova Ecaterina la acest moment, însă instanța de apel nu s-a expus și nu a

elucidat momentul menționat la examinarea apelului.

Prin urmare, Colegiul reține că neînlăturarea divergenților menționate supra

duce la nerezolvarea fondului cauzei.

Totodată, Colegiul penal notează că instanța de apel expunându-se asupra

faptului că, instanța de fond în mod eronat s-a expus că acțiunile inculpatului Petic

Gheorghe urmează să fie examinate prin prisma săvârșirii infracțiunii prevăzute de

art. 370 alin. (1) Cod penal, depășind limitele învinuirii formulate în rechizitoriu și

constatând că hotărârea supusă verificări conține concluzii ori expresii ce contravin

legii, însă nu influențează asupra temeiniciei și legalității hotărârii, în partea

descriptivă a argumentat excluderea lor din textul hotărârii atacate, însă despre

aceasta nu s-a menționat în dispozitiv.

În consecință, Colegiul penal lărgit găsește întemeiate criticile titularului

dreptului de recurs în partea ce ține de insuficiența motivării deciziei adoptate de

instanța de apel și consideră relevant de a puncta că, o hotărâre motivată, în sensul

legislației naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină

motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea

soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza

probatoriului administrat în cauză. Totodată, trebuie de reținut că obligația instanței

de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența

unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărîre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c.

Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit constată că în speța discutată

și-au găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspect că instanța de apel nu s-a pronunțat pe

motivele invocate de procuror în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, în

cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare

pentru adoptarea unei soluții corecte, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de

instanța de recurs.

Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

24

adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă

a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 22 iunie 2022, în cauza penală privindu-l pe Petic

Gheorghe XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 06

septembrie 2023.

Președinte Guzun Ion

judecători Talpă Boris

Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu

Țurcan Anatolie

Notă: Din motivul imposibilității semnării deciziei motivate de către

judecătorul Ion Guzun, din cauza aflării în concediul de odihnă de la 14 august 2023

și demisiei lui din funcție de la 25 august 2023, prezenta decizie motivată este

semnată de către Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul

Viorica Puica, în conformitate cu prevederile art. 339 alin.(8) Cod de procedură

penală.

25