1ra-1547/2022 — art.206 alin.3 lit.b-1, 165 alin.2 lit.d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.206 alin.3 lit.b-1, 165 alin.2 lit.d CP
- Temei legal
- art.427 alin. pct.6 CPP
1ra-1547/2022 — art.206 alin.3 lit.b-1, 165 alin.2 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1547/22
1-18202555-01-1ra-08112022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 iunie 2023 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
președinte Guzun Ion
judecători Talpă Boris
Eremciuc Ghenadie
Daguța Sergiu
Donos Aliona
a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei
Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2022, în cauza penală
privindu-i pe
Bogdan Simion XXXXX, născut la
XXXXX, originar din s. XXXXX, raionul
XXXXX, domiciliat: r. XXXXX, s. XXXXX;
Mazur Olga Serghei, născută la XXXXX,
originară și domiciliată raionul XXXXX, s.
XXXXX.
Termenii de examinare a cauzei:
Prima instanță: 23.11.2018 – 22.07.2021;
Instanța de apel: 03.09.2021 – 14.07. 2022;
Instanța de recurs: 08.11.2022-20.06.2023.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 iulie 2021:
Mazur Olga a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza:
- art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (31 ) Cod penal,
la 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de
tip închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități
legate de gestionarea resurselor umane pe un termen de 3 (trei) ani;
- art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin.(31 ) Cod penal, la
7 (șapte) ani și 3 (trei) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip
închis pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități legate de
gestionarea resurselor umane pe un termen de 2 (doi) ani;
- potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Mazur Olga s-a stabilit
pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, în penitenciar de tip închis pentru
femei, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități legate de gestionarea
resurselor umane pe un termen de 4 (patru) ani.
Bogdan Simion a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 206 alin. (3) lit.
b 1 ) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;
Bogdan Simion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin.
(2) lit. d) Cod penal la 8 (opt) și 4 (patru) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în
1
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita anumite activități
legate de gestionarea resurselor umane pe un termen de 4 (patru) ani.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
S-a respins cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, ca
fiind neîntemeiată.
Pentru a se pronunța cu sentința, instanța de fond a constatat
că:
Mazur Olga, aproximativ în perioada lunii mai 2018, acționând din intenție
directă, conducându-se de motivul de profit, urmărind scopul exploatării sexuale
comerciale a copilului în prostituție pe teritoriul Republicii Moldova, a întreprins
acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a
serviciilor sexuale contra plată.
Astfel, în perioada menționată, Mazur Olga, în vederea realizării scopului
său infracțional, prin intermediul sitului de socializare „Odnoklassniki" au
identificat-o pe minora XXXXXX, născută la XXXXXX, în vederea exploatării
sexuale comerciale, pe care prin înșelăciune, sub pretextul oferirii unui post de
lucru în calitate de dădacă, au recrutat-o pe minora XXXXXX. Obținând
consimțământul viciat al minorei, acționând întru atingerea scopului său
infracțional, au organizat transportarea acesteia în apartamentul nr. XX situat în
mun. XXXXX, din str. XXXXX, unde aceasta a fost adăpostită. În continuare, în
vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea anunțurilor pe
site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că aceasta prestează servicii sexuale
contra plată, ulterior minora XXXXXX, a fost exploatată sexual timp aproximativ
de 10 zile.
Prin acțiunile sale intenționate Mazur Olga, a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, trafic de copii, adică ,,recrutarea,
transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în
prostituție".
Tot Mazur Olga, aproximativ la sfârșitul lunii aprilie 2018, acționând prin
înțelegerea prealabilă și de comun acord cu Bogdan Simion, conducându-se de
motivul de profit, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a unei persoane
adulte în prostituție pe teritoriul Republicii Moldova, a întreprins acțiuni în vederea
identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a serviciilor sexuale
contra plată.
Astfel, în perioada menționată Mazur Olga, împreună cu Bogdan Simion, în
vederea realizării scopului său infracțional, profitând de starea de vulnerabilitate a
persoanelor, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii
sociale, prin înșelăciune, au recrutat-o pe XXXXX să presteze servicii sexuale
comerciale pe teritoriul mun. Chișinău, promițându-i că va fi bine remunerată.
Obținând consimțământul viciat a cet. XXXXX, aceasta a fost adăpostită în
apartamentul XXX situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău.
În continuare, în vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea
anunțurilor pe site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că domnișoara
prestează servicii sexuale contra plată, ulterior XXXXX a fost exploatată sexual
de aproximativ timp de 2 luni.
Prin acțiunile sale intenționate Mazur Olga, a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică
2
recrutarea, transportarea și adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia,
în scop de exploatare sexuală comercială săvârșită prin înșelăciune și abuz de
poziție de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane.
Potrivit rechizitoriului Bogdan Simion, este învinuit de faptul că
aproximativ în perioada lunii mai 2018, acționând prin înțelegerea prealabilă și de
comun acord cu Mazur Olga, cu intenție directă, conducându-se de motivul de
profit, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a copilului în prostituție pe
teritoriul Republicii Moldova, a întreprins acțiuni în vederea identificării
potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată.
Astfel, este învinuit că în perioada menționată, Bogdan Simion împreună cu
Mazur Olga, în vederea realizării scopului său infracțional, prin intermediul sitului
de socializare „Odnoklassniki" au identificat-o pe minora XXXXXX născută la
XXXXXX, în vederea exploatării sexuale comerciale, pe care prin înșelăciune, sub
pretextul oferirii unui post de lucru în calitate de dădacă, au recrutat-o pe minora
XXXXXX. Obținând consimțământul viciat al minorei, acționând întru atingerea
scopului său infracțional, au organizat transportarea acesteia în apartamentul XXX
situat în mun. Chișinău, XXXXX, unde aceasta a fost adăpostită. În continuare, în
vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea anunțurilor pe
site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că aceasta prestează servicii sexuale
contra plată, ulterior minora XXXXXX, a fost exploatată sexual timp aproximativ
de 10 zile.
Potrivit rechizitoriului, a fost înaintată învinuirea, motivând că prin
acțiunile sale intenționate cet. Bogdan Simion, a săvârșit infracțiunea prevăzută de
art. 206 alin. (3) lit. b1 ) Cod penal, trafic de copii, adică recrutarea, transportarea
și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție,
acțiuni săvârșite de două persoane sau mai multe persoane.
Tot Bogdan Simion, aproximativ la sfârșitul lunii aprilie 2018, acționând
prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu Mazur Olga, conducându-se de
motivul de profit, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a unei persoane
adulte în prostituție pe teritoriul Republicii Moldova, a întreprins acțiuni în vederea
identificării potențialelor victime, pentru prestarea ulterioară a serviciilor sexuale
contra plată.
Astfel, în perioada menționată Bogdan Simion, împreună cu Mazur Olga, în
vederea realizării scopului său infracțional, profitând de starea de vulnerabilitate a
persoanelor, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii
sociale, prin înșelăciune, au recrutat-o pe XXXXXX să presteze servicii sexuale
comerciale pe teritoriul mun. Chișinău, promițându-i că va fi bine remunerată.
Obținând consimțământul viciat a cet. XXXXXX, aceasta a fost adăpostită în
apartamentul XXX situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău. În continuare, în vederea
realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea anunțurilor pe site-ul
999.md, din conținutul cărora rezultă, că domnișoara prestează servicii sexuale
contra plată, ulterior XXXXXX a fost exploatată sexual de aproximativ timp de 2
luni.
Prin acțiunile sale intenționate cet. Bogdan Simion, a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, trafic de ființe umane, adică
recrutarea, transportarea și adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia,
3
în scop de exploatare sexuală comercială săvârșită prin înșelăciune și abuz de
poziție de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane.
Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apeluri de către:
3.1. procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității
Organizate și Cauze Speciale, Tatiana Timofti-Rusanovscaia prin care a
solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri
conform ordinii stabilite pentru prima instanță, potrivit căreia:
- al recunoaște culpabil pe Bogdan Simion în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 165 alin.(2) lit. d) Cod penal și ai stabili pedeapsă cu închisoare pe un
termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a desfășura activități legate de
gestionarea resurselor umane și alte activități conexe pe un termen de 4 (patru) ani;
- recunoaște culpabil pe Bogdan Simion în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.206 alin.(3) lit. b1) Cod penal și ai stabili pedeapsa cu închisoare pe un termen
de 16 (șaisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a desfășura activități legate de
gestionarea resurselor umane și alte activități conexe, pe un termen de 4 (patru)
ani;
- în baza art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
parțial al pedepselor principale și complementare, a stabili lui Bogdan Simion
pedeapsa definitivă - închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) ani, cu
includerea termenului aflării în arest, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a desfășura activități
legate de gestionarea resurselor umane și alte activități conexe, pe un termen de 5
ani;
- a o recunoaște culpabilă pe Mazur Olga de comiterea infracțiunii prevăzute
de art.165 alin.(2) lit. d) din Codul penal și în baza acestei norme, prin aplicarea
art. art. 70 alin. (31), 79 alin.(l) Cod penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de 7 ani
6 luni închisoare în penitenciar pentru femei, de tip închis, cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcții și de a desfășura activități legate de gestionarea
resurselor umane și alte activități conexe, pe un termen de 3 ani;
- a o recunoaște culpabilă pe Mazur Olga în săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 206 alin.(3) lit. bl) din Codul penal și în baza acestei norme, prin aplicarea
art. art. 70 alin. (31),79 alin. (l) Cod penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de 12
(doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei,
de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a desfășura
activități legate de gestionarea resurselor umane și alte activități conexe, pe un
termen de 4 ani;
- în baza art. 84 alin. (l), art. 79 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de
infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor principale și complementare aplicate,
ai stabili lui Mazur Olga pedeapsa definitivă - închisoare pe un termen de 12
(doisprezece) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei,
de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și de a desfășura
activități legate de gestionarea resurselor umane și alte activități conexe, pe un
termen de 5 (cinci) ani;
4
- casarea încheierii protocolare emise de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani,
prin care a fost respins demersul acuzatorului de stat privind admiterea ca probe
suplimentare și audierea martorilor Stratuța Agnesa și Ursu Gabriela.
În rest a menține sentința fără modificări.
În motivarea cererii de apel acuzatorul de stat a invocat că;
- cu toate că, inculpații Bogdan Simion și Mazur Qlga nu au recunoscut vina în
săvârșirea infracțiunii incriminate în baza art.206 alin.(3) lit. b/1) Cod penal,
invocând în instanța de judecată versiunea de apărare, faptul că nu au cunoscut
despre prestarea serviciilor sexuale de către XXXXXX, nu au transportat-o și nici
nu a adăpostit-o în apartament, vina acestora a fost dovedită integral prin cumulul
de probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată;
- depozițiile date de inculpați, consideră că vin în contradicție cu materialele
cauzei penale și cu declarațiile date de către părțile vătămate la etapa urmăririi
penale în fața organului de urmărire penală și în fața instanței de judecată, prin
urmare acestea urmează a fi apreciate critic de către instanță;
- deși inculpatul Bogdan Simion și Mazur Olga au declarat că nu recunosc vina
în comiterea infracțiunilor imputate, declarațiile lor ca conținut au confirmat în
parte unele circumstanțe incriminate și anume prin procesul-verbal de audierea a
părții vătămate minore XXXXX în cadrul urmăririi penale;
- în cadrul cercetării judecătorești partea vătămată XXXXX a schimbat
declarațiile, acuzarea a solicit să fie date aprecierii și puse la baza sentinței
declarațiile inițiale ale părții vătămate XXXXXX date la etapa de urmărire penală,
totodată, fiind solicitate să fie date aprecierii și puse la baza sentinței documente
anexate la materialele cauzei, acumulate în cadrul procesului penal
nr.20186700181 înregistrat la 26.10.2018 în REI-1 (Registru de evidență a
sesizărilor cu privire la infracțiuni), cu referire la pretinsele acțiuni ilegale ale
colaboratorilor de poliție în privința minorei XXXXXX), la care fapt, instanța nici
nu s-a expus în sentință;
- în cadrul examinării materialului nominalizat au fost audiați martorii Stratuța
Agnesa și Ursu Gabriela - psihologi ai Centrului Internațional „La Strada", care au
asistat la audierea părții vătămate XXXXXX la etapa de urmărire penală, făcând
declarații analogice, acestea au confirmat că procedura de audiere a părții vătămate
XXXXXX a fost respectată și efectuată conform legii, că de către ofițerul de
urmărire penală nu au fost întreprinse careva acțiuni de intimidate sau determinare
a minorei de a face careva declarații anume;
- la 20.11.2018 de către procuror în procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion Brînză, a fost dispus prin
ordonanță de a refuza în pornirea urmăririi penale pe faptul unei pretinse
constrângeri psihice a cet. XXXXXX la darea declarațiilor mincinoase, pe motiv că
acuzațiile ultimei expuse în actul de sesizare nu s-au confirmat. Ordonanța în cauză
a fost menținută prin ordonanța Adjunctului al Procurorului-șef al Procuraturii
pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Valeriu Bodean,
din 21.12.2018;
- consideră că documente acumulate în cadrul procesului penal nr.
20186700181 înregistrat la 26.10.2018 în REI-1, cu referire la pretinsele acțiuni
ilegale ale colaboratorilor de poliție în privința minorei XXXXX, anexate la
materialele prezentei cauze, precum și declarațiile martorilor Stratuța Agnesa și
5
Ursu Gabriela pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece acestea
confirmă respectarea procedurii de audiere a părții vătămate minore XXXXX, care
nu sunt unica probă în confirmarea vinovăției inculpatului Bogdan Simion și
Mazur Olga;
- consideră tendențioasă și neîntemeiată încheierea protocolară a instanței de
respingere a demersului acuzatorului stat (înregistrat la 24.01.2020 cu nr. 5-14270
susținut și în ședința de judecată) de a admite în calitate de probă suplimentară și
de a audia pe caz martorii vizați și anume psihologul Agnesa Stratuța și Gabriela
Ursu;
- importanța și veridicitatea declarațiilor date la etapa de urmărire penală de
către partea vătămată XXXXX se confirmă și prin faptul, că la 06.06.2018 și
06.09.2018 cet. XXXXXX a fost audiată în calitate de victimă și parte vătămată, în
lipsa reprezentantului legal, la cererea sa scrisă, în prezența avocatului și a
psihologilor. În ambele cazuri a fost asistată de unul și același avocat (care nu a
depus careva plângeri referitor la pretinsele încălcări ale drepturilor minorei), dar
totodată, de psihologi diferiți din cadrul Centrului Internațional "La Strada". În
ambele cazuri, XXXXXX a confirmat prin semnătură procesele - verbale de
audiere, fără a fi înaintate careva obiecții. Tot la 06.09.2018, minora XXXXXX a
fost recunoscută în calitate de parte civilă, invocând cauzarea prin infracțiune a
unui prejudiciu material, în sumă totală de 21000 lei;
- la 30.07.2018 în calitate de parte vătămată a fost audiată cet. XXXXX, care a
comunicat, precum că, împreună cu XXXXXX au prestat servicii sexuale.
Declarațiile minorei XXXXXX sânt analogice celor depuse de partea vătămată
XXXXX. În cadrul cercetării judecătorești partea vătămată XXXXX a susținut
declarațiile date la etapa de urmărire penală;
- declarațiile părților vătămate și a martorilor date la etapa urmăririi penale și
cercetate în ședințele de judecată, urmează a fi apreciate inclusiv prin prisma
imperfecțiunii organelor de simț ale omului însoțite de o serie de factori obiectivi
sau subiectivi care influențează nu numai percepția, ci și procesul de memorare sau
de redare a celor percepute,
- deși inculpații Bogdan Simion și Mazur Olga vina în comiterea infracțiunilor
săvârșite nu au recunoscut-o, acuzarea analizând în ansamblu toate probele
acumulate pe cauza penală precum și făcând o apreciere din punct de vedere al
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității și al coroborării probelor, a ajuns
la concluzia că dispune de suficiente probe ce demonstrează că în acțiunile
inculpaților Bogdan Simion și Mazur Olga se întrunesc semnele componenței de
trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul
exploatării sexuale comerciale, acțiuni săvârșite de două persoane, infracțiune
prevăzută de art. 206 alin.(3) lit. b1) Cod penal;
- obiectul juridic: prin acțiunile săvârșite de inculpații Bogdan Simion și Mazur
Olga au fost aduse atingeri relațiilor sociale cu privire la dezvoltarea fizică și
psihică normală a minorului și libertatea individuală. În speță victima este
XXXXXX, născută la XXXXXX, care la momentul exploatării sexuale comerciale
avea vârsta de 17 ani;
- latura obiectivă a infracțiunii de trafic de copii s-a realizat prin:
* Recrutarea - prin care inculpata, Mazur Olga de comun acord cu Bogdan
Simion, avînd scopul implicării domnișoarelor în activitatea de prestare a
6
serviciilor sexuale, făcând cunoștință cu partea vătămată XXXXXX, sub pretextul
oferirii de lucru în calitate de bonă la copilul ei, a chemat-o în mun. Chișinău, unde
a cazat-o, iar ulterior ia propus să practice prostituția în schimbul unui venit
financiar stabil. în așa mod, urmărind scopul tragerii de foloase de pe urma
practicării prostituției de către minoră, știind cu certitudine că aceasta, avea nevoie
de bani, prin propunerea și promisiunile făcute, inculpata Mazur Olga de comun
acord cu Bogdan Simion au atraso pe aceasta la practicarea prostituției.
Faptul dat fiind demonstrat prin declarațiile inițiale, veridice ale părții
vătămate XXXXXX, care a declarat, că „...într-o zi, aproximativ la 01.00 de noapte, ea a
fost contactată prin intermediul site-ului „Odnoklasniki" de către Olga, care i-a propus să vină la
Chișinău să nu-i fie trist, dânsa a acceptat, venind în mun.. Chișinău, într-un apartament, unde,
Olga Mazur i-a propus să presteze servicii sexuale contra plată. După ce ea a refuzat propunerea
lui Olga Mazur de a presta servicii sexuale, în discuție s-a implicat Bogdan Simion, care a
început la fel să o convingă să presteze servicii sexuale. Ambii o convingeau să accepte
propunerea lor, motivând-o că va câștiga multi bani și va fi mulțumită.” , prin declarațiile
părții vătămate XXXXX, care a declarat, că „...în apartamentul XXX de pe str.
Sarmisegetuza, 1, mun. Chișinău, unde ea presta servicii sexuale sub patronajul lui Mazur O. și
Bogdan S„ la începutul lunii mai 2018, înaintea de ziua ei de naștere, Olga Mazur și Simion
Bogdan au adus-o pe XXXXX, care avea vîrsta de 17 ani. Timp de trei zile Olga împreună cu
Simion o convingeau pe XXXXX să presteze servicii sexuale, după ce ultima a acceptat. "
* Transportarea - s-a realizat prin faptul că inculpații Bogdan Simion și Mazur
Olga, urmărind scopul infracțional, cu automobilul propriu au transportat partea
vătămată XXXXXX la Chișinău, asumându-și cheltuielile de transport din cont
propriu. Faptul dat fiind demonstrat prin declarațiile părții vătămate XXXXXX,
care a explicat în esență, că „...după ce Olga Mazur i-a propus prin intermediul site-ului
„Odnoklasniki" de pe profilul său personal (de care se folosea și la care avea acces si Bogdan
Simion, fapt recunoscut de acesta în instanța de judecată), să vină în mun. Chișinău, fapt care ea
l-a acceptat, peste o oră după ea acasă au venit Bogdan Simion și Olga cu automobilul de model
„BMW" ce aparține lui Simion și care era la volanul acestuia, transportând-o pe adresa: mun.
Chișinău strada Sarmizegetusa, 1 ap.35.";
- modalitate analogică de realizarea a laturii obiective și anume
„transportarea" s-a realizat și în privința părții vătămate XXXXXX(episodul în
baza art. 165 alin.(2) lit. d) din Codul penal), potrivit declarațiilor căreia, anume
Bogdan Simion fiind împreună cu Mazur Olga au venit la ea acasă în satul Răuțel,
r-l Fălești, cu automobilul de model „BMW", la volanul căruia se afla el,
prezentându-se „Senea". Tot atunci, ei i s-a propus să presteze servicii sexuale
contra plată. Acceptând propunerea, urmare a situației materiale dificile, a doua zi
XXXXXX la fel a fost transportată cu același automobil la volanul căruia se afla
Simion Bogdan în apartamentul XXX de pe strada Sarmizegetusa, 1, mun.
Chișinău;
- lecturând și analizând sentința atacată, se observă că prima instanță a reținut
în acțiunile inculpatului Bogdan Simion elementul de „transportare" doar a părții
vătămate XXXXX, pe capătul de acuzare în baza art. 165 alin.(2) lit. d) din Codul
penal, faptul pe care l-a ignorat de a-1 reține în acțiunile lui Bogdan Simion pe
capătul de acuzare în baza art. 206 alin. (3) lit. b/l) Cod penal în privința părții
vătămate XXXXXX, deși realizarea acestui element în ambele cazuri a fost una
analogică, cu deplasarea ambelor inculpați la domiciliile părților vătămate
XXXXXX și XXXXXX, cu același automobil de model BMW, care aparține lui
Bogdan Simion, la volanul căruia se afla tot acesta, transportându-le la unul și
7
același apartament din mun. Chișinău de pe strada Sarmizegetusa, 1, unde ulterior
atît XXXXXX cât și XXXXXX au fost exploatate sexual;
- nu este clar din care probe instanța „s-a inspirat" la constatarea faptului,
precum că doar Mazur Olga a suportat cheltuieli de transport din cont propriu, or
părțile vătămate au fost transportate anume cu automobilul care îi aparține lui
Bogdan Simion, la volanul căruia se afla acesta, neexistând nici o confirmare de
achitare a cheltuielilor doar de către Mazur Olga.
*Adăpostirea: s-a realizat prin cazarea de către inculpați a părții vătămate
XXXXXX, în apartamentul XXX de pe str. XXXXX, mun. Chișinău, special
închiriat în scopul prestării serviciilor sexuale contra plată. Acest fapt este
confirmat prin declarațiile părții vătămate XXXXX, care în acea perioadă locuia în
apartamentul respectiv, prestând servicii sexuale contra plată sub patronajul lui
Bogdan Simion și Mazur Olga, potrivit acestora „... Olga împreună cu Simion au adus-o
pe XXXXXX în apartamentul XXX de pe str. XXXXX, mun. Chișinău, unde ultima a prestat
servicii sexuale contra plată aproximativ timp de două săptămâni, nefiind plătită și hrănită. "
Declarații analogice a depus și partea vătămată XXXXXX, care a declarat, că „..
Bogdan Simion și Mazur Olga au adus-o la „ei acasă", în apartamentul XXX de pe str. XXXXX
mun. Chișinău, unde se afla deja o fată pe nume XXXXX și unde ulterior ea a prestat servicii
sexuale;
- argumentul instanței precum că „... doar Mazur Olga a primit-o în apartament
pe XXXXXX și a adăpostit-o, Bogdan Simion neavând careva atribuții la
adăpostirea victimei XXXXXX", fapt ce reiese doar din declarațiile inculpatului
Bogdan Simion, se contrazice cu o altă constatare a instanței indicată în aceeași
sentință, precum, că „instanța pune la baza sentinței de condamnare declarațiile părților
vătămate XXXXXX și XXXXXX date la faza urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată,
deoarece acestea coroborează cu alte probe cercetate în ședința de judecată ", or anume
potrivit declarațiilor părților vătămate XXXXX, citează: ,,..Olga împreună cu Simion
au adus-o pe XXXXXX în apartamentul XXX de pe str. XXXXX, mun. Chișinău... ", și a lui
XXXXXX, citează: „..Bogdan Simion și Mazur Olga m-au adus la „ei acasă", în
apartamentul XXX de pe str. XXXXX mun. Chișinău", apreciate de instanță, citează: „..ca
fiind veridice și administrate în conformitate cu prevederile procedurii penale, nefiind depistate
careva încălcări de procedură la acumularea probelor", demonstrează elementul
„adăpostirii" în acțiunile ambelor inculpați Mazur Olga și Bogdan Simion;
*Scopul exploatării sexuale comerciale, este confirmat prin declarațiile părților
vătămate și a martorilor prin care s-a stabilit clar că motivul primordial al
inculpaților era tragerea de foloase financiare de pe urma practicării prostituției de
către XXXXXX. Astfel, deși Olga Mazur și Simion Bogdan i-au promis un câștig
bun, cu care aceasta va fi mulțumită, în final XXXXXX nu a primit nici un ban,
fiindu-i aduse motive precum că este necesar de achitat apartamentul, de procurat
mâncare, de reparat automobilul care ei nici nu-i aparține, ci lui Bogdan Simion.
*Poziția de vulnerabilitate: urmează de reținut faptul că, inculpații la momentul
propunerii părții vătămate minore de lucru în calitate de prostituată, au cunoscut
despre vârsta acesteia și faptul că aceasta provine dintr-o familie social vulnerabilă.
Poziția de vulnerabilitate a părții vătămate minore este întărită și prin Răspunsul
parvenit de la asistența socială, prin care se confirmă faptul că familia părții
vătămate XXXXX, face parte din familii social vulnerabile.
*Latura subiectivă, analizând probele cercetate, acuzarea conchide că acțiunile
prin care s-a săvârșit infracțiunea dată nu pot fi realizate decât prin intenție directă,
8
motivul infracțiunii fiind interesul material, care în cadrul cercetării judecătorești a
fost stabilit cu certitudine, iar toate acțiunile săvârșite de inculpați în raport cu
victima au fost săvârșite cu bună știință de cauză;
- instanța nu a argumentat care probe au fost puse la baza constatării faptului,
precum că „în acțiunile inculpatului Bogdan Simion lipsește latura obiectivă și subiectivă a
elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin.(3) lit. b/1) Cod penal, fapt
care dovedește nevinovăția acestuia", or în textul sentinței de repetate ori se face referire
la faptul, precum că „probele acumulate la etapa de urmărire penală inclusiv și declarațiile
făcute de partea vătămată XXXXXX nu pot fi respinse, or nu s-a constatat nici o încălcare a
prevederilor art. 94 Cod procedură penală";
- nu este clar din care motiv instanța, pe de o parte, dă apreciere critică și un
caracter declarativ declarațiilor inculpatei Mazur Olga privind nevinovăția sa în
comiterea faptei imputate săvârșite în privința părții vătămate XXXXXX, depuse
în cadrul cercetării judecătorești, calificându-le drept o modalitate aleasă de către
inculpata de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, punând la
bază declarațiile părții vătămate XXXXXX date la etapa de urmărire penală,
apreciindu-le ca fiind decisive, ignorând faptul că tot prin aceleași declarații partea
vătămată descrie cu lux de amănunte și acțiunile ilegale ale inculpatului Bogdan
Simion, prin care se demonstrează vina în comiterea infracțiunii de trafic de copii;
- instanța se contrazice și prin faptul, că în afară de lipsă de o argumentare
motivată a soluției în privința lui Bogdan Simion, aceasta constată prin sentință, pe
capătul de acuzare adus ultimului în baza art. 206 alin.(3) lit. b/l) Cod penal,
precum, că ,,nu și-a găsit confirmare această faptă, astfel instanța va dispune încetarea
procesului penal pe acest capăt de acuzare" deși prin aceeași sentință, hotărăște ,,de-al
achita pe Bogdan Simion învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin.(3) lit. b/1)
Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii";
- cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii și
enumerate mau sus dovedesc în întregime vinovăția inculpaților Bogdan Simion
Ilie și a lui Mazur Olga Serghei și careva temei de a pune la îndoială veridicitatea
acestor probe nu se atestă deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de
procedură penală, în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția
numiților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b/1) Cod penal;
- consideră că pedeapsa aplicată inculpatului Bogdan Simion conform art. 165
alin. (2) lit. d) Cod penal de către instanță este prea blândă, fiind contrară
prevederilor art.2 alin.(2) Cod penal, care stipulează, că legea penală are drept scop
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, art.7 alin.(l) Cod penal stipulează, că „la
aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii
săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea penală", iar art.75 alin.(l) Cod penal stipulează, că
"persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o
pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Codului Penal", totodată
acesta a fost condamnat pentru infracțiune similară.
- instanța de judecată n-a ținut cont de Hotărârea Plenului Curții Supreme de
Justiție nr.8 din 11.11.2013 cu privire Cu privire la unele chestiuni ce vizează
individualizarea pedepsei penale, pct. 17 în care este stipulat, că „instanțele trebuie
să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au
săvârșit infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, în special în
ipoteza pluralității de făptuitori."
9
3.2. Avocatul Alexandr Bodnariuc în numele inculpatei Mazur Olga
prin care a solicitat, casarea sentinței cu emiterea următoarei soluții cu:
- remiterea cauzei penale de învinuire lui Mazur Olga și Bogdan Simion de
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin.(2) lit .d), art. 206 alin.(3) lit.b1)
Cod penal în instanța de fond, pentru examinare în alt complet de judecată;
- emiterea unei soluții de achitare a inculpatei Mazur Olga de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin.(2) lit. d), art. 206 alin. (3) lit.b1) Cod penal
deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive a infracțiunii.
În motivarea apelului a invocat că:
- cauza penală pe art. 206 alin.(l) lit. a) Cod penal a fost pornit la data de 12
iunie 2018 în baza plângerii părții vătămate minore XXXXXX din 06 iunie 2018,
aceasta fiind pornită cu încălcări procesuale care duc la nulitate, deoarece
plângerea a fost depusă de către o minoră, în lipsa unui reprezentant legal, în
aceeași zi XXXXXX a fost audiată în lipsa reprezentantului legal;
- din declarații părții vătămate XXXXXX s-a constatat că ultima a fost luată
forțat de către polițiștii de la CCTP și dusă la sediul lor unde în lipsa mamei a fost
pusă să depună plângerea;
Cauza penală nr. 2018515140 pe art. 165 alin.(2) lit. d) Cod penal a fost
pornită la data de 25 iulie 2018, în baza plângerii depuse de către partea vătămată
XXXXX, tot atunci, prin ordonanța procurorului Anatolie Pitel, cauza penală nr.
2018515111 și cauza penală nr. 2018515140 au fost conexate într-o singură
procedură, fiind atribuit nr. 2018515111;
- declarațiile martorului XXXXX nu pot fi luate în considerație, deoarece are
statut de parte vătămată în altă cauza penală care se încriminează lui Mazur Olga.
Astfel, acest martor este o persoana cointeresată, declarațiile fiind date cu scop de
răzbunare;
- declarațiile părții vătămate XXXXXX urmează a fi apreciate critic, or
aceasta este persoana care a instigat pe minora XXXXXX la practicarea
prostituției, astfel XXXXXX dă declarații contra Mazur Olga, pentru a evita
răspundere pentru fapta comisă de ea însuși. Mai mult ca atât, XXXXXX a declarat
că până a face cunoștință cu Mazur Olga a mai practicat prostituția în Federația
Rusă și în Moldova. Faptul că au închiriat apartament împreună cu Mazur Olga nu
constituie o infracțiune;
- din declarațiile părții vătămate XXXXXX, date în cadrul ședinței de
judecată, nu reiese că în privința ultimei a fost comisă infracțiunea, acesta a
declarat că nu a practicat prostituția, nu are pretenții fața de Mazur Olga sau
Bogdan Simion. Faptul depunerii plângerii se explică prin aceea că Bogdan
Semion avea relații cu Mazur Olga. Acest lucru a aflat soția lui Bogdan Semion,
care și a îndemnat pe XXXXX să depună plângerea;
- instanța de fond în confirmarea poziției de condamnare a lui Mazur Olga a
pus ca baza declarațiile care nu au fost date de către partea vătămată în ședința de
judecată;
Mai mult ca atât, se constată că atât între declarațiile părților vătămate
XXXXXX și XXXXXX sunt divergențe esențiale, care nu au fost înlăturate în
cadrul cercetării judecătorești, fapt care trezește dubii rezonabile în veridicitatea
declarațiilor;
- la examinarea cauzei în instanța de fond, la etapa audierii părților vătămate
10
și a martorilor a lipsit inculpatul Bogdan Simion, fiind anunțat în căutare și aplicată
măsura preventivă arest preventiv. Ulterior, până la terminarea cercetării
judecătorești inculpatul Bogdan Simion a fost reținut și extrădat în Republica
Moldova. Fiind parte a procesului, în calitate de inculpat Bogdan Simion a solicitat
audierea în ședința de judecată a părților vătămate și a martorilor, deoarece nu a
participat la acea etapa, fiind în drept să ceară aceasta, iar instanța era obligată să
asigure pe inculpat de acest drept, ținând cont de prevederile art. art. 24 alin.(3)
CPP și an. 101 alin.(4) CPP;
- inculpata Mazur Olga de asemenea după ce a dat declarații în calitate de
inculpată, a solicitat audierea repetată a părților vătămate, solicitarea fiind respinsă
neîntemeiat de către instanța de fond. Astfel, în situația creată, ținând cont de
încălcările grave admise de către instanța de fond, ce demonstrează existența
circumstanțelor care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorilor, pe
lângă faptul că se solicită emiterea unei sentințe de achitare, există temei de a casa
sentința primei instanțe din cauza încălcării dreptului la apărare, principiul
contradictorialității în procesul penal și a principiului egalității părților în proces,
cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.
3.3. Avocatul Sergiu Brînză în numele inculpatului Bogdan Simion prin
care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, în partea
condamnării Bogdan Simion în temeiul art. 165 alin. (2) Cod penal, cu pronunțarea
în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță
prin care Bogdan Simion să fie achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) Cod penal.
În motivarea apelului a invocat că, sentința nominalizată în parte este vădit
neîntemeiată, fiind adoptată cu încălcarea gravă a dezideratelor legale și pasibilă
desființării parțiale.
3.4. Avocatul Victoria Zgherea în numele inculpatului Bogdan Simion,
prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea de învinuire a lui Bogdan
Simion de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal cu
emiterea unei soluții de achitare a acestuia, pe motiv că fapta nu întrunește
elementele constitutive a unei infracțiuni.
În motivarea apelului a invocat că:
- din declarațiile părții vătămate XXXXXX nu rezultă implicarea lui Bogdan
Simion în comiterea infracțiunii imputate, nu i-a relatat inculpatului despre starea
sa materială, nu a conversat cu el în privința condițiilor de muncă, nu a fost privată
de liberate (aceasta a avut posibilitate să se deplaseze în liber în orice moment), nu
a fost maltratată, supusă să prostitueze contrar voinței sale, nu a fost supusă
violenței psihice sau fizice din partea inculpatului, actele personale nu au fost
sechestrate, elemente ce constituie infracțiune de trafic de ființe umane.
- în speță, nu s-a constatat utilizarea de către inculpat Bogdan Simion a stării
speciale în care se regăsea partea vătămată datorită situației sale precare din punct
de vedere al supraviețuirii sociale;
- starea de vulnerabilitate poate fi condiționată de diferiți factori cum ar fi:
izolarea victimei, situația ei economică grea, psihică, afectarea familială sau lipsa
de resurse sociale sau altele - factori care nu au fost constatați în speță. Totodată,
numai pe baza declarațiilor date la faza urmăririi penale nu este posibil de a face
concluzie privind existență stării de vulnerabilitate a cet. XXXXX;
11
- spre deosebire de cazul traficului de ființe umane în cazul proxenetismului
infractorul nu afectează aspectul volitiv al comportamentului persoanei care se va
prostitua, acesta întreprinde acțiuni de îndemnare la prostituție, prin trezirea
interesului unei persoane pentru aceasta prin propunerea, încurajarea, convingerea,
înduplecarea, darea de sfaturi sau prin alte acțiuni având drept scop provocarea
dorinței de a practica prostituția;
- în speță, nu există nici o probă, care ar confirma în mod echivoc și în afară
de careva dubii, că Bogdan Simion ar fi afectat discernământul părții vătămate prin
realizarea amenințărilor, șantajului sau/și altor metode de constrângere. Or, din
declarațiile părții vătămate nu rezultă, că Bogdan Simion i-a propus, a îndemnat-o
și încurajat-o pe ultima să se prostitueze, provocându-i dorința de a practica
prostituția;
- declarațiile martorul XXXXX nu pot fi luate în considerație, or cum a
menționat XXXXX, are statut de parte vătămată în altă cauza penală care se
încriminează lui Mazur Olga. Astfel, acest martor este o persoana cointeresată,
declarațiile fiind date cu scop de răzbunare;
- declarațiile părții vătămate XXXXXX urmează a fi apreciate critic, or
aceasta este persoana care a instigat-o pe minora XXXXXX la practicarea
prostituției, astfel XXXXXX dă declarații contra Mazur Olga, pentru a evita
răspundere pentru fapta comisă de ea însuși. Mai mult ca atît, XXXXXX a declarat
că până a face cunoștință cu Mazur Olga a mai practicat prostituția în Federația
Rusă și în Moldova;
- din declarațiile părții vătămate XXXXXX, date în cadrul ședinței de
judecată, nu reiese că în privința ultimei a fost comisă infracțiunea, acesta a
declarat că nu a practicat prostituția, nu are pretenții față de Mazur Olga sau
Bogdan Simion. Faptul depunerii plângerii se explică prin aceea că Bogdan Simion
avea relații cu Mazur Olga, iar acest lucru a aflat soția lui Bogdan Simion, care a și
îndemnat-o pe XXXXXX să depună plângerea.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2022,
a fost respins ca nefondat apelul procurorului și admise apelurile avocatului Sergiu
Brînză în numele inculpatului Bogdan Simion și a avocatului Alexandru Bodnariuc
în numele inculpatei Mazur Olga, casată parțial sentință, în latura penală , în partea
învinuirii în privința lui Mazur Olga pe art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, art.165
alin. (2) lit. d) Cod penal și în partea învinuirii în privința lui Bogdan Simion pe
art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal și pronunță în această parte o nouă hotărâre,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
- Mazur Olga a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2082 Cod
penal, cu aplicarea art. 70 alin. (31) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei;
- Mazur Olga a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 220
alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin.(31) Cod penal, la 4 (patru) ani
închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei;
- în baza art. 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Mazur Olga pedeapsa
definitivă sub formă de 5 (cinci) ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis
pentru femei;
- în conformitate cu art. 90 alin. 1) Cod penal s-a suspendat condiționat
12
executarea pedepsei stabilite lui Mazur Olga pe o perioadă de probațiune de 3
(trei) ani;
- Bogdan Simion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 220 alin.
(2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis;
- în conformitate cu art. 90 alin. 1 ) Cod penal s-a suspendat condiționat
executarea pedepsei stabilite lui Bogdan Simion pe o perioadă de probațiune de 4
(patru ) ani.
Celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut.
4.1. În motivarea soluției instanța de apel a reținut că prin rechizitoriu:
Mazur Olga se învinuiește că aproximativ în perioada lunii mai 2018,
acționând din intenție directă, conducându-se de motivul de profit, urmărind scopul
exploatării sexuale comerciale a copilului în prostituție pe teritoriul Republicii
Moldova, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru
prestarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată.
Astfel, Mazur Olga este învinuită că, în perioada menționată în vederea
realizării scopului său infracțional, prin intermediul sitului de socializare
„Odnoklassniki" au identificat-o pe minora XXXXXX, născută la XXXXXX, în
vederea exploatării sexuale comerciale, pe care prin înșelăciune, sub pretextul
oferirii unui post de lucru în calitate de dădacă, au recrutat-o pe minora XXXXXX.
Obținând consimțământul viciat al minorei, acționând întru atingerea scopului său
infracțional, au organizat transportarea acesteia în apartamentul XXX situat în
mun. Chișinău, din XXXXX, unde aceasta a fost adăpostită. În continuare, în
vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea anunțurilor pe
site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că aceasta prestează servicii sexuale
contra plată, ulterior minora XXXXXX, a fost exploatată sexual timp aproximativ
de 10 zile.
De către organul de urmărire penală acțiunile cet. Mazur Olga, au fost
încadrate în baza art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal - trafic de copii, adică
,,recrutarea, transportarea și adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale
comerciale în prostituție".
Totodată, instanța de apel reținut că Mazur Olga a fost învinuită de către
organul de urmărire penală și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.
165 alin. (2) lit. d) Cod penal - trafic de ființe umane, adică recrutarea,
transportarea și adăpostirea unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de
exploatare sexuală comercială săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de
vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de două sau mai multe persoane, și anume că:
Mazur Olga este învinuită că, aproximativ la sfârșitul lunii aprilie 2018,
acționând prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu Bogdan Simion,
conducându-se de motivul de profit, urmărind scopul exploatării sexuale
comerciale a unei persoane adulte în prostituție pe teritoriul Republicii Moldova, a
întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru prestarea
ulterioară a serviciilor sexuale contra plată.
Astfel, în perioada menționată Mazur Olga, împreună cu Bogdan Simion, în
vederea realizării scopului său infracțional, profitând de starea de vulnerabilitate a
persoanelor, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii
sociale, prin înșelăciune, au recrutat-o pe cet. XXXXXX să presteze servicii
13
sexuale comerciale pe teritoriul mun. Chișinău, promițându-i că va fi bine
remunerată. Obținând consimțământul viciat a cet. XXXXX, aceasta a fost
adăpostită în apartamentul XXX situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău. În
continuare, în vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea
anunțurilor pe site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că domnișoara
prestează servicii sexuale contra plată, ulterior XXXXXX a fost exploatată sexual
de aproximativ timp de 2 luni.
Bogdan Simion , este învinuit de faptul că aproximativ în perioada lunii mai
2018, acționând prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu Mazur Olga
Serghei, cu intenție directă, conducându-se de motivul de profit, urmărind scopul
exploatării sexuale comerciale a copilului în prostituție pe teritoriul Republicii
Moldova, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru
prestarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată.
Astfel, este învinuit că în perioada menționată, Bogdan Simion împreună cu
Mazur Olga, în vederea realizării scopului său infracțional, prin intermediul sitului
de socializare „Odnoklassniki" au identificat-o pe minora XXXXXX născută la
XXXXXX, în vederea exploatării sexuale comerciale, pe care prin înșelăciune, sub
pretextul oferirii unui post de lucru în calitate de dădacă, au recrutat-o pe minora
XXXXXX. Obținând consimțământul viciat al minorei, acționând întru atingerea
scopului său infracțional, au organizat transportarea acesteia în apartamentul XXX
situat în mun. Chișinău, XXXXX, unde aceasta a fost adăpostită. În continuare, în
vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea anunțurilor pe
site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că aceasta prestează servicii sexuale
contra plată, ulterior minora XXXXXX, a fost exploatată sexual timp aproximativ
de 10 zile.
Potrivit rechizitoriului, a fost înaintată învinuirea, motivând că prin acțiunile
sale intenționate cet. Bogdan Simion, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 206
alin. (3) lit.b1) Cod penal, trafic de copii, adică recrutarea, transportarea și
adăpostirea unui copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție,
acțiuni săvârșite de două persoane sau mai multe persoane.
Aici, instanța de apel a relevat că, instanța de fond a stabilit în mod corect
situația de fapt și a dispus achitarea inculpatului Bogdan Simion în baza art. 206
alin. (3) lit. b1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii.
Tot Bogdan Simion, este învinuit pentru faptul că, aproximativ la sfârșitul
lunii aprilie 2018, acționând prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu
Mazur Olga, conducându-se de motivul de profit, urmărind scopul exploatării
sexuale comerciale a unei persoane adulte în prostituție pe teritoriul Republicii
Moldova, a întreprins acțiuni în vederea identificării potențialelor victime, pentru
prestarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată.
Astfel, în perioada menționată Bogdan Simion, împreună cu Mazur Olga, în
vederea realizării scopului său infracțional, profitând de starea de vulnerabilitate a
persoanelor, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii
sociale, prin înșelăciune, au recrutat-o pe cet. XXXXXX să presteze servicii
sexuale comerciale pe teritoriul mun. Chișinău, promițându-i că va fi bine
remunerată. Obținând consimțământul viciat a cet. XXXXX, aceasta a fost
adăpostită în apartamentul XXX situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău. În
14
continuare, în vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea
anunțurilor pe site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că domnișoara
prestează servicii sexuale contra plată, ulterior XXXXXX a fost exploatată sexual
de aproximativ timp de 2 luni.
Acțiunile lui Bogdan Simion, fiind încadrate în baza art. 165 alin. (2) lit. d)
Cod penal - trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și adăpostirea
unei persoane, cu consimțământul acesteia, în scop de exploatare sexuală
comercială săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, acțiuni
săvârșite de două sau mai multe persoane.
Instanța de apel analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală și
apreciindu-le, respectându-se prevederile art. 101 CPP, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -
din punct de vedere al coroborării lor a constatat că:
Mazur Olga, aproximativ în perioada lunii mai 2018, acționând din intenție
directă, urmărind scopul beneficierii contra unor avantaje materiale, de serviciile
sexuale prestate de către o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a
împlinit vîrsta de 18 ani, a întreprins acțiuni în vederea identificării persoanelor
pentru prestarea de către victimă a serviciilor sexuale contra plată.
Astfel, în perioada menționată, Mazur Olga, în vederea realizării scopului
său infracțional, prin intermediul sitului de socializare „Odnoklassniki" a
identificat-o pe minora XXXXXX, născută la XXXXXX, în vederea prestării
serviciilor sexuale contra plată, deplasându-se în apartamentul XXX situat în mun.
Chișinău, din XXXXX, unde aceasta urma să presteze servicii sexuale contra plată.
În continuare, în vederea realizării scopului său infracțional, a plasat anunțuri pe
site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că aceasta prestează servicii sexuale
contra plată, ulterior minora XXXXXX Petru, a prestat servicii sexuale contra plată
timp aproximativ de 10 zile, iar Mazur Olga a beneficiat financiar de pe urma
prestării de către XXXXXX a serviciilor sexuale contra plată, încasând anumite
sume bănești.
Prin acțiunile sale intenționate cet. Mazur Olga, a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 2082 Cod penal - recurgerea la prostituția practicată de un copil,
conform indicilor calificativi - beneficierea, contra oricăror avantaje materiale, de
serviciile sexuale prestate de către o persoană despre care se știa cu certitudine că
nu a împlinit vârsta de 18 ani.
Aproximativ la sfârșitul lunii aprilie 2018 Bogdan Simion acționând de
comun acord și prin înțelegerea prealabilă cu Mazur Olga au îndemnat-o pe
XXXXXX să presteze servicii sexuale comerciale pe teritoriul mun.Chișinău,
comunicându-i că va fi bine remunerată. În acest scop, XXXXXX a fost adăpostită
în apartamentul XXX situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău. În continuare, în
vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea anunțurilor pe
site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că domnișoara prestează servicii
sexuale contra plată, ulterior XXXXXX a prestat servicii sexuale contra plată de
aproximativ timp de 2 luni.
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că inculpata Mazur Olga, prin
acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 2082 Cod penal -
recurgerea la prostituția practicată de un copil, conform indicilor calificativi -
beneficierea, contra oricăror avantaje materiale, de serviciile sexuale prestate de
15
către o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vîrsta de 18 ani,
precum și infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal -
proxenetismul, individualizat prin îndemnul la prostituție, determinarea la
prostituție și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă
persoană, acțiuni săvârșite de două persoane, iar inculpatul Bogdan Simion prin
acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod
penal - proxenetismul, individualizat prin îndemnul la prostituție, determinarea la
prostituție și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă
persoană, acțiuni săvârșite de două persoane.
Instanța de apel a considerat că instanța de fond, la pronunțarea sentinței,
eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură
penal, la soluția enunțată instanța de apel a ajuns în urma cercetării probelor și
anume:
Fiind audiată în ședința instanței de apel inculpata Mazur Olga a susținut
declarațiile oferite anterior menționând că învinuirea îi este clară, vina nu o
recunoaște. Solicită admiterea apelului declarat în interesele sale cu respingerea
apelului declarat de către acuzatorul de stat. Susține că martorii au dat declarații
mincinoase împotriva sa deoarece au pică pe ea. Nu se consideră vinovată deoarece
nu a impus pe nimeni să facă ceva.
Fiind audiată în ședința instanței de fond inculpata Mazur Olga a declarat că,
nu recunoaște învinuirea, nu a fost la curent că nu se poate de primit pe cineva
străin în apartament. În ședința trecută l-a întrebat pe Igor dacă a văzut-o în alte
apartamente închiriate de alte fete. Prima dată când a venit XXXXX la Chișinău,
deja ea locuia pe strada XXXXX. Ele s-au întâlnit în sat. Dînsa era la curent cu ce
se ocupă și i-a spus care sunt prețurile în Chișinău. La întrebarea ce fel de prețuri a
declarat că prețul pentru apartament și că îl vor achita împreună. I-a spus și
preturile pentru servicii sexuale prestate. După care dânsa a dorit să plece chiar în
acel moment la Chișinău însă era în stare de ebrietate și a refuzat-o, i-a lăsat
numărul de telefon și i-a comunicat să o telefoneze. Ulterior dânsa a venit și au
început să lucreze într-un apartament cu două odăi. În privința lui XXXXX poate
să comunice că i-a scris pe rețeaua de socializare ,,Odnoklasniki" și i-a propus să
stea cu copilul său, și ea a acceptat. Cu XXXXX s-au cunoscut la Mânăstirea
Hîncu. XXXXX a stat cu copilul său mai mare Bogdan câteva zile. După care din
motive necunoscute ei, XXXXX a plecat acasă. A stat la ea aproximativ 5-7 zile.
Referitor la Bogdan Simion, acesta nu cunoaște la moment cu ce se ocupa, însă
cunoștea că anterior s-a ocupat cu acest lucru, adică cu prostituția.
La întrebarea avocatului Botnariuc a declarat că nu a convins pe cineva să
practice prostituția. Nu a dat ea sau altcineva careva pastile părții vătămate sau
altor persoane pentru a fi dependente de droguri. La apartamentul care a fost
închiriat cîte perechi de chei erau nu cunoaște, la ea era o pereche de chei, treptat a
cerut încă o pereche de chei pentru că XXXXX era plecată. La urmă avea două
perechi de chei și le-a întors. Personale care erau în acest apartament aveau ieșire
libera. Telefonul fix din apartament funcționa, asta poate confirma și XXXXX,
dânsa a chemat ambulanța când se simțea rău.
La întrebarea avocatului Zamfir Pavel a declarat că Bogdan Simion venea la
acest apartament pe Sarmizegetusa, venea la ea, o vizita pentru că se cunoșteau.
Bogdan Simion știa cu ce se ocupa XXXXX si XXXXX, deoarece a văzut-o pe
16
XXXXX, dar de XXXXX, a auzit-o vorbind la telefon și a întrebat-o dacă se ocupă
și ea (Mazur Olga) de chestia asta și i-a spus că nu. Nu a văzut niciodată ca
XXXXX și XXXXX să-i fi transmis lui Bogdan Simion careva bani, nici să fi
impus pe cineva să se ocupe cu prostituția.
La întrebarea procurorului a declarat că pe XXXXXXo cunoaște deoarece
sunt din acelaș sat. Clienții îi găsea prin anunț pe pagina 999.md, anunțurile le
plasa personal. Anunțurile plasate de pe telefon de la început de pe al său ulterior
de pe telefonul lui XXXXX, pentru că a lăsat telefonul său în gaj. XXXXXX a
ajuns în apartamentul său singură, prima dată a venit singură cu microbuzul (la
rutiera). Ea mergea în sat și uneori îl ruga pe Bogdan Simion să le ducă și sa le
aducă. Au fost cazuri când împreună cu Simion au luat-o cu automobilul de la
domiciliu și au plecat la Chișinău sau din Chișinău plecau în sat și reveneau înapoi
ulterior. A comunicat cu XXXXX pe rețeaua de socializare ,,Odnoklasniki", nu
cunoștea vârsta acesteia și nu cunoștea că este minoră.
La întrebarea instanței a declarat că era afișată pe acest sait Odnoklasniki
vârsta lui XXXXX, din start era vârsta de 20 ani, apoi vârsta de 18, ulterior a afișat
vârsta de 17 ani, dar despre acest fapt a aflat la poliție pentru că XXXXX o
blocase.
La întrebarea procurorului a declarat că XXXXX s-a aflat la acest apartament
aproximativ 5-7 zile. În aceasta perioada nu i-a propus lui XXXXX practicarea
prostituției, nu cunoștea careva informații despre XXXXX. Clienții în urma
practicării prostituție îi transmiteau banii la persoana care a venit. XXXXX îi
transmitea ei pentru apartament 250 lei. XXXXX îi transmitea suma 250 lei pe zi
pentru chirie. Bogdan Simion venea la acel apartament la doua, trei zile, uneori
venea seara, uneori venea ziua la ea.
La întrebarea instanței a declarat că Bogdan Simion venea la ea, deoarece era
amanta acestuia, alt scop nu era. Bogdan Simion nu a beneficiat de serviciile
sexuale contra cost în acel apartamentul.
La întrebarea procurorului a declarat că nu au fost cazuri când Bogdan Simion
să vină în apartament și în apartament să fie clienți.
La întrebarea instanței a declarat că cunoștea când venea Bogdan la ea,
deoarece el o telefona preventiv.
La întrebarea procurorului a declarat că condițiile de trai a lui XXXXXX erau
grele, a fost la XXXXX acasă, era dezordine la aceasta, erau sticle de bere, sticle
de la vin, aceștia consumau alcool.
La întrebarea instanței a declarat că pe mama lui XXXXX a văzut-o, pe tatăl
acesteia nu l-a văzut, nu cunoaște unde munceau părinții ei și nici nu s-a interesat.
Cunoștea că domnul Bogdan activa peste hotare, a discutat cu acesta prin
intermediul internetului până a veni în țară Bogdan.
La întrebarea procurorului a declarat că soția lui Bogdan a aflat despre relația
amoroasa dintre ea și Bogdan Simion, după plecarea lui XXXXXX.
La întrebarea instanței a declarat că la acel moment erau în relații de prietenie
cu părțile vătămate, la moment cu XXXXXX nu discută, doar cu XXXXX discută.
Ultima dată a discutat cu XXXXX când a fost la confruntare.
La întrebarea instanței a declarat că cu XXXXXX doar sunt consătene.
Fiind audiat în ședința instanței de apel inculpatul Bogdan Simion a susținut
declarațiile oferite anterior menționând că învinuirea îi este clară, vina nu o
17
recunoaște. Solicită admiterea apelului declarat în interesele sale cu respingerea
apelului declarat de către acuzatorul de stat. Nu se consideră vinovat, este doar
gelozia soției, solicită de a fi eliberat deoarece are 6 copii.
Fiind audiat în ședința instanței de fond inculpatul Bogdan Simion a declarat
că, nu știe nimic despre acest dosar. Nu cunoaște învinuirea. Nu refuză să dea
declarații, dar dorește să adreseze întrebări părții vătămate.
La întrebarea procurorului a declarat că pe XXXXXX o cunoaște a văzut-o
odată. Au mers la Olga la Bălti și acolo a văzut-o la Mazur Olga. XXXXX era la
magazin lângă casa lui Olga, în satul Răuțel din municipiul Bălți. În ce relații era
XXXXX cu Olga, nu cunoaște, a plecat la Olga să o i-a în oraș. Olga era acasă și
XXXXX era la magazin. Acolo a făcut cunoștință. După care a plecat la Chișinău
doar el cu Olga. Olga fiind amanta sa. În acea perioadă locuia împreună cu Olga
Mazur în municipiul Chișinău, lângă regiunea Costiujeni. Nu cunoștea cu ce se
ocupa XXXXX. După aceea a mai văzut-o pe XXXXX. Prima dată a văzut-o pe
XXXXXX aproximativ cu 4 ani în urmă, luna nu-și amintește. Afară era cald.
Ulterior când s¬au văzut cu XXXXX, deja trecu-se mult timp, aproximativ
jumătate de an. Sau văzut tot în satul Răuțel, lângă magazinul acela. Acolo erau
mai mulți băieți. La fel a plecat atunci la Olga. El cu XXXXXX nu a discutat
niciodată, doar de două ori s-au văzut. Cunoștință cu XXXXXX i-a făcut Mazur
Olga. În acea perioadă Olga Mazur nu se ocupa cu nimic. Apartamentul cu XXX
de pe strada XXXXX, nu îi este cunoscut, doar cât a auzit din dosar. Nici nu
cunoaște unde se află acesta.
El la Olga se deplasa cu automobilul său personal de model ,,BMW 503 525",
numărul de înmatriculare nu-și amintește și la moment nu se folosește de acest
automobil. La XXXXXX acasă nu a fost niciodată. Cunoaște că XXXXX locuiește
în Rauțel, asta i-a comunicat Olga Mazur. Olga i-a zis că o cunoaște pe XXXXX
demult, dânsele sunt din același sat. Pe XXXXXX nu a dus-o nicăieri cu
automobilul său. El cu XXXXXX nu a avut careva conflicte dar nici nu cunoaște
dacă Olga cu XXXXX au avut careva conflicte. El achita chiria și trăia împreună
cu Olga, în regiunea Costiujeni, lângă Spital. Olga a găsit apartamentul și el îl
achita. În acel apartament locuia doar el cu Olga și băiatul Bogdan, care este
copilul lui Olga. El 5 zile pe săptămână locuia acolo. În afară de ei nimeni nu
locuia în acel apartament. Alte apartamente în Chișinău nu a închiriat niciodată. Pe
Olga Mazur o cunoaște de vre-o trei, patru ani aproximativ. În perioada de când se
cunosc el nu știe dacă Olga a închiriat alte apartament în Chișinău. Mazur Olga se
ocupa cu alungirea unghiilor. Cu XXXXXX în Chișinău niciodată nu s-a întâlnit.
Referitor la prestarea serviciilor sexuale nu a auzit nimic, a aflat doar din dosar și
de la ofițerul de la urmărire penală Pavel Scladan. Careva sume de bani nu a primit
de la XXXXX. De la Olga Mazur nu a luat bani, el îi dădea lui Mazur Olga bani.
Pe XXXXXX a văzut-o de două ori și dânsa se află în stare de ebrietate. Despre
situația familială a lui XXXXXX i-a povestit Olga și anume că are trei copii și nu a
spus cine sunt părinții ei. I-a zis că este bețivă. În prezența sa Olga cu XXXXX nu
a discutat referitor la prestarea serviciilor sexuale. Olga Mazur referitor la
XXXXX, din strada XXXXX, nu i-a comunicat nimic, a aflat doar din dosar. Pe
XXXXX o cunoaște. O știe de mică, cunoaște că este din satul Bursuc și familia lui
XXXXX o cunoaște deoarece îi sunt cumătrii. Au devenit cumătrii înainte de a o
cunoaște pe Mazur Olga. În timpul când locuia cu Olga s-a întâlnit cu XXXXX. În
18
ospeții se duceau. În anul 2018 XXXXX avea vârstă de 17 ani. În acea perioadă
XXXXX locuia mai mult la bunica sa, în satul XXXXX. Starea materiala a lui
XXXXX era grea, părinții lui XXXXX munceau cu ziua. Pe XXXXX o întreținea
mama și tatăl ei. În acea perioada XXXXX nu lucra nicăieri și nu știe dacă învăța
undeva. Lui XXXXX nu i-a propus niciodată de lucru. Lui XXXXXX nu i-a
propus la fel niciodată de lucru. Nu știe dacă se cunoștea Mazur Olga cu XXXXX.
A văzut-o pe Olga că discuta cu XXXXX pe o rețea de socializare „odnoklasniki”.
Olga i-a comunicat că XXXXX trăiește în drum spre Bălti. A văzut fotografia lui
XXXXX pe ,,odnoklassniki" de pe profilul lui Olga a intrat pe profilul lui
XXXXX. Nu poate citi, din care motiv nu poate să comunice familia și numele
care era scris pe profilul lui XXXXX. A văzut doar poza ei. De citit nu poate citi,
însă cifrele le cunoaște. Pe XXXXX nu a adus-o niciodată în Chișinău. Cu
XXXXX s-a întâlnit în piață la Chișinău. S-au întâlnit întâmplător, dânsa era cu
mama ei în piața. Nu-și amintește dacă ulterior s-au mai întâlnit în oraș. În careva
apartamente cu XXXXX nu a locuit și în ospeții nu a fost. Olga Mazur nu s-a
adresat la el cu rugămintea de a o ajuta pe XXXXX și de o a aduce în Chișinău. Cu
XXXXX nu a avut discuții referitor la acordarea serviciilor sexuale.
La întrebarea procurorului a declarat că nu cunoaște de ce crede XXXXX și
XXXXX, că Bogdan Simion a cunoscut că ele prestau serviciu sexuale și anume el
a propus lucru dat, cunoaște că soția sa pe nume Ludmila Bogdan s-a dus împreună
cu XXXXX la poliție și a depus plângere, din motiv de gelozie, că în acel moment
locuia cu Mazur Olga. Bani lui XXXXX nu i-a transmis și nici ea lui nu i-a
transmis. Careva discuții la telefon cu XXXXX nu a avut și nici nu cunoaște
numărul ei.
A întrebat-o pe Olga doar dacă se cunoaște cu XXXXX și atât, mai mult nu
cunoaște nimic. Nu a auzit ca Olga să discute la telefon cu XXXXX. Nu cunoaște
nici dacă Olga Mazur a avut cu XXXXX careva înțelegeri referitor la întreținerea
copilului lui Olga de către XXXXX. Nu cunoaște dacă Olga cu XXXXX au locuit
vre-o dată împreună. Soția s-a Ludmila a luat-o pe XXXXX din satul Bursuc și a
dus-o la poliție. Acest lucru i-a zis ulterior peste o lună soția sa Bogdan Ludmila.
Pe strada Costiujeni a trăit cu Olga aproximativ 5-6 luni, ulterior a fost arestată. Pe
XXXXXnu o cunoaște, a auzit de aceasta doar din dosar. Rudele sale nu au
discutat cu XXXXX referitor la cazul dat. Careva acte de identitate a lui XXXXX
și XXXXX nu a văzut niciodată. Soția sa a plecat anume la XXXXX deoarece
XXXXX venea tot timpul la ei, acolo unde locuiau cu Ludmila. Soția sa cu
XXXXX erau în relații bune. Soția sa nu a fost în apartamentul unde locuia cu
Olga, dar a i-a văzut în mașina lângă acel apartament unde locuiau. I-a spus cineva
că el este cu Olga. XXXXX nu a fost niciodată în apartamentul unde închiriau cu
Olga și nici XXXXXX nu a fost.
Declarațiile părții vătămate XXXXX care fiind audiată în cadrul ședinței de
judecată în instanța de fond a declarat că, a făcut cunoștință cu Mazur Olga pe
rețeaua de socializare,, Odnoklasniki", aceasta i-a propus să vină la dânsa pentru a
munci în calitate de dădacă. Ea a fost de acord și a venit. După ceva timp a
observat că Olga practica prostituția, i-a propus și ei să practice prostituția, însă a
refuzat.
La întrebarea instanței a declarat că Olga Mazur doar a întrebat dacă dorește
să presteze servicii sexuale. A întrebat-o dacă vrea să facă acest lucru și atât. Seara
19
a sunat-o pe mama sa, care a venit și a luat-o acasă. La data de 6 iunie 2018, a fost
luată de către polițiști la Chișinău, aceștia au ținut-o de la orele 12:00 pînă la ora
18:00, și i-au zis să semnez ceva. Au scris niște foi pe care ei nu i le-a arătat , i-au
zis să semneze însă ea nu a semnat nimic. După aceasta a fost dusă la un centru de
plasament unde a stat trei săptămâni. După trei săptămâni a chemat-o pe mama sa
să o i-a acasă pentru că aceștia nu îi permiteau să plece de acolo. Îi ziceau să steie
acolo pentru a o păzi de Olga si Bogdan Simion. Dar Bogdan Simion nu are nici o
legătură, doar Olga Mazur. Pe Bogdan prima data l-a cunoscut cu mult timp în
urmă, părinții ei sunt cumetri cu Bogdan Simion. În apartamentul în care locuia
Mazur Olga, a stat aproximativ 10 zile. I-a propus aceasta muncă Olga. Cu o
săptămână înainte de a-i propune să lucreze în calitate de dădacă, a făcut cunoștință
cu Olga. Pentru prima dată a făcut cunoștință la mănăstirea Hîncu, apoi au discutat
pe ,,Odnoklasniki,,. La acea mănăstire ea era cu mai mulți prieteni si anume cu
colegii de clasă. Părinții ei nu erau la mănăstire. Mazur Olga la mănăstire era
împreună cu două fete dar nu știe cum se numeau acele două fete. Anterior nu a
mai văzut acele persoane. Cu Olga a făcut cunoștință și au început a discuta pe
rețeaua de socializare ,,odnoklassniki". Copilul lui Olga avea vârstă de trei sau
patru ani. În afară de Mazur Olga și copil în acel apartament în perioada în care a
stat nu era nimeni. Veneau careva bărbați în vizită la Olga, dar nu cunoaște ce se
petrecea acolo. Când veneau bărbați ea ieșea cu copilul la plimbare.
La întrebarea procurorului a declarat că a depus cerere la Centru de Trafic la
data de 6 iunie 2018, deoarece a fost luată de la benzinărie de către polițiștii din
satul Bursuc. A luat-o Pavel Scladan, care era împreună cu încă o persoana dar nu
o cunoaște. Pavel este un colaborator de poliție. La stația ceea era împreună cu
polițiștii de la Nisporeni, nu a dorit să iasă din mașină polițiștilor de la Nisporeni și
polițiștii de la Chișinău au luat-o cu forța. A fost adusă la Chișinău, dânșii au scris
ceva si i-a comunicat să semneze, ea nu a căzut de acord și nu a semnat.
La întrebarea instanței declarat că a ajuns nemijlocit la Centrul de Combatere
a Traficului de Persoane, la etajul 4, a fost condusă prin spatele instituției. La
biroul de serviciu erau polițistul Pavel și încă două persoane necunoscute.
La întrebarea instanței a declarat că despre faptul ca a fost adusă la Chișinău
nu au fost informați părinții săi, mama sa a aflat când a sunat-o de la Centru de
plasament. Când era la benzinărie poliția a văzut-o pe mama când trecea pe drum.
Când a fost audiată în calitate de victimă și parte vătămată a fost asistată de către
încă două persoane de gen feminin, însă nu știe dacă era avocat sau psiholog pentru
că nu s-au prezentat. Înainte de a fi luată de la benzinărie, a mai fost contactată
telefonic de către polițiști care i-au comunicat să se apropie la Centru pentru
Combatere a Traficului de Persoane. Nu a mai fost invitată în perioada când a
stat la Centru de plasament. După ce a venit mama sa a plecat acasă. După ce a
plecat acasă de la Centru nu a mai fost invitată de către procurori sau de către
ofițeri de urmărire penală.
La întrebarea instanței a declarat că nu a mai discutat cu colaboratorii nu a
povestit ce s-a întâmplat. A scris careva cereri a solicitat prin cererile scrise ca să
fie dreptate, pentru că din ceea ce a scris Pavel nu a scris nimic adevărat.
La întrebarea procurorului a declarat că la Centru a scris odată plângere ea
personal, a doua oară deja polițiștii au scris. Prima dată a fost singură la Centru pe
data de 06 septembrie. Pe data de 6 iulie a fost luată cu forța, prima dată a scris
20
plângere personal pe Mazur Olga.
La întrebarea instanței a declarat că plângerea a fost scrisă din cuvinte sale
personal a citit-o, a semnat aceasta plângere. La data de 6 iunie, când a fost luată
forțat nu a semnat declarațiile. La data de 6 septembrie când sa deplasat de sine
stătător la Centru a semnat declarațiile.
La întrebarea procurorului a declarat că primele declarații la poliție sunt
veridice. Acolo a declarat că în apartament locuia doar Olga, asta a declarat la
poliție.
Fiindu-i prezentat V.1 - f.d.36-37-38, a declarat că îi aparține semnătură de pe
filă, este semnătura sa.
La întrebarea avocatului Botnariuc a declarat că nu are pretenții față de Olga
Mazur. Nu a practicat servicii sexuale. Din partea lui Mazur Olga a fost o
propunere din partea ei dacă nu dorește să se prostitueze. Nu a spus careva condiții,
doar a întrebat-o. În aceste 10 zile care a stat la apartament a stat cu copilul lui
Mazur Olga, adică a lucrat ca dădacă. Nu i-a achitat suma de bani promisă pentru
care a activat în calitate de dădacă. Urma să îi achite pentru munca două mii lei.
Urma să locuiască în acel apartament gratuit, mâncarea la fel trebuia să fie gratuită.
Pe Bogdan Simion nu l-a văzut în acel apartament, nici la mănăstire nu l-a văzut pe
Bogdan. Îl cunoaște pe Bogdan Simion, este cumătru cu părinții săi. În acea
perioadă nu l-a văzut pe Bogdan Simion. Olga nu i-a comunicat precum că îl
cunoaște pe Bogdan Simion. În plângerea depusă inițial nu a scris ceva cu privire
la tragere la răspunderea penală a lui Simion. Despre vârsta sa a comunicat lui
Olga. Pe contul de ,,odnoklasniki" era scrisă vârstă sa. Pentru că se vede clar acolo,
că era scrisă vârsta de 16 ani.
La întrebarea instanței a declarat că nu a semnat ceva acte când i s-a propus să
activeze în calitate de dădacă. Buletin de identitate avea la acea perioadă se afla la
ea în genata. Nu i-a arătat nici odată actul de identitate lui Mazur Olga. Discuții
referitor la vârstă nu a avut. Părinții săi nu au cunoscut despre venirea sa în
Chișinău, adică că se duce să lucreze dădacă. Pînă a veni la muncă la Olga nu avea
vreo ocupație, a terminat clasa 9-a, nu lucra. În ce luna a plecat la Mazur Olga să
lucreze nu-și amintește, lecții nu mai avea atunci, deja finisase lecțiile. La Olga a
plecat după examene.
La întrebarea procurorului a comunicat că declarațiile pe care le-a citit nu sunt
corecte. Pe documentul din 6 iunie nu-i aparține ei semnătura. Pe data de 6 iunie
când a fost la Centru, după ce colaboratorii au consemnat din declarațiile sale pe
care le-a spus lor, nu a citit documentul de audiere. Înscrisul olograf de pe foaia de
audiere nu-i aparține ei. Nu este posibil ca ea să fi semnat fără a citi declarațiile, nu
a semnat. Declarațiile de pe data de 6 septembrie nu sunt veridice. Semnăturile nu
sunt ale sale. Doar semnăturile din 6 iunie îi aparțin. În ambele declarații de
audiere semnăturile nu sunt ale sale.
La întrebarea avocatului Zamfir a declarat că nu își amintește ora când a fost
împreună cu mama sa pentru a scrie plângerea. Putea să fie ora care este indicată în
proces. În momentul când a depus cererea în afară de ofițerul de poliție pe
nume Pavel, nu mai era nimeni în birou. Nu cunoaște cine a pus semnătura.
Fiindu-i prezentată f.d.28 volumul-I, cu o cerere scrisă, a declarat că nu este
scrisă de ea și nu-i aparține semnătura ei.
Fiindu-i prezentat f.d.36, Vol. I, a declarat că a fost audiată între orele 10-12,
21
în incinta Centrului de combatere. Acolo în birou a asistat avocatul. Erau prezente
două persoane însă nu cunoștea cine sunt ele, nu s-au prezentat cine sunt. Erau
doua doamne prezente. A solicitat de la ofițerul urmării penală să fie prezentă
mama sa.
În cadrul ședinței în instanța de apel, partea vătămată XXXXXX, a declarat
că, a fost audiată anterior la urmărirea penală și în instanța de judecată, susține cele
declarate. Până la cazul dat pe Bogdan Simion și Mazur Olga i-a cunoscut. Erau în
relații foarte bune. Pe XXXXX nu o cunoaște, a văzut-o dar nu au vorbit, nu a avut
nici o relație cu aceasta și nici nu au locuit într-un apartament. A avut un conflict
cu Mazur Olga din care cauză a plecat la Chișinău. Nu ține minte când dar a fost cu
mulți ani în urmă. Nu a spus că a avut frică însă a fost impusă cu forța de către
poliție ca să depună plângere. Nu s-a adoptat nici o hotărâre în baza plângerii
referitoare la faptul că a fost impusă cu forța de către polițist ca să depună
declarații. Nu ține minte numele însă erau doi polițiști care au venit și au luat-o de
la stația PECO și cu ei a venit la Chișinău, unde a fost pusă să semneze două acte
pe care nici nu le-a citit. În timpul audierii se mai aflau două doamne, care nu s-au
prezentat iar cineva dintre ele i-a pus întrebări. Ulterior nu a aflat ce era scris unde
a semnat. A fost impusă să semneze forțat. Nu a semnat după care a fost dusă la un
Centru și i-au dat și niște pastile după care nu era în apele sale și a semnat.
Menționează că nu era lucidă să semneze, a fost impusă să semneze. Susține că în
privința Olgăi Mazur nu a depus plângere și nici nu a solicitat să fie recunoscută ca
parte vătămată. A fost trasă de mână, de bluză, a fost aplicată forța fizică față de ea
și urcată în automobilul poliției, nu i-au for citite careva drepturi, obligații în
legătură cu ce a fost luată. Nu ține minte unde și în ce loc a avut loc aceasta. A fost
audiată în instanța de judecată pe marginea practicării prostituției. Tot timpul a
depus acele declarații. Nu a declarat că s-a temut să depună declarații deoarece se
temea de rudele lui Bogdan Simion. Se afla la Mănăstirea „Hîncu" când a făcut
cunoștință cu Olga Mazur, după care a mers în s. Bursuc. Olga Mazur nu a
convins-o să presteze servicii sexuale și nici nu a prestat servicii sexuale. Niciodată
nu a declarat că a prestat servicii sexuale. Nu are careva pretenții față de inculpați.
Nu cunoaște ce declarații a depus XXXXX. Nu este de acord cu apelul
procurorului și nu are nici o pretenție față de Bogdan Simion și nici față de Mazur
Olga. Nu a fost impusă de Bogdan Simion și Mazur Olga să practice prostituția, în
genere nu a practicat prostituția.
Astfel, instanța de apel analizând declarațiile părții vătămate XXXXXX date
atât în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond cât și în cadrul instanței de
apel, apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 CPP, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -
din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, a constatatcă ele în
ansamblu demonstrează cu certitudine vina inculpatei Mazur Olga în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2082 Cod Penal și nicidecum nu cea prevăzută la art.
206 alin. (3) lit. b1) Cod Penal precum a calificat acuzarea, și nici cea prevăzută de
art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal după cum a calificat instanța de fond, iar probele
administrate, de către instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat.
În ședința instanței de apel la solicitarea părții acuzării au fost audiați
suplimentar martorii Tudoreanu (Ursu) Gabriela și Stratuță (Magnici) Agnesa.
Astfel, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel martorul
22
Tudoreanu (Ursu) Gabriela, care a declarat că, susține declarațiile oferite anterior.
Menționează că până la cazul dat pe Bogdan Simion și pe Mazur Olga nu i-a
cunoscut și nici pe partea vătămată la fel nu a cunoscut-o. În perioada anilor 2017-
2018 a activat în calitate de psiholog la un Centru internațional „La strada". Atunci
era căsătorită și avea familia Ursu. A participat la audierea minorei XXXXX, fiind
solicitată să asiste minora în calitate de psiholog. În acea încăpere la audiere se mai
aflau XXXXX, polițistul, nu cunoaște cu exactitate dacă acolo era un avocat,
posibil nu prea era activ din care cauză nu poate spune sigur despre prezența
acestuia. În rezultatul audierii persoanei introduc informațiile în baza de date într-o
formă prescurtată, la moment nu are acces la acea bază de date. Cu referire la
minora XXXXXX menționează că de fiecare dată testează sau parafrazează
anumite lucruri pentru a-și da seama dacă persoana spune corect și dacă
declarațiile sunt adevărate. La acel moment nu a observat nimic, copilul era liniștit,
nu se observa careva stres vizibil. Înainte de audiere obișnuia să ducă o convorbire
cu minorul, a întrebat dacă se simte bine, în cazul XXXXX XXXXX totul a fost
bine, nu au fost careva semne vizibile că minora minte sau se încurcă în detalii. Ca
psiholog poate face anumite concluzii în urma audierii la care a participat. Ceea ce
a comunicat în ședință este concluzia unui psiholog care atunci a asistat la audiere.
La audierea minorei s-a prezentat înainte de a începe audierea și ca o regulă era ca
psihologul să poarte o discuție cu victima, ca apoi să înceapă audiere. În cazul dat
la fel a discutat înainte de audiere cu minora și în cazul dat a fost respectată regula.
La această audiere nu asistase părinții minorei și nici nu cunoaște din ce motiv nu
au fost. Menționează că la solicitarea copilului era posibilitatea de a scrie o cerere
ca părinții să nu asiste, în cazul dat nu cunoaște dacă a existat o asemenea cerere.
Din câte cunoaște, XXXXX a fost audiată de 2 ori, dânsa a participat la cea de-a
doua audiere în care copilul a povestit despre perioada în care a fost abuzată.
Fiind audiată în ședința instanței de apel martorul Stratuță (Magnici) Agnesa
a declarat că, susține declarațiile oferite anterior. Pe inculpații Bogdan Simion și
Mazur Olga nu i-a cunoscut și nici nu-i cunoaște. O cunoaște pe XXXXX, a
participat în calitate de psiholog în cadrul audierii la urmărirea penală. Pe cauza
dată a fost audiată în calitate de martor și susține declarațiile anterioare.
A menționat că la audierea minorei XXXXXX era prezentă avocata Alina
Calugher, ea în calitate de psiholog și ofițerul care a condus audierea. La etapa
audierii nu a observat ca minora să fi dat declarații false. Nu poate să zică dacă
partea vătămată a fost influențată sau nu deoarece nu a fost prezentă de la început,
ea venise când minora deja se afla acolo. În cadrul audierii nu a observat ca minora
să fi fost influențată. Audierea începuse în prezența sa. De obicei insistă ca
audierea să aibă loc în privința psihologului de la început. Audierea era
consemnată la calculator de către ofițerul de urmărire penală. La începutul audierii
victimei obligatoriu i-au fost explicate drepturile și obligațiile. La etapa inițială la
care a asistat minora evita să vorbească și să dea mai multe detalii despre cele
întâmplate, deoarece la acea etapă ea afirma că, Olga și Natalia prestau servicii
sexuale, dar nu ea. Menționează că acest lucru se întâmplă des când este prezent
ofițerul de gen masculin și ea se intimida să vorbească în detalii. Presupunerile sale
erau că ignora că era exploatată sexual, dar că se intimida de ofițerul de urmărire
penală prin întrebările adresate. Manifesta rușine, evita să răspundă la întrebări,
însă la celelalte întrebări răspundea cu ușurință, și anume întrebări legate de
23
circumstanțe: cum a ajuns, unde a locuit, care era scopul. La finalul audierii au fost
date citirii și semnat de către părți procesul verbal de audiere. Nu cunoaște dacă au
fost obiecții la procesul verbal, dar cu siguranță dacă se întâmpla în timpul audierii
întrebări discriminatorii avea să obiecteze atât ea cât și avocatul. În acest proces
verbal n-au indicat concluziile sale, a asistat și s-a asigurat ca întrebările să fie puse
pe înțeles și să nu fie încălcate drepturile minorei în timpul audierii. A făcut
cunoștință cu procesul verbal pe care l-a semnat. Nu este ferm convinsă de acea
procedură, însă este sigură că dacă nu ar fi fost corect ar fi obiectat, intervenit în
procesul de audiere. Nu cunoaște cât timp s-a aflat XXXXXX la Centrul de
combatere a traficului de persoane, înainte ca ea să ajungă acolo. A discutat cu
dânsa înainte de a fi audiată, procedural trebuia să fi vorbit înainte de audiere cu
partea vătămată minoră, însă nu-și aduce aminte dacă a avut loc aceasta. Nu este
sigură dacă era mama, acesta intervenise pe caz la care s-au schimbat ulterior și
declarațiile. Nu este sigură dacă a participat și mama în instanța de judecată. Nu a
participat reprezentantul legal la audiere, dat fiind faptul că era o cerere din partea
minorei prin care solicita ca reprezentantul legal să nu participe. Dânsa este
psiholog dar nu expert. În calitate de psiholog are dreptul de a da aprecierea dacă
partea vătămată spune adevărul. La momentul audierii declarațiile minorei,
comportamentul ei nu i-au dat nici un indiciu că declarațiile ar fi false, aceasta este
opinia sa în calitate de psiholog care a asistat la audiere. Pedagog nu era. Activează
în calitate de psiholog intervievator care asistă cazurile de abuz și exploatare
sexuală, inclusiv pe cazurile de trafic, iar poliția le-a chemat deoarece de obicei
colaborează cu ei, fiind specializate în aceasta.
Fiind audiată în cadrul ședinței de judecată martorul XXXXX, ultima a
declarat că pe inculpați îi cunoaște, atât pe Bogdan Simion cât și pe Olga Mazur și
XXXXX, nu se află în careva relații cu aceștia. Anul trecut în 2018, prin luna mai a
fost apelată de către verișoara sa XXXXX, care i-a spus că se simte rău și să plece
până la ea, i-a oferit și adresa XXXXX, scara 3, XXXXX. S-a pornit spre ea,
ajungând la scara nr. 3, a apelat-o, ea nu i-a răspuns și văzând că intră o persoană
în scara blocului, a intrat și ea. A sunat la ușa apartamentului, a bocănit dar nu îi
răspundea nimeni. După care a coborât înapoi jos, a sunat de la o persoana
necunoscută de 40 de ani, nu i-a dat nici un răspuns. În timp ce vorbea, a strigat-o
vecina și i-a spus să nu facă gălăgie, în acel moment a apărut și stăpânul casei, i s-a
prezentat ca fiind Igor. L-a întrebat, ce s-a întâmplat în XXXXX, poate este nevoie
să cheme poliția. La care Igor i-a spus că nu este nevoie să sune la poliție deoarece
XXXXX, îi aparține. Ajungând în fața ușii, a mai sunat odată și tot nu a deschis
nimeni, stăpânul a încercat să descuie apartamentul cu cheile proprii, când a intrat
în apartament a găsit-o pe XXXXX într-o stare foarte rea, nu putea vorbi, stătea în
pat. Când a întrebat-o ce s-a întâmplat, i-a arătat niște pastile care i le dă Simion să
le bea. Acolo mai era o pastilă și a spus că trebuie de dat la expertiză pentru a
vedea ce fel de pastilă este. În tot acest timp cu ei mai era și stăpânul casei care
probabil a apelat-o pe Olga sau pe Simion, deoarece peste vreo 20-30 minute a
venit Olga și Simion cu feciorul lui Simion, o fată și un băiat. Toți au întrebat pe
XXXXX ce s-a întâmplat. XXXXX le-a spus că starea pe care o are, este de la
droguri. Ei i se dădeau droguri. În acel moment ea dorea să-i curețe sângele,
deoarece a lucrat 3 luni la Bălți la punctul medical, și a rugat-o pe Olga să-i
cumpere picurători pentru a-i curăța sângele. Olga a plecat și i-a cumpărat. I-a pus
24
o picurătoare în vene și a dorit să o i-a acasă. A ajutat-o XXXXX, deoarece ea
singură nu putea merge, în acel moment i-a ajuns Simion din urmă, iar ea l-a
întrebat, ce fel de pastile i-a dat. Pastila fiind la ea în mână Simion i-a luat-o.
XXXXX împreună cu Olga și Simion au plecat într-o parte și vorbeau despre ceva.
Nu cunoaște despre ce au vorbit, că după aceasta XXXXX a rămas cu ei. Olga
împreună cu XXXXX au petrecut-o de la str. Sarmisegetuza până la stație lângă
magazinul ,,Linella". În acel moment la Olga a sunat telefonul, după care i-a spus
Dianei să plece acasă că clientul s-a apropiat. XXXXX a plecat acasă, iar Olga a
rămas cu ea a întrebat-o dacă nu se teme de ceea ce face. La care Olga, i¬a spus că
nu ea conduce totul cu fetele, dar Simion. Aceiași întrebare i-a mai pus-o când era
de față și Simon, iar Simion i-a spus că Olga organizează totul, el nu ar avea nimic
cu tot ce se petrece. Cunoaște că Olga și Simion au fost la părinții ei acasă, după
care au plecat. Au fost la XXXXX acasă, au început a verifica prin casă pentru ca
să o găsească pe XXXXX, prin toate camerele a fost căutată, copii lui XXXXX se
aflau la mama lui Olga.
La întrebările procurorului a declarat că a înțeles de la XXXXX, aceasta lucra
1-2 săptămâni, vinerea pleca acasă și când nu se ducea, ei veneau și o căutau acasă.
Când a intrat în XXXXX, acolo erau XXXXX și Igor stăpânul, după care a avenit
Olga cu Simion, feciorul lui Simion, o fată și un băiat. De la XXXXX a înțeles că
lucra toată săptămâna, presta servicii sexuale contra plată. Când a fost în
apartament a văzut că Simion totul conducea.
La întrebările instanței a declarat că nu cunoaște cine erau clienții serviciilor
prestate de către XXXXX. Știe doar că clientul îi dădea banii, ea îi punea pe masă
și Olga îi lua. Ea vinerea când pleca acasă, îi dădeau 1.500-2.000 lei.
La întrebările instanței a declarat că serviciile contra plată erau prestate în
apartamentul în care și locuia, pe adresa XXXXX. XXXXX i-a spus că a lucrat o
perioadă două săptămâni, avea câte 3-4 clienți pe zi și a procurat doar 2 biciclete,
la băiat și la fată. I-a mai spus că a pus-o pe sare, droguri care nu se depistează în
sânge dar care se fumează, și îi mai dădeau și pastile, care Simion le-a luat de la ea
din mână nu își amintește denumirea pastilelor. Când a dat declarații la urmărirea
penală, a spus denumirea pastilelor.
La întrebarea apărătorului Zamfir Pavel a declarat că anterior a practicat
prostituția la Bălți. În apartamentul de pe adresa XXXXX, în luna mai 2018, a fost
o singură dată, când a fost chemată de XXXXX. Atunci s-a aflat în acel apartament
o oră, poate o oră jumătate. Și-a dat seama că Simion ține totul sub control în acel
apartament din cauza că XXXXX avea frică de el. Când întreba ceva despre
XXXXX, nu îi răspundea Olga, dar Simion. Când a întrebat de ce XXXXX se află
în acea stare, nu i-a răspuns Olga, dar Simion i-a răspuns. Nu își amintește dacă la
urmărirea penală a menționat despre acest fapt. În acea zi l-a văzut pentru prima
dată pe Bogdan Simion. Când a depus declarații la urmărirea penală, a spus despre
pastila care Simion i-a luat-o din mână. Acolo trebuie să fie scris. Când a aflat că
XXXXX este pusă pe sare, deja era târziu, după ce a dat declarații la urmărirea
penală. La urmărirea penală pe cauza dată a fost audiată o dată sau de două ori, nu
își amintește cu siguranță. La urmărirea penală, a fost audiată la „40 ani". După
cele întâmplate l-a văzut pe Simon la Botanica, de la XXXXX, cu o stradă mai la
vale, nu își amintește când l-a văzut. Ea des se afla pe acolo mergea la cumpărături
la un magazin din apropiere. În mai 2018, ea locuia la Chișinău. Unele momente
25
din cele declarate în ședința de astăzi, poate a scăpat să le spună și la urmărirea
penală. Atunci era în stres și i-a scăpat câte ceva. Ce a comunicat în ședința de
astăzi este adevărul.
La întrebarea apărătorului Zamfir Pavel a declarat că atunci când a sunat-o
XXXXX, nu a venit de la Bălți.
La întrebările apărătorului Botnariuc Alexandru a declarat că ea cu Mazur
Olga sunt dintr-un sat, se cunosc din copilărie. Ea (XXXXX), figurează în calitate
de parte vătămata pe dosarul unde Mazur Olga, are calitate de învinuită. Cu Mazur
Olga nu sunt în nici un fel de relații. Când a ieșit din apartament partea vătămată
mergea foarte greu și ei o susțineau. După care au mers și s-au așezat pe o bancă, la
acel moment partea vătămată nu avea telefon mobil la ea. Partea vătămată avea
telefon mobil, mobilul era a lui Olga. Nu cunoaște dacă în apartament era telefon
fix. Bănuiește că partea vătămata când locuia în apartamentul din XXXXX, se
deplasa de sine stătător unde avea nevoie, dar se întorcea de fiecare dată înapoi
deoarece nu avea bani. Careva discuții nu a avut despre acest fapt. A mers
împreună cu partea vătămată și a depus plângere pe acest dosar. A sunat la Bălți ca
să primească un număr din Chișinău, de la organele de drept, pentru a le comunica
despre cele întâmplate. Nu a fost inițiativa sa, deoarece cum a înțeles de la
XXXXX o fată deja a depus plângere și a spus și despre XXXXX și deja și
XXXXX a depus.
Fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond în calitate de
martor David Igor, a declarat că anterior a fost chemat la Centrul pentru
combaterea traficului de ființe umane, fiind interogat referitor la niște persoane. L-
a întrebat dacă o cunoaște pe doamnă pe nume Olga, a confirmat că o cunoaște.
Dânsa a închiriat apartamentul de pe strada XXXXX, XX. La fel i-a prezentat
probabil era o poza de la buletin și l-a întrebat dacă o cunoaște pe domnișoara
respectivă, la care a spus că nu o cunoaște. Anterior când aștepta în coridor a intrat
parte vătămată ulterior după ce a ieșit aceasta a intrat el în birou, dânsul l-a întrebat
dacă o cunoaște, la care i-a comunicat că nu o cunoaște. Nu a contactat niciodată la
telefon și nici vizual nu a văzut-o. L-a întrebat dacă într-adevăr a închiriat el și a
confirmat că a închiriat el. Nu erau mai multe persoane, era doar Olga, dânsa era
însoțită de o persoană de gen masculin care îi spunea Senea, nu cunoaște dacă
aceștia erau pereche sau nu.
La întrebarea procurorului a declarat că apartamentul a fost închiriat lui Olga
și asta a fost în primăvara anului 2018, prețul era de 400 de lei pe zi. Persona pe
numele Senea, avea vârsta cuprinsă între 30-35 ani, parul era de culoare deschis,
scurt, blond sau roșietic. L-a văzut pe acesta de două ori cu un an jumătate în urmă.
Nu poate la moment să-l descrie exact pe acesta. Dacă îl va vedea probabil îl va
recunoaște. Taxa pentru apartament nu era chiar zilnic. Dar știe că a achitat un
număr mai mic de zile, nu a achitat pentru toate zilele. La achitare se deplasa în
apartamentul respectiv însă în apartament nu intra, se ducea doar până la ușă. Nu
cunoaște câte persoane locuiau în apartamentul respectiv. Apartamentul dat avea
două odăi. La data de 5 iunie când s-a întâlnit cu XXXXX, a fost că în ultimele zile
nu-i răspundeau la telefon aceștia, uneori nu răspundea dar putea și altcineva să
răspundă la apeluri. Îi telefona pe numerele lui Olga. A intrat odată în apartament
și a văzut că acolo sunt careva lucruri, s-a întors a doua zi și la scară era o doamnă
XXXXX, a întrebat de apartamentul său, la ce el i-a răspuns că el este proprietarul.
26
În ultima zi când a fost la apartament nu putea să deschidă ușa cu cheia sa din
motiv că era o altă cheie din interior. Apoi a deschis ușa o persoană. Dânsa nu
cunoștea despre Olga. Deja fiind în apartament împreună cu persoana respectivă și
cu Dina, s-a întors Olga cu bărbatul ,,Senea" și acolo mai erau careva persoane. Le-
a zis acestora că urmează să plece, să-și i-a lucrurile.
La întrebarea instanței a declarat că s-au conformat solicitărilor sale le-a spus
să elibereze apartamentul și să-i lese cheia în poștă. El a plecat fără ca să mai i-a
careva achitări. Nu-și amintește cu certitudine când a plecat în seara ceea sau a
doua zi dimineața. Domnișoara care era în apartament a fost întrebată de ce nu
răspunde nici la telefon nici nu deschide ușa, iar dânsa a comunicat că a dormit,
posibil să fi fost servită. Persoana pe nume Senea vorbea în limba rusă sau romană,
odată a auzit o altă limbă, a presupus că putea fi limba romilor. Nu cunoaște cu ce
se ocupa Olga. În locațiune apartamentul se dădea fără un termen anume.
La întrebarea inculpatei Mazur a declarat că a fost așa caz când l-a telefonat
să transmită o altă cheie. Este și telefon fix în apartament. Mai are și alte
apartamente care le dă în chirie, are trei apartamente.
Instanța de apel a remarcat că, chiar dacă inculpații neagă comiterea vreunei
infracțiuni, că vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor după cum urmează :
inculpata Mazur Olga, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea
prevăzută de art. 2082 Cod penal - recurgerea la prostituția practicată de un copil,
conform indicilor calificativi - beneficierea, contra oricăror avantaje materiale, de
serviciile sexuale prestate de către o persoană despre care se știa cu certitudine că
nu a împlinit vârsta de 18 ani, precum și infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (2)
lit. c) Cod penal, - proxenetismul, individualizat prin îndemnul la prostituție,
determinarea la prostituție și tragerea de foloase de pe urma practicării
prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite de două persoane, iar
inculpatul Bogdan Simion prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută la
art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal - proxenetismul, individualizat prin îndemnul la
prostituție, determinarea la prostituție și tragerea de foloase de pe urma
practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite de două
persoane, se demonstrează prin următoarele înscrisuri anexate la materialele cauzei
după cum urmează:
- Procesul-verbal de examinare a telefoanelor mobile ridicate de la Mazur
Olga Serghei și ordonanța de anexare a acestora ca corpuri delicte la cauza penală
(f.d. 166-171);
- Ordonanța de anexare a documentelor la materiale cauzei penale, prin care a
fost anexat răspunsul de la www.999.md, prin care se confirmă faptul depunerii
anunțurilor, în care figurează numerele de telefon indicate de către partea vătămată
XXXXXX și martorul David Igor (f.d. 97-102);
- Procesul-verbal de confruntare efectuat între martorul XXXXX Serghei și
bănuita Mazur Olga, în cadrul căreia ultima a refuzat de a participa la confruntare,
solicitând confruntare cu partea vătămată minoră XXXXXX (f.d. 172-173);
- Procesul-verbal de confruntare între partea vătămată XXXXXX și bănuita
Mazur Olga, în cadrul căreia ultima a refuzat de a participa la confruntare,
solicitînd confruntare cu partea vătămată minoră XXXXXX (f.d. 174-173);
- Ordonanța de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale, a
documentului prin care a fost anexat răspunsul parvenit de la asistența socială, prin
27
care se confirmă faptul că familia părții vătămate XXXXX, face parte din familii
social vulnerabil (f.d. 75-77);
- Ordonanță de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale, a
documentului prin care a fost anexat răspunsul parvenit de la asistența socială, prin
care se confirmă faptul că familia părții vătămate XXXXXX, face parte din familii
social vulnerabil (f.d.53-55);
- Procesul verbal de examinare a paginii web, prin care a fost examinată
ancheta de pe site-ul odnoclasniki ce aparține et. XXXXXX, prin care se confirmă
că respectiva pe pagina sa a indicat vârsta sa reală de 17 ani (f.d. 47-51);
- Procesul verbal de recunoaștere după fotografie, în cadrul căreia martorul
XXXXX a recunoscut pe Bogdan Semion ca persoană care a comis infracțiunea.
(f.d. 83-85);
- Procesul verbal de recunoaștere după fotografie, în cadrul căruia parte
vătămată XXXXX a recunoscut pe Bogdan Semion ca persoana care a comis
infracțiune (f.d.71-73);
- Procesul verbal de ridicare, examinare și ordonanța de anexare la
materialelor cauzei penale prin care martorul, David Igor Serghei, a transmis copia
buletinului de identitate cet. Mazur Olga și numerele de telefoane mobile, la care și
de pe care au fost apelate Mazur Olga și Bogdan Semion (f.d. 88-96).
Referitor la episodul în care este îninuit Bogdan Simion în baza art. 206 alin.
(3), lit. b 1) Cod penal (victima XXXXX), instanța de apel a relevat că instanța de
fond justificat a constatat că nu și-a găsit confirmarea această faptă, fiind dispusă
achitarea inculpatului Bogdan Simion pe acest capăt de acuzare, or, în cadrul
ședinței de judecată nu s-a constat ca în acțiunile lui Bogdan Simion, să fie
întrunită latura obiectivă de fapta prejudiciabilă exprimată prin acțiuni, care se
realizează prin următoarele modalități: 1) recrutarea victimei; 2) transportarea
victimei; 3) transferul victimei; 4) adăpostirea victimei; 5) primirea victimei etc.
Instanța de apel ținând cont de cele menționate și de faptul că aceste concluzii
n-au fost combătute de Acuzatorul de Stat prin probe certe și concludente, a
conchis că este incontestabil stabilit faptul că, lipsește latura obiectivă și subiectivă
a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b 1),
Cod penal, imputate inculpatului, fapt care de la sine dovedește nevinovăția
acestuia.
Referitor la infracțiunea incriminată inculpatei Mazur Olga în baza art. 206
alin. (3), lit. b 1) Cod Penal (victima XXXXX), instanța de apel a relevat că
versiunea precum că, Mazur Olga a organizat trafic de copii, adică, ,,recrutarea,
transportarea, adăpostirea sau primirea unui copil, în scopul exploatării sexuale
comerciale, prin înțelegerea prealabilă cu mai multe persoane", nu a fost
confirmată în cadrul ședinței de judecată prin probele cercetate, atât acumulate la
materialele dosarului penal de organul de urmărire penală, cât și prezentate,
cercetate, administrate în ședința de judecată, or, reieșind din conținutul lucrărilor
dosarului nu s-a atestat că ultima a întreprins acțiuni în vederea recrutării,
transportării, adăpostirii copiilor, recrutarea, transportarea și adăpostirea unui
copil, în scopul exploatării sexuale comerciale în prostituție, comise de doua sau
mai multe persoane.
Astfel, s-a constatat că Mazur Olga doar a beneficiat de avantaje materiale de
pe urma practicării prostituției de către XXXXXX despre care cunoștea cu
28
certitudine că nu a împlinit vârsta de 18 ani, prin ce a comis infracțiunea prevăzută
la art. 2082 Cod penal - recurgerea la prostituția practicată de un copil, conform
indicilor calificativi - beneficierea, contra oricăror avantaje materiale, de serviciile
sexuale prestate de către o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a
împlinit vârsta de 18 ani.
Instanța de apel a reținut că la materialele cauzei penale nu se atestă careva
probe incontestabile care cert să dovedească vinovăția inculpaților în comiterea
traficului de copii asupra pretinsei părți vătămate XXXXXX, nu se constată faptul
recrutării acesteia care, reieșind din pct.3.1 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de
Justiție nr.37 din 22.11.2004 cu privire la practica aplicării legislației în cauzele
despre traficul de ființe umane și traficul de copii, presupune atragerea victimei
prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopurile stipulate în art.
206 CP, ceea ce, fiind racordat la speța dată, ipotetic urma să se realizeze prin
selecționarea de către Bogdan Simion și Mazur Olga a XXXXX, și prin atragerea
ultimei în activitate de prostituție în scopul exploatării sale sexuale, comerciale și
necomerciale - fapte obligatorii și pentru realizarea laturilor obiective și subiective
a traficului de copii care, reieșind din declarațiile părții vătămate, nu se atestă în
acțiunile inculpaților Bogdan Simion și Mazur Olga.
De asemenea, nu s-a dovedit nici faptul adăpostirii părții vătămate XXXXX,
reieșind din pct. 3.4 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 37 din
22.11.2004 cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de
ființe umane și traficul de copii, presupune plasarea victimei într-un loc ferit pentru
a nu fi descoperită de către reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane
care ar putea denunța traficantul, ceea ce, fiind racordat la cazul din speță, ipotetic
urma să se realizeze prin plasarea de către Bogdan Simion și Mazur Olga a
XXXXX într-un loc ferit pentru a nu fi descoperită de către terți - plasare care
obligatoriu urma să fie realizată de către inculpați doar în scopul exploatării
sexuale a XXXXX, comerciale și necomerciale, și doar în activitate de prostituție
sau în industrie pornografică - fapte obligatorii și pentru realizarea laturilor
obiective și subiective a traficului de copii care, reieșind din declarațiile părții
vătămate, nu se atestă în acțiunile inculpaților Bogdan Simion și Mazur Olga.
Totodată, declarațiile părții vătămate ( XXXXX care a menționat în cadrul
ședinței de judecată că personal nu a prestat servicii sexuale dânsa era dădacă,
stătea cu copilul inculpatei Mazur Olga, însă serviciile sexuale erau prestate de
către XXXXX) infirmă faptul exploatării sexuale comerciale a părți vătămate care,
reieșind din pct.4.1 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.37 din
22.11.2004 cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de
ființe umane și traficul de copii, presupune impunerea persoanei la practicarea
prostituției, ceea ce, ipotetic ar trebui să se realizeze prin impunerea de către
inculpații Bogdan Simion și Mazur Olga a părții vătămate XXXXX la practicarea
prostituției - activitate obligatorie și pentru realizarea laturilor obiective și
subiective a traficului de copii care, reieșind din materialele cauzei, la fel nu se
atestă în acțiunile inculpaților Bogdan Simion și Mazur Olga.
Din aceste considerente, instanța de apel a respins argumentele invocate în
apelul declarat de către acuzatorul de stat.
Referitor la capătul de învinuire privind comiterea de către Bogdan Simion și
Mazur Olga a infracțiunii prevăzute la art. 165 alin. (2) Cod penal lit. d) Cod
29
penal (victima vătămată XXXXX), instanța de apel a relevat că din declarațiile
părții vătămate XXXXX, nu rezultă implicarea inculpaților în comiterea
infracțiunii imputate.
Astfel, ultima nu a relatat inculpaților despre starea sa materială, nu a
conversat cu aceștia în privința condițiilor de muncă, nu a fost privată de liberate
(aceasta a avut posibilitate să se deplaseze liber în orice moment), nu a fost
maltratată, supusă să se prostitueze contrar voinței sale, violența psihică sau fizică
din partea inculpaților Bogdan Simion și Mazur Olga nu a fost aplicată, actele
personale nu i-au fost sechestrate, etc. Mai mult, în declarațiile sale XXXXXX
indică că, mergea acasă la copii la sfârșitul săptămânii iar Mazur Olga îi dădea câte
1500 - 2000 lei, pentru serviciile care le prestate, iar anterior a mai practicat agest
gen de activitate.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că din declarațiile părții vătămate
XXXXX, precum și din declarațiile martorilor XXXXX, David Igor nu rezultă
existența, în acțiunile lui Bogdan Simion și Mazur Olga a infracțiunii, prevăzute de
art. 165 Cod penal.
Or, în acest sens, acțiunile inculpaților Bogdan Simion și Mazur Olga
urmează a fi reîncadrate în prevederile art. 220 Cod penal.
În acest sens instanța de apel a reținut:
- că în speță nu a fost probat faptul, că inculpații au cunoscut starea materială
a părții vătămate sau și alte condiții, care determină vulnerabilitatea acesteia;
- lipsa înșelăciunii, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu au fost
stabilite probe care ar demonstra incontestabil că, partea vătămată a fost indusă în
eroare de către Bogdan Simion și Mazur Olga prin prezentarea drept adevărate a
unor fapte mincinoase, prin comunicarea informațiilor false despre anumite
circumstanțe, sau prin tăinuirea unor circumstanțe legate de acordarea serviciilor
sexuale contra plată. Or, însăși XXXXX, în cadrul urmăririi penale, a declarat, că
Mazur Olga i-a propus să se prostitueze, dânsa fiind de acord cu condițiile propuse,
ultima nu a impus-o cu forța să se prostitueze și nici nu a deposedat-o de acte, se
deplasa liber oriunde dorea etc. Astfel, nu a fost aplicată careva constrângere din
partea inculpaților față de XXXXXX de a practica prostituția;
- că la materialele cauzei nu se atestă nici o probă, prin care să se confirme
faptul aplicării oricărui tip de violență față de XXXXX, or, din declarațiile acesteia
nu rezultă, că Bogdan Simion și Mazur Olga ar fi constrâns-o, într-un mod sau
altul, ca sa se deplaseze la Chișinău și să se prostitueze. Această condiție (lipsa
constrângerii) este clar stipulată în Hotărârea Plenului CSJ citată supra, conform
căreia, în cazul când o persoană, fără a recurge la mijloace de constrângere,
îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției, ori trage foloase de pe urma
practicării prostituției, aceasta săvârșește infracțiunea de proxenetism, prevăzută de
art. 220 Cod penal;
- lipsa cărorva circumstanțele de fapt ale cauzei, ce țin de vulnerabilitatea și
înșelăciunea aplicată față de XXXXX, menționând că numai pe baza declarațiilor
date la faza urmăririi penale nu este posibil de tras concluzia privind existență stării
de vulnerabilitate a cet. XXXXX;
- că nu există nici o probă, care ar confirma în mod echivoc și în afară de
careva dubii, că Bogdan Simion și Mazur Olga ar fi afectat discernământul părții
vătămate XXXXXX prin realizarea amenințărilor, șantajului sau/și altor metode de
30
constrângere. Or, din declarațiile Dianei XXXXX rezultă, că inculpații Bogdan
Simion și Mazur Olga i-au propus, au îndemnat-o și încurajat-o pe ultima să se
prostitueze, provocându-i dorința de a practica prostituția, aceștia la fel au
contribuit la organizarea practicării de către dânsa a serviciilor sexuale contra plată
clienților, prin plasarea anunțurilor pe rețeaua internet în acest sens, trăgând
foloase materiale de pe urma acestei activități.
Astfel, prin acțiunile sale Bogdan Simion și Mazur Olga în raport cu
XXXXXX au săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal ¬
proxenetismul, individualizat prin îndemnul la prostituție, determinarea la
prostituție și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă
persoană, acțiuni săvârșite de două persoane.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că apelurile apărătorilor sunt
întemeiate și urmează să fie admise .
La stabilirea pedepsei lui Mazur Olga, la caz, instanța de apel a reținut:
- infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal se pedepsește cu
închisoare de la 4 la 7 ani;
- infracțiunea prevăzută la art. 2082 Cod penal se pedepsește cu se pedepsește
cu închisoare de la 3 la 7 ani;
- circumstanțe agravante conform art. 77 Cod penal în privința inculpatei
Mazur Olga instanța de judecată a stabilit: săvârșirea infracțiunii cu bună știință
împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori profitând de starea de neputință
cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, bolii,
dezabilității ori altui factor, săvârșirea infracțiunii prin orice formă de
participație;
- circumstanțe atenuantă conform art. 76 Cod penal în privința lui privința
inculpatei Mazur Olga instanța de judecată nu a stabilit;
- în partea ce ține de personalitatea inculpatei Mazur Olga că aceasta este
mama solitară, are la întreținere doi copii minori Mazur Bogdan, născut la 09
septembrie 2015 și Mazur Simion, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu
se află, nu este angajată în câmpul muncii, nu are antecedente penale, a comis
faptele infracționale pentru prima dată, a comis o infracțiune cu implicarea
minorilor;
- conform art. 70 al. (3 1 ) Cod penal, la aplicarea pedepsei persoanelor care
au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit
infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o
treime.
Astfel, instanța de apel, potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru
concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui
Mazur Olga pedeapsa definitivă sub formă de 5 (cinci) ani închisoare, în
penitenciar de tip semiînchis pentru femei, iar în conformitate cu art. 90 alin. 1)
Cod penal pedeapsa stabilită s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune
de 3 (trei) ani.
La stabilirea pedepsei lui Bogdan Simion instanța de apel a reținut:
- circumstanțe agravante, conform art. 77 Cod penal - săvârșirea infracțiunii
de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau
pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, săvârșirea infracțiunii prin orice
formă de participație;
31
- circumstanțe atenuantă, conform art. 76 Cod penal - nu a stabilit;
- referitor la personalitatea inculpatului Bogdan Simion, că aceasta, are la
întreținere trei copii minori, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află,
nu este angajat în câmpul muncii;
- are antecedente penale stinse, a comis o infracțiune prin participație.
Astfel, instanța de apel, l-a recunoscut vinovat Bogdan Simion, în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 220 alin. (2) lit. c) din Codul penal și în baza acestei
legi i-a stabilit pedeapsa pe termen de 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar în conformitate cu art. 90 alin. 1 )
Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei stabilite lui Bogdan
Simion pe o perioadă de probațiune de 4 ( patru ) ani.
Totodată, instanța de apel a reiterat că, prin Ordonanța organului de urmărire
penală din data de 06 septembrie 2018, XXXXX, a fost recunoscută în calitate de
parte civilă, cu recunoașterea sumei de 21000 lei cu titlu de prejudiciu material,
cerință care nu a mai fost susținută în cadrul ședinței de judecată de către XXXXX,
menționând că nu mai are nici o pretenție de ordin material sau moral față de
inculpați, motiv din care instanța de fond justificat nu s-a expus asupra acesteia
fiind decăzută de drept.
La fel potrivit cererii înaintate de către victima XXXXX, ultima a solicitat a
fi recunoscută în calitate de parte vătămată indicând că i-a fost cauzat un prejudiciu
în sumă de 45 000 lei. (f.d.63)
Prin ordonanțele organului de urmărire penală, din data de 30 iulie 2018,
XXXXXX a fost recunoscută în calitate de parte vătămată și civilă, cu un
prejudiciu cauzat în sumă de 45 000 lei, susținută și în cadrul ședinței de judecată
de către victimă. (f.d. 63, 64, 69, Vol. I)
Astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond constatând că prejudiciul
solicitat de către partea vătămată XXXXX, sunt banii pe care partea vătămate urma
să îi primească de la Bogdan Simion și Mazur Olga, în urmă prestării serviciilor
sexuale, justificat a considerat neîntemeiată o astfel de cerere având în vedere că au
fost surse bănești provenite din acțiunile ilegale ale părților vătămate, or, în
Republica Moldova practicarea prestării serviciilor sexuale este interzisă prin
Lege, motiv din care în mod corect a fost respinsă cerința părții vătămate
XXXXXX ca fiind neîntemeiată.
Referitor la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul
Bogdan Simion, în contul statului a cheltuielilor judiciare acumulate în urma
extrădării acestuia, instanța de apel a menționat că instanța de fond justificat nu s-a
expus asupra acestei cerințe având în vedere că de către acuzatorul de stat nu au
fost prezentate acte confirmative a extrădării traduse, la fel nu a fost prezentat
borderoul de calcul al cheltuielilor judiciare efectuate, pentru extrădarea lui
Bogdan Simion nefiind specificat cuantumul cheltuielilor judiciare efectuate,
menționând acuzatorul de stat doar că ,,A pune în sarcina inculpatului Bogdan
Simion a cheltuielilor judiciare acumulate în urma extrădării acestuia", astfel,
instanța de fond justificat nu s-a expus asupra cerinței date, urmând ca acuzatorul
să încaseze în ordine civilă cheltuielile judiciare.
4.2. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2022 s-a
înlătură omisiunea vădită strecurată în partea dispozitivă a deciziei Colegiului
Penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2022, astfel că, în loc de sintagma :
32
„admite apelul avocatului Sergiu Brînză în numele inculpatului Bogdan Simion și
apelul avocatului Alexandru Bodnariuc în numele inculpatei Mazur Olga împotriva
sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 iulie 2021. casează parțial
această sentință. în latura penală . în partea învinuirii în privința lui Mazur Olga pe
art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal și în partea
învinuirii în privința lui Bogdan Simion pe art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal,
această sentință și pronunță în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.", a se citi corect: ”Admite apelul
avocatului Sergiu Brînză în numele inculpatului Bogdan Simion, apelul avocatului
Victoria Zgherea în numele inculpatului Bogdan Simion și apelul avocatului
Alexandru Bodnariuc în numele inculpatei Mazur Olga împotriva sentinței
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 22 iulie 2021, casează parțial această
sentință, în latura penală , în partea învinuirii în privința lui Mazur Olga pe art. 206
alin. (1) lit. a) Cod penal. art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal și în partea învinuirii în
privința lui Bogdan Simion pe art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, această sentință și
pronunță în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, după cum urmează...”
Temeinicia și legalitatea deciziei instanței de apel este atacată cu recurs
ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu
Sâli, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod
de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, toate fiind valabile în prezenta cauză
penală, solicită casarea totală a deciziei cu remiterea cauzei la rejudecarea în
instanța de apel.
În motivarea recursului depus acuzarea invocă argumente similare cu
cele ale apelului indicate la pct. 3.1 din prezenta decizie, suplimentar a menționat
că:
- nu poate să lase fără de critică concluzia instanței de apel privind constatarea
faptei și calificarea acțiunilor inculpatei Mazur Olga conform art. 2082 Cod penal;
- instanța de apel, constatând fapta inculpatei Mazur Olga, neîntemeiat a
ajustat-o la componența de infracțiune prevăzută de art. 2082 Cod penal,
concomitent calificând greșit fapta comisă în baza acestei norme, ceea ce este un
motiv de casare a deciziei conform art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură
penală;
- cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii
dovedesc în întregime vinovăția inculpaților Bogdan Simion și Mazur Olga și
careva temei de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu se atestă deoarece
ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală, în ansamblu
racorda între ele și pe deplin confirmă vinovăția numiților în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.206 alin.(3) lit. b/1) din Codul penal;
- instanța de apel a menținut soluția de achitare a inculpatului Bogdan Simion
pe capătul de acuzare în baza art.206 alin.(3) lit.b1) Cod penal, a recalificat
acțiunile acestuia din art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal în art. 220 alin. (2) lit. c)
Cod penal și a recalificat acțiunile inculpatei Mazur Olga din art. 206 alin.(3)
33
lit.b1) și 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, în baza art. 2082 și 220 alin. (2) lit. c) Cod
penal, printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale descrise în
apelul procurorului, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or, instanța de apel nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, decizia instanței de apel nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar faptelor săvârșite li s-a dat o
încadrare juridică greșită.
Judecând recursul ordinar declarat și verificând legalitatea hotărârii
atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acesta
urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c)
Cod de procedură penală, potrivit căror, judecând recursul, instanța de recurs este
în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în
care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept
să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
În sensul art. 427 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,
inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a
dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect
legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și
conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a
pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit
instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a
fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant,
dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost
apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură
penală.
În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,
acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost
corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele
de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.
Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,
Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de
apel, raportată la argumentele recurentului, constată că instanța de apel la
adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele
legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată
încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea
34
instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă
eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.
Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea
Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri
detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real
problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în
considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza
pronunțării acesteia.
CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către
instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea
totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze
din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării
unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar
astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze
penale.
Colegiul lărgit constată că recurentul nu este de acord cu circumstanțele de
fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică hotărârea anume sub
acest aspect, invocând temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la
pct. 6) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.
Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției
enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele
recurentului cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel, din considerentele
ce urmează a fi desfășurate în continuare.
În primul rând, prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală,
statuează că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și
motivată.
Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) - 3) Cod de procedură penală, la adoptarea
sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de
săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de
inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii.
Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) pct. 1), 2) Cod de procedură penală,
partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: indicarea învinuirii pe
baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; descrierea
circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor
pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge
probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de
achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.
Potrivit prevederilor art. 101 alin. (1) – (4) Cod de procedură penală, fiecare
probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al
coroborării lor. Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul
apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în
ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o
probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau
instanța de judecată. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii
35
sale, numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală
măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor
probelor administrate.
În speță, Colegiul penal reține că din conținutul sentinței rezultă că:
- instanța de fond pronunțând o sentință de achitare în privința lui Bogdan
Simion pe capătul de acuzare în baza art. art.206 alin.(3) lit. b/1) din Codul penal
(episodul cu partea vătămată XXXXXX), nu a indicat motivele pentru care a respins
probele aduse în sprijinul acuzării, nu le-a dat apreciere din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –
din punct de vedere al coroborării lor;
- instanța de fond în sentință nu a argumentat care probe au fost puse la baza
constatării faptului, precum că „în acțiunile inculpatului Bogdan Simion lipsește
latura obiectivă și subiectivă a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute
de art. 206 alin.(3) lit. b/1) Cod penal, fapt care dovedește nevinovăția acestuia",
or în textul sentinței de repetate ori se face referire la faptul, precum că „probele
acumulate la etapa de urmărire penală inclusiv și declarațiile făcute de partea
vătămată XXXXXX nu pot fi respinse, or nu s-a constatat nici o încălcare a
prevederilor art. 94 Cod procedură penală;
- nu este clar din care motiv instanța, pe de o parte, dă apreciere critică și un
caracter declarativ declarațiilor inculpatei Mazur Olga privind nevinovăția sa în
comiterea faptei imputate săvârșite în privința părții vătămate XXXXXX, depuse
în cadrul cercetării judecătorești, calificându-le drept o modalitate aleasă de către
inculpata de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă, punând la
bază declarațiile părții vătămate XXXXXX date la etapa de urmărire penală,
apreciindu-le ca fiind decisive, ignorând faptul că tot prin aceleași declarații partea
vătămată XXXXXX descrie cu lux de amănunte și acțiunile lui Bogdan Simion;
- prima instanță a reținut în acțiunile inculpatului Bogdan Simion elementul
de „transportare" doar a părții vătămate XXXXX, pe capătul de acuzare în baza
art. 165 alin.(2) lit. d) din Codul penal, fapt pe care l-a ignorat de a-1 reține în
acțiunile lui Bogdan Simion pe capătul de acuzare în baza art. 206 alin. (3) lit. b/1)
Cod penal în privința părții vătămate XXXXXX, deși din declarațiile părților
vătămate, date în cadrul urmării penale se învederează că realizarea acestui
element în ambele cazuri a fost una analogică, cu deplasarea ambelor inculpați la
domiciliile părților vătămate XXXXXX și XXXXXX, cu același automobil de
model BMW, care aparține lui Bogdan Simion, la volanul căruia se afla tot acesta,
transportându-le la unul și același apartament din mun. Chișinău de pe strada
Sarmizegetusa, 1, unde ulterior atât XXXXXX cât și XXXXXX au fost exploatate
sexual;
Colegiul penal conchide că instanța de fond s-a contrazis în argumentarea
soluției, achitându-l pe Bogdan Simion de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
206 alin. (3) lit. b/1) Cod penal, menționând că acuzarea nu a prezentat probe
suficiente, ignorând declarațiile părții vătămate XXXXXX date în cadrul urmării
penale și care au stat la baza condamnării lui Mazur Olga în baza art. 206 alin. (1)
lit. a) Cod penal.
De asemenea la baza condamnării lui Bogdan Simion și a lui Mazur Olga în
baza art. 165 alin.(2) lit. d) Cod penal, instanța de fond într-u respingerea
solicitărilor de achitare a acestora, face referire la declarațiile părții vătămate
36
XXXXXX și XXXXX, date în cadrul urmării penale (f.d.24 vol.6), totodată
invocând că pune la baza sentinței de condamnare a lui Mazur Olga declarațiile
părților vătămate XXXXXX și XXXXX, date la faza urmăririi penale și cercetate
în ședința de judecată, a lui XXXXXX oferite în cadrul ședinței de judecată,
deoarece acestea coroborează cu celelalte probe anexate la materialele
cauzei
Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu
rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe
care se întemeiază soluția, în genere motivarea fiind una incongruentă și abstractă.
În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură
penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, verifică
declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în
ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în
drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele
nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost
consemnate în procesul-verbal.
Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța
de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în
primă instanță. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare
probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre
admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere
cu art. 417 alin. (1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel
trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului
sentinței, temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se
pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. Instanța de apel este
obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Nepronunțarea
instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea
fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei
în apel, așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare
judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM
din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de
apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate.
Prin urmare, analizând actul adoptat de instanța de apel, în raport cu erorile
semnalate de recurent, Colegiul Penal lărgit constată că instanța a eșuat să
examineze minuțios aspectele învinuirii înaintate inculpaților Bogdan Simion și
Mazur Olga și constatările din sentință, care sunt importante pentru justa
soluționare a cauzei, axându-se preponderent pe aceleași raționamente expuse de
prima instanță în favoarea achitării lui Bogdan Simion de comiterea infracțiunii
37
prevăzute la art.206 alin. (3) lit. b/1) Cod penal (episodul cu partea vătămată
XXXXX), a recalificării acțiunilor acestuia din art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal
(episodul cu partea vătămată XXXXX) în art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal și a
acțiunilor inculpatei Mazur Olga din art. 206 alin.(3) lit.b1) Cod penal (episodul
cu partea vătămată XXXXX) în baza art. 2082 și 165 alin. (2) lit. d) Cod penal
(episodul cu partea vătămată XXXXX) în 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, printr-o
motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale descrise în apelul
procurorului, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apel, respingând
apelul ca nefondat. De facto, instanța de apel, ajungând la soluția adoptată, ca și
prima instanță, nu a pătruns în esența problemei de drept deduse judecății.
Instanța de apel recalificând acțiunile inculpaților a făcut o încercare de a
descrie faptele constatate și anume a invocat: „Colegiul penal analizând totalitatea de
probe acumulate la cauza penală sus-indicată și apreciindu-le, respectându-se prevederile art.
101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate
probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor constată că,
Mazur Olga aproximativ în perioada lunii mai 2018, acționând din intenție directă,
urmărind scopul beneficierii contra unor avantaje materiale, de serviciile sexuale prestate de
către o persoană despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 18 ani, a întreprins
acțiuni în vederea identificării persoanelor pentru prestarea de către victimă a serviciilor
sexuale contra plată.
Astfel, în perioada menționată, Mazur Olga în vederea realizării scopului său
infracțional, prin intermediul sitului de socializare „Odnoklassniki" a identificat-o pe minora
XXXXXX, născută la XXXXXX, în vederea prestării serviciilor sexuale contra plată, deplasându-
se în apartamentul XXX situat în mun. Chișinău, din XXXXX, unde aceasta urma să presteze
servicii sexuale contra plată. În continuare, în vederea realizării scopului său infracțional, a
plasat anunțuri pe site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că aceasta prestează servicii
sexuale contra plată, ulterior minora XXXXXX, a prestat servicii sexuale contra plată timp
aproximativ de 10 zile, iar Mazur Olga a beneficiat financiar de pe urma prestării de către
XXXXXX a serviciilor sexuale contra plată, încasând anumite sume bănești.
Prin acțiunile sale intenționate cet. Mazur Olga a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.
2082 Cod penal, recurgerea la prostituția practicată de un copil, conform indicilor calificativi -
beneficierea, contra oricăror avantaje materiale, de serviciile sexuale prestate de către o
persoană despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vîrsta de 18 ani.
Aproximativ la sfârșitul lunii aprilie 2018 Bogdan Simion acționând de comun acord și
prin înțelegerea prealabilă cu Mazur Olga au îndemnat-o pe XXXXXX să presteze servicii
sexuale comerciale pe teritoriul mun. Chișinău, comunicîndu-i că va fi bine remunerată. În acest
scop, XXXXXX a fost adăpostită în apartamentul XXX situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău. În
continuare, în vederea realizării scopului său infracțional, au organizat plasarea anunțurilor pe
site-ul 999.md, din conținutul cărora rezultă, că domnișoara prestează servicii sexuale contra
plată, ulterior XXXXXX a prestat servicii sexuale contra plată de aproximativ timp de 2 luni.
Astfel, Colegiul Penal concluzionează că inculpata Mazur Olga, prin acțiunile sale
intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 2082 Cod penal, recurgerea la prostituția
practicată de un copil, conform indicilor calificativi - beneficierea, contra oricăror avantaje
materiale, de serviciile sexuale prestate de către o persoană despre care se știa cu certitudine că
nu a împlinit vîrsta de 18 ani, precum și infracțiunea prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod
penal, - proxenetismul, individualizat prin îndemnul la prostituție, determinarea la prostituție și
tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției de către o altă persoană, acțiuni săvârșite
de două persoane, iar inculpatul Bogdan Simion prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea
prevăzută la art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal, - proxenetismul, individualizat prin îndemnul la
prostituție, determinarea la prostituție și tragerea de foloase de pe urma practicării prostituției
de către o altă persoană, acțiuni săvârșite de două persoane.”
Aici, Colegiul reține că instanța de apel recalificând acțiunile lui Mazur Olga
din art. 206 alin.(3) lit.b1) Cod penal în art. 2082 Cod penal, la descrierea faptei ca
38
fiind constată, a preluat descrierea parțială a faptei pe art. art. 206 alin.(3) lit.b1)
Cod penal, neadaptând-o la starea de fapt stabilita prin decizie, or Colegiul
evidențiază rupturi din contextul învinuirii înaintate prin rechizitoriului, astfel
descrierea faptei potrivit art. 2082 Cod penal nu are o structurare logica, nefiind
calară.
Referitor la recalificarea acțiunilor lui Bogdan Simion și Mazur Olga din
art.165 alin. (2) lit. d) Cod penal în art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal și anume la
descrierea faptei ca fiind constatate, Colegiul menționează:
a) instanța de apel, la acest capitol judecând cauza, potrivit ordinii stabilite
pentru prima instanță, a ignorat prevederile pct. .19) a Hotărârii Plenului CSJ
Privind sentința judecătorească nr.5 din 19.06.2006 potrivit cărora – dacă
infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai multe persoane prin înțelegere
prealabilă sau de un grup organizat, e necesar să fie expuse acțiunile concrete
săvârșite de către fiecare inculpat în parte.”, deci instanța de apel a constatat
acțiunile inculpaților pe episodul cu partea vătămată XXXXXX în comun, ceia ce
contrazice normelor stipulate supra;
b) instanța de apel a încercat, de asemenea, sa adapteze fapta constatată pe
episodul cu partea vătămată XXXXX în baza art. 220 alin. (2) lit. c) Cod penal,
aceasta a preluat acțiuni ale laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art.165 Cod
penal (adăpostirea), or latura obiectivă a infracțiunii de proxenetism prevede mai
multe acțiuni printre care și „înlesnirea practicii prostituției”, se are în vedere
ajutorul acordat unei persoane, de exemplu prin punerea la dispoziție a locuinței,
prin finanțarea organizării unui local unde se va practica prostituția.
Deci, Colegiul penal remarcă o încălcarea de către instanța de apel a
prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că
partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei
criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul
săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, or,
conform art. 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de
apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă
instanță, care se aplică în mod corespunzător.
În continuare, instanța de apel nu a acordat deplină eficientă prevederilor
legale transpuse în dispoziția art. 101 Cod de procedură penală, potrivit căreia
fiecare probă administrată de părți trebuie să fie verificată și apreciată din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și că nici o probă nu are o valoare
dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată.
În sensul celor constatate, Colegiul, reținând prevederile art. art. 100 alin. (4),
101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o
activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul
corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.
Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,
verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc
doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate
fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele
de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor
procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a
39
conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a
enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul
altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a
argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse.
Astfel, instanța de recurs menționează că aprecierea probelor este unul din
cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de
muncă depus de către organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, cât
și de părțile din proces, se finalizează prin soluția ce va fi dată în urma acestei
activități. Mai mult, justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la
echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces. Legea stabilește că
probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența și utilitatea acestora.
De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea acesteia. Veridicitatea
probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt examinată de către
instanță cu realitatea pe care aceasta o probează. Toate probele în ansamblu sunt
apreciate din punct de vedere al coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de
procedură penală.
În plus, doar simpla enumerare a probelor, fără coroborarea lor, nu reprezintă
efectuarea procesului de apreciere a probelor, în conformitate cu prevederile art.
101 Cod de procedură penală, iar hotărârea este bazată pe presupuneri, fără a se
face o analiză multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii dintre ele,
neindicând motivele pentru care a respins probele acuzării, în special cele
menționate în rechizitoriu, repetate în apel și recursul ordinar, ori o apreciere
selectivă a probelor, după cum a și efectuat instanța de fond și apel, nu se egalează
cu rezolvarea fondului.
Totodată, referitor la probele prezentate și examinate de către instanța de apel,
Colegiul reține, repetat, că în partea descriptivă decizia trebuie să corespundă
tuturor cerințelor art. 394 Cod de procedură penală, să cuprindă probele pe care se
întemeiază concluziile instanței de judecată, argumentându-se motivele admiterii
sau respingerii probelor, este necesar nu numai de a indica numele și prenumele
părții vătămate și ale martorilor, prin depozițiile cărora, în opinia instanței, sânt
confirmate unele sau alte circumstanțe de fapt, dar și de a expune esența acestor
depoziții, de a argumenta de ce unele probe sânt admise, iar altele respinse.
Astfel,Colegiul penal semnalează că potrivit apelului declarat de către acuzare
și apelurile declarate de către avocații inculpaților se atestă o neconcordanță
referitor la declarațiile părții vătămate XXXXX date in cadrul urmării penale,
acuzarea motivându-și apelul declarat în raport cu acestea.
Mai mult ca atât, la demersul acuzării, în cadrul procesului de judecată in
instanța de apel a fost audiați suplimentar martorii Tudoreanu (Ursu) Gabriela și
Stratuța (Magnici Agnesa) într-u confirmarea și veridicitatea declarațiilor părții
vătămate XXXXXX, date în cadrul urmării penale.
Totodată, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.187-188,
vol.6), la solicitarea procurorului au fost verificate declarațiile părții vătămate
XXXXXX date în cadrul urmării penale și a parții vătămate XXXXX, însă partea
descriptiva a deciziei acestea nu sunt redate, or fiind redate doar declarațiile părții
vătămate XXXXXX din cadrul instanței de fond, iar a lui XXXXXX nici nu le
invocă și nici nu le redă, doar face trimitere la declarațiile acesteia (f.d.47-48,
40
vol.7), mai mult ca atât, examinarea cauzei în instanța de apel a fost în lipsa
ultimei, citațiile fiind nereclamate de aceasta.
De asemenea au fost verificate în cadrul ședinței și ordonanța de recunoaștere
și anexare la materialele cauzei penale, a documentului prin care a fost anexat
răspunsul parvenit de la asistența socială, prin care se confirmă faptul că familia
părții vătămate XXXXX, face parte din familii social vulnerabile (f.d. 75-77) și
ordonanță de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale, a documentului
prin care a fost anexat răspunsul parvenit de la asistența socială, prin care se
confirmă faptul că familia părții vătămate XXXXXX, face parte din familii social
vulnerabile (f.d.53-55), aceste probe, la fel, au fost formal indicate în descriptivul
deciziei fără a fi apreciate de către instanță, ultima doar invocând că: „În speță nu a
fost probat faptul, că inculpații au cunoscut starea materială a părții vătămate sau și alte
condiții, care determină vulnerabilitatea acesteia. ..... În raport cu învinuirea adusă lui Bogdan
Simion și Mazur Olga, Colegiul penal constată lipsa cărorva circumstanțe de fapt ale cauzei, ce
țin de vulnerabilitatea și înșelăciunea aplicată față de XXXXX.”
La cele invocate supra, Colegiu penal conchide că instanța de apel neindicând
ce confirmă/infirmă aceste probe, fără a indica care din ele contrazic versiunea
susținută în apărare precum și care din ele au dus la formarea concluziei de
condamnare a inculpaților pe unele episoade și achitare pe alte. Prin urmare toate
aceste declarații și probe, în ansamblu, nu a fost apreciate din punct de vedere al
coroborării lor, cu respectarea art. 101 Cod de procedură penală.
Un alt aspect, referitor la motivarea soluției, instanța de apel respingând ca
nefondat apelul procurorului și admițând inițial doar apelul avocatului Sergiu
Brînză în numele inculpatului Bogdan Simion și apelul avocatului Alexandru
Bodnariuc în numele inculpatei Mazur Olga, în mod superficial a examinat
apelurile declarate, contrar art. 414 alin (5) Cod de procedură penală nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, decizia nu cuprinde
relevarea considerentelor și temeiurilor legale asupra concluziilor formate în
rezultatul verificării sentinței contestate de apelanți, în raport cu motivele invocate
de părți și circumstanțele reale ale acestei cauze.
Astfel, în lumina practicii CtEDO, o hotărâre motivată, în sensul legislației
naționale pertinente, precum și a jurisprudenței CtEDO, trebuie să conțină motivele
de fapt și de drept care au format convingerea instanței la adoptarea soluției,
precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților în raport cu analiza
probatoriului administrat în cauză (hotărârea Fomin versus Republica Moldova).
Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă
susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a
proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba
sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea CtEDO Achina versus Romania). Totodată,
deși instanțele nu sunt obligate să se expună asupra motivelor de respingere a
fiecărui argument a unei părți (hotărârea Ruiz Torija versus Spania), acestea nu
sunt scutite de obligația de a examina în modul corespunzător principalele motive
invocate și de a le da un răspuns (hotărârea Moreira Ferreira versus Portugalia).
Or, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și
suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu
excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa
unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav
echitatea acestei proceduri. Instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de
41
fapt și de drept, formulând niște concluzii de ordin general din doctrina penală pe
care le-a pus la baza soluției adoptate.
Revenind la apelurile declarate, Colegiul penal atestă că instanța de apel prin
decizia contestată în partea descriptivă și în partea dispozitivă nu s-a expus asupra
apelului declarat de către avocatul Zgherea Victoria în numele inculpatului Bogdan
Simion, doar admite apelul avocatului Sergiu Brînză în numele inculpatului
Bogdan Simion și apelul avocatului Alexandru Bodnariuc în numele inculpatei
Mazur Olga, or, în conformitate cu cerințele art.415 Cod de procedură penală -
instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apeluri, în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri,
fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie, care, în raport cu
poziția procesuală și cu interesele apelanților, poate fi diferită de a celorlalte: un
apel sau unele apeluri pot fi respinse, iar altul sau altele admise.
Ulterior, prin încheierea din 15 septembrie 2022, instanța de apel sub aparența
corectării omisiunii strecurate, referitor la apelul declarat de avocatul Zgherea
Victoria în numele inculpatului Bogdan Simion, în partea dispozitivă a decizie
contestate indică că corect urmează a fi citit:”Admite apelul avocatului Sergiu Brînză în
numele inculpatului Bogdan Simion, apelul avocatului Victoria Zgherea în numele inculpatului
Bogdan Simion și apelul avocatului Alexandru Bodnariuc în numele inculpatei Mazur Olga
împotriva sentinței....”, însă, aceasta încheiere nu răstoarnă soluția deoarece, potrivit
descriptivului deciziei la acest apel nu se face referire, și careva corectări în acest
sens prin încheierea menționată nu se evidențiază. Mai mult ca atât nepronunțarea
de către instanța de apel asupra unui apel nu se corectează prin prisma art.249 și
250 Cod de procedura penală.
Astfel, în situația expusă supra, nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor
motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.
Având la bază raționamentele expuse, Colegiul conchide că instanța de apel
nu a respectat procedura judecării apelurilor, prin discutarea și soluționarea tuturor
chestiunilor invocate de apelanți, nu a respins argumentat toate alegațiile invocate
în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de
chestiunile care au importantă decisivă în cauză.
Prin urmare, statuările instanțelor ierarhic-inferioare nu pot fi considerate ca
corespunzând exigențelor legale, constatându-se erorile de drept arătate de recurent
și acestea nu permit preluarea concluziilor expuse în hotărârile atacate, ducând la
desființarea deciziei instanței de apel, or erorile de drept arătate supra nu pot fi
înlăturate de instanța de recurs, ultima ne fiind abilitată cu atribuții de a judeca
cauza în fond, substituind instanța care a adoptat și motivat o soluție ce contravine
prevederilor procesual-penale. Mai mult, omisiunea instanțelor de a face o analiză
a probatoriului administrat și de a se expune argumentat asupra fiecărei probe cât și
asupra argumentelor invocate de parte, este cu certitudine o lacună care nu poate fi
corectată de către instanța de recurs la această etapă a procedurilor.
Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că împrejurările expuse
atestă în mod lucid că instanțele ierarhic inferioare nu au judecat cauza penală în
condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care
se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, și că recursul ordinar este întemeiat.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)
42
pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de
recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării totale a
deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul Penal lărgit
d e c i d e :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Radu Sâli, casează total decizia Colegiului Penal al Curții
de Apel Chișinău din 14 iulie 2022 și încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel
Chișinău din 15 septembrie 2022, în cauza penală privindu-i pe Bogdan Simion
XXXXX și Mazur Olga XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță
de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată și pronunțată integral la 27 iulie
2023.
Președinte Guzun Ion
judecători Talpă Boris
Eremciuc Ghenadie
Daguța Sergiu
Donos Aliona
43