1ra-458/2023 — art.171 alin. 2 lit.b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.171 alin. 2 lit.b CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 8 CPP
1ra-458/2023 — art.171 alin. 2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-458/23
1-17168576-01-1ra-22032023
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
07 iunie 2023 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Guzun Ion,
Judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,
examinând, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a
recursului ordinar declarat de către avocatul Balaban Sergiu în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
14 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui
Mîndrescu Serghei XXXXX născut la xxxxx,
originar și domiciliat în xxxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 29.05.2017 – 26.01.2022;
Instanța de apel: 18.02.2022 – 14.12.2022;
Instanța de recurs: 22.03.2023 – 07.06.2023.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 ianuarie 2022,
Mîndrescu Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis.
S-a dispus a include în termenul de executare a pedepsei, perioada aflării
inculpatului Mîndrescu Serghei în arest preventiv, începând cu 07.04.2017 până
la 06.04.2018.
În conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a dispus a-i
reduce lui Mîndrescu Serghei pedeapsa stabilită cu 328 (trei sute douăzeci și opt)
zile.
În condițiile art. 395 alin. (4) Cod de procedură penală, a fost aplicată
inculpatului Mîndrescu Serghei măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi
țara, până la rămânerea definitivă a sentinței, cu luarea ulterioară sub strajă și
plasarea în penitenciar pentru ispășirea pedepsei.
S-a dispus ca termenul executării pedepsei cu închisoarea să se înceapă din
momentul reținerii condamnatului.
S-a dispus de a fi încasat din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare
1
suportarea în calitate de cheltuieli pentru efectuarea expertizei judiciare din
10.05.2017 în mărime de 16 520 lei, pentru efectuarea expertizei judiciare din
25.04.2017 în mărime de 351 lei, pentru efectuarea expertizei judiciare din
09.10.2018 în mărime de 1 862 lei, în sumă totală de 18 733 (optsprezece mii
șapte sute treizeci și trei) lei.
Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a
constatat că, Mîndrescu Serghei, la data de 02 aprilie 2017 între orele 06.00 și 08.00,
aflându-se într-o casă de locuit din com. Xxxxxx, mun. xxxxx, acționând cu scopul
satisfacerii poftei sexuale, prin constrângere fizică și psihică, exprimată prin astuparea
gurii minorei XXXXXXX, a.n. xxxxxxx, precum și amenințarea cu moartea în cazul
refuzului de a întreține raport sexual, știind cu certitudine că XXXXXXX nu a atins
vârsta de 15 ani, prin urmare, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, a
întreținut un raport sexual forțat cu XXXXXXX, cauzându-i suferințe fizice și psihice.
Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Mîndrescu
Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal –
viol, săvârșit cu bună știință asupra unui minor.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Balaban Sergiu în numele
inculpatului Mîndrescu Serghei, prin care a solicitat admiterea cererii de apel,
casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei sentințe de achitare, pe
motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzută de art. 171 Cod
penal, în privința lui Mîndrescu Serghei, sau o sentință de achitare, pe motiv că
nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzută de art. 174 Cod penal în
privința lui Mîndrescu Serghei.
Totodată, avocatul Balaban Sergiu, în cererea de apel depusă a solicitat să
fie pronunțată o sentință de condamnare, în situația în care instanța de judecată
va accepta poziția părții vătămate că a avut loc un raport sexual benevol, în felul
următor:
1) în temeiul art. art. 29 alin. (4), 385 alin.(4)-(6) CPP, practicii CEDO
aferente speței, a constata că au avut loc: încălcări care au afectat grav drepturile
inculpatului ce derivă din calitatea procesuală de bănuit, învinuit, inculpat și de
aplicare excesivă și nemotivată a măsurii preventive arestul și încălcări a
drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și anume a:
articolului 3; 5 § 1; 6 § 1 și 13 din Convenție;
2) a constata, că deținerea excesivă în stare de arest și arest la domiciliu
continuu timp de 12 luni; infracțiune prevăzută de art. 174 Cod penal nu a fost
invocată inculpatului în cursul urmăririi penale, astfel partea apărării fiind în
imposibilitate de a construi o apărare efectivă, fapt ce duce la încălcarea
iremediabilă a dreptului la apărare, inclusiv că a fost încălcat termenul rezonabil
de examinare a cauzei - a afectat evident și iremediabil și fără necesitatea a mai
fi demonstrat separat, dreptul la apărare efectivă a persoanei
bănuite/învinuite/inculpate, fapt ce condiționează achitarea persoanei/încetarea
2
imediată a cauzei penale/reducerea pedepsei în cazul condamnării potrivit art.
174 Cod penal.
3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat
că:
- procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 05.04.2017 (f.d. 15-sus),
atât cel din 03.05.2017 (f.d 19) vin în contradicție cu Raportul de expertiză din
10.05.2017 (f.d. 43);
- prin acest raport de expertiză se combate totalmente poziția acuzării în ce
privește infracțiunea prevăzută de art. 171, precum și poziția pretinsei părți
vătămate în ce privește art. 174 Cod penal. Și chiar acceptată această poziție a
pretinsei părți vătămate (art. 174 CP) - toți martorii au confirmat că XXXXXXX
arăta la acel moment mai mult de vârsta de 14 ani, cu caracteristici specifice unui
fizic dezvoltat. În context, s-a omis examinarea probabilității de a fi în perioada
menstruației atât în momentul incidentului sau până la incident, cu indicarea
termenului pentru a elucida viitoare neclarități;
- raportul de Expertiză nr.1387 din 25.04.2017, și anume (F.d. 52 Vol. l)
conform concluziilor, s-au depistat două rupturi ale himenului cu caracter
recent (circa 42-72 ore). Nu este clară atribuția inculpatului Mîndrescu Serghei și
învinuirea respectivă. Mai mult decât atât, se învinuiește că a întreținut relații
sexuale pe data de 23.04.2017 și anume cu 23 de zile mai târziu, dar nu intervalul
de 42-72 ore, după cum este indicat în raportul de proveniență a celor două
rupturi ale himenului. Tocmai aceste rupturi sunt calificate ca vătămări
corporale neînsemnate, plus că nu sunt contestate că derivă în urma întreținerii
relațiilor sexuale prin constrângere;
- nu a fost constatat cu o cerere de expertiză suplimentară, dacă cele două
rupturi ale himenului, fiind calificate ca vătămări corporale neînsemnate
probabil fiind rezultatul pierderii virginității. În urma examinării subiectelor
prezente, trebuia să predomine o cantitate mai mare de sânge, cu toate că nu
este specialist în domeniu;
- la faza de urmărire penală partea vătămată și-a schimbat declarațiile,
potrivit procesul-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate din 26 mai
2017, ultima neagă declarațiile depuse la 03.05.2017, menționând mai nou,
precum că nu a fost un raport sexual benevol. Astfel, nu sunt clare și precise
circumstanțele ce au determinat audierea suplimentară a părții vătămate, odată
ce la dosar nu este nici o citație pentru audiere suplimentară;
- declarațiile martorului Doagă (Cioichiu) Nicoleta sunt contradictorii pe tot
parcursul procesului penal, deoarece la poliție ultima a declarat că din spusele
părții vătămate a aflat că a doua zi Mîndrescu Serghei a apucat-o de păr, iar în
judecată a declarat că el a apucat-o de gât;
- declarațiile lui Doagă (Cioichiu) Nicoleta în ceea ce privește
comportamentul trist al XXXXX în următoarea zi după pretinsul viol se
contrazic prin declarațiile celorlalți martori, care au confirmat motivat că,
3
următoarea zi după discotecă, în timpul picnicului, cît și după picnic, XXXXXXX
se afla în brațele lui Serghei, inclusiv în mașina de taxi cînd erau în drum spre
pădure, precum și cînd se îndreptau spre discotecă. XXXXXXX era încântată și
bine dispusă, apreciere aprobată de declarațiile martorului acuzării Chiperi
Serghei, audiat la poliție (f.d. 21-22), apoi și în judecată.
- din declarațiile unicului martor ocular Chiperi Serghei (f.d.21 -Vol.I), la
care au înnoptat inculpatul și pretinsa victimă, care a oferit declarații clare atât
în fața OUP, cît și judecată, doar se confirmă că pretinsa parte vătămată se
simțea foarte bine și liber, nu a auzit strigăte și gălăgie. Și ar fi auzit orice
gălăgie, or în odaia unde au dormit inculpatul și pretinsa victimă, doarme el cu
soția. Iar în odaia unde a dormit el în acea noapte (de fapt nu a dormit, ci a privit
televizorul cu sunet redus, să nu trezească copiii) dorm singuri copiii și părinții
aud orice zgomot a acestora, fiind despărțite aceste 2 odăi de un perete foarte
subțire;
- martorul părții apărării Bou Constantin, a declarat în instanța de judecată
că, a doua zi la picnic XXXXXXX se afla permanent în brațele lui Serghei.
Permanent se ducea spre el, îl săruta. XXXXXXX a consumat bere, era în stare de
ebrietate. Seara au plecat la discotecă cu 2 mașini, XXXXXXX și Serghei fiind în
aceeași mașină. La discotecă XXXXXXX dansa cu Serghei, a consumat și coniac.
Apoi el și cu Serghei a plecat acasă, însă XXXXXXX a mai rămas cu niște băieți.
A mai comunicat Bou Constantin, că o cunoaște de mai mult timp pe XXXXXXX,
inclusiv cunoaște că se întîlnea cu un coleg cunoscut lui. Cunoaște că XXXXXXX
rămânea pe noapte la acesta, mama ei o căuta permanent, inclusiv pe la școală.
Nu poate confirma dacă XXXXXXX și cu colegul său de clasă aveau relații
(relații sexuale), dar crede că da, or el rămînea permanent pe noapte la colegul
său de clasă, jucau cărți și respectiv XXXXXXX era permanent acolo și rămînea și
ea pe noapte. Inclusiv poate să comunice că XXXXXXX a locuit nu numai cu
prietenul său de clasă;
- declarații similare a depus și martorul apărării Erhan Serghei. Inclusiv a
confirmat: „o cunosc pe XXXXXXX de mai mult timp. La școală ține minte că se
întîlnea cu un coleg de clasă Petrea Levinte. Nopțile nu se ducea acasă, mama o
căuta pe la școală. Nu pot spune dacă XXXXXXX avea relații cu Petrea Levinte,
dar dacă locuia acolo cred că avea. Eu întram pe la el, jucam cărți și XXXXXXX
era mereu la el și zi și noapte". La momentul evenimentului XXXXXXX arăta ca o
fată normală, matură, ca o fată mare;
- din declarațiile celorlalți martori rezultă clar și cert, că a doua zi după
pretinsul viol, pretinsa parte vătămată se simțea foarte bine, veselă și plină de
distracții. Nu avea semne de violență fizică sau psihică. S-au petrecut în
continuare la picnic la pădure, apoi la discotecă. Pretinsa parte vătămată se
cuprindea și îmbrățișa cu pretinsul deja violator;
- pretinsa parte vătămată a declarat că a 2-a zi a mers la picnic "pentru a
proteja celelalte fete". Dar ce i-a încurcat atât pretinsei părți vătămate, cît și
4
celorlalte fete, ca pe parcursul zilei întregi la picnic; apoi plecării în 2 automobile
la discotecă, iar pe tot parcursul distracției la discotecă - să plece acasă, să
anunțe rudele, poliția în sfârșit;
- nu s-a indicat care probe a acuzării anume concret și ce aspecte ale
componențelor de infracțiune probează; care probe anume demonstrează
realizarea laturii obiective ”în afara oricărui dubiu rezonabil”;
- cât privește latura subiectivă a infracțiunii de viol, aceasta se
caracterizează prin intenție directă având drept scop raportul sexual forțat- nici
una din aceste circumstanțe nu au existat și nu au fost probate în general în
privința lui Mîndrescu Serghei, precum și nici în special. Deoarece violul se
caracterizează prin aplicarea violenței pentru înfăptuirea unui raport sexual Iară
acordul persoanei, caracterul, metoda și intensitatea violenței trebuie să fie de
așa natură încât să învingă o rezistență reală și nu falsă.
- Mîndrescu Serghei pe prezenta cauză a fost reținut la 07.04.2017, iar prin
încheierea din 07.04.2017, în privința lui a fost aplicată măsura preventivă
arestul, iar la 28.02.2018 măsura preventivă arestul a fost înlocuită în arest la
domiciliu pe un termen de 30 zile, ulterior prelungită pe un termen de 7 zile
(pînă la 06.04.2018). Inculpatul Mîndrescu Serghei a fost deținut în stare de arest
10 luni și 21 zile din 07.04.2017 și până la 28.02.2018 și în arest la domiciliu 1 lună
și 6 zile din 28.02.2018, până la 06.04.2018. Adică, total a fost deținut în stare de
arest și arest la domiciliu 12 luni;
- în cazul în care acuzarea va invoca, iar instanța de judecată va condamna
inculpatul conform art. 174 Cod penal, această infracțiune nu a fost invocată
inculpatului în cursul urmăririi penale, astfel partea apărării fiind în
imposibilitate de a construi o apărare efectivă, fapt ce duce la încălcarea
iremediabilă a dreptului la apărare. Inclusiv a fost încălcat termenul rezonabil
de examinare a cauzei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie
2022 a fost respins ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Balaban Sergiu
în numele inculpatului și menținută fără modificări sentința.
4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima
instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității
și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatul
Mîndrescu Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b)
Cod penal, iar declarațiile inculpatului Mîndrescu Serghei privind nevinovăția
sa în comiterea faptei penale incriminate se combat prin declarațiile martorilor și
probele scrise cercetate în ședința de judecată.
Instanța de apel a statuat că, la caz și-a găsit confirmarea obiectul
infracțiunii de viol, astfel că din probatoriul administrat reiese cert și
incontestabil că a avut loc un raport sexual forțat între inculpatul Mîndrescu
Serghei și partea vătămată XXXXXXX.
5
Instanța de apel a reținut că raportul sexual forțat este confirmat prin
declarațiile părții vătămate minore XXXXXXX, raportul de expertiză judiciară nr.
1387 din 25 aprilie 2017, cît și declarațiile reprezentantului părții vătamate
Dogari Elena, a martorilor Maliga Ariadna și Doagă (Chiochiu) Nicoleta.
Cu referire la raportul sexual, în decizie s-a menționat că, urmează a se
reține că potrivit raportul de expertiză judiciară nr. 1387 din 25 aprilie 2017, s-a
stabilit că la examinarea medico-legală ginecologică s-au depistat două rupturi a
himenului, cu caracter recent, echimoza pe vestibulul vaginal, care au fost
produse posibil în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent
semidur, posibil organul viril în eracție, ce se califică ca vătămare neînsemnată,
examinare care a început la data de 06.04.2017, concluzii ce confirmă declarațiile
părții vătămate depuse atît în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării
judecătorești.
Instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că ”Raportul
de Expertiză nr.1387 din 25.04.2017, (F.d. 52 Vol.I) conform concluziilor, s-au depistat
două rupturi ale himenului cu caracter recent (circa 47- -72 ore). Nu este clară atribuția
inculpatului Mîndrescu Serghei și învinuirea respectivă. Mai mult decât atât se
învinuiește că a întreținut relații sexuale pe data de 23.04.2017 și anume cu 23 de zile
mai târziu, dar nu intervalul de 42-72 ore”, or acesta interpretează eronat
concluziile raportului de expertiză nr.1387 din 25.04.2017, conform căruia, f.d 53
”2,3,4,12. La examinarea medico-legală ginecologică s-au depistat două rupturi a
himenului, cu caracter recent, echimoză pe vestibulul vaginal, care au fost
produse posibil în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent
semidur, posibil organul viril în erecție, ce se califică ca vătămare neînsemnată.
Luând în considerație aspectul morphologic a himenului la momentul
examinării primare și repetate secundare (06.04.2017), putem presupune că
rupturile himeniale și echimoza au putut fi cauzate cu cca 48-72 ore pînă la
examinarea medico-legală.” Astfel, momentul examinării primare și repetate
secundare a himenului a fost la data de 06.04.2017, iar fapta a avut loc la data de
02.04.2017, astfel, prin raportul de Expertiză nr.1387 din 25.04.2017, presupune
că rupturile himeniale și echimoza au putut fi cauzate cu cca 48-72 ore pînă la
examinarea medico-legală, adică pînă la data de 06.04.2017.
Instanța de apel a constatat că constrîngerea fizică și psihică a părții
vătămate de a întreține raport sexual s-a confirmat prin declarațiile ultimei date
în cadrul audierilor în ședința de judecată, și anume„... după care el a început să îi
tragă pantalonii în jos, ea țipa, dar el i-a zis să nu țipe că o va omorî acolo, o amenința.
Ea îl împingea cu picioarele, iar el îi astupa gura. După care ea a început să se simtă rău
și i-a zis să iasă până afară, el a zis că iese cu dânsa că să nu fugă. A stat afară vreo 5
min. și el o ținea de mână. După asta a tras-o înapoi în casă și încontinuu o dezbrăca și o
ținea de gură să nu țipe și îi spunea că dacă țipă o omoară pe dânsa, toată familia și se
omoară și el. El îi spunea că dacă țipă și aude cumătrul lui o să pățească. După care îl
împingea cu picioarele, iar el o dezbrăca. După care pe la orele 7 el a violat-o. Ea i-a spus
6
că o să anunțe poliția, iar el îi spunea că dacă spune la poliție, o să o pățească” „ ... totul
s-a petrecut într-o casă, în altă odaie. Ea a încercat să facă gălăgie, să țipe, dar nu a
reușit, deoarece el o ținea de gură. Cînd plîngea, tot se auzea că ea plîngea tare. După ce
ea s-a dus acasă, nu a făcut baie, a rămas tot în aceleași haine și tot în acea lingerie
intimă. Din spuse, a auzit că cineva din prietenii lui i-a spus lui sora lui mama că o va
călca, că o să o prindă pe drum și va duce în pădure și violată de vreo 8-11 persoane”.
Instanța de apel a concluzionat că declarațiile părții vătămate sînt
confirmate prin declarațiile consecvente și consecutive date în cadul ședinței de
judecată ale reprezentantului părții vătămate Dogaru Elena: „... XXXXXXX i-a
spus că a fost violată pe data de 2 dimineața la un cumătru de al lui Mîndrescu
la Xxxxxx”, martorului Maliga Ariadna: „... XXXXXXX i-a spus despre faptul că
a fost violată a doua zi după ce a fost violată”, „...XXXXXXX a spus că a fost
violată acasă la moșul lui Mîndrescu, apoi a fugit, apoi a ieșit cu Sergiu
împreună. XXXXXXX a spus că a fost „futută cu sila”. XXXXXXX cînd povestea
era tristă”, martorului Doagă (Chiochiu) Nicoleta „...ea a refuzat, nu a vrut să
plece cu ei, după care s-a dus acasă. A doua zi când s-a întâlnit cu XXXXXXX i-a
spus că Sergiu Mîndrescu a violat-o”, „...a spus că a violat-o, a strâns-o de gât, a
lovit-o și după care ea a fugit acasă. XXXXXXX i-a povestit că violul a avut loc la
un cumătru de-a lui Mîndrescu acasă. Dar nu știe care. A doua zi ea a observat
la XXXXXXX leziuni corporale la gât”, „...ulterior, a venit XXXXXXX cu un taxi și
a luat-o și s-au pornit la pădure. În taxi, ea a început să plângă și i-a spus că
Sergiu Mîndrescu a violat-o. Ea a întrebat-o cum s-a întâmplat, iar ea i-a spus că
a dus-o la cumătrul lui acasă și a violat-o acolo”.
Instanța de apel a reținut că potrivit declarațiilor părții vătămate, parțial
confirmate de însăși inculpat, aceasta a fost ademenită la domiciliul lui Chiper
Serghei, în urma unor manopere psihologice utilizate de inculpat, abuzând de
vârsta fragedă a părții vătămate.
O atenție sporită instanța de apel a acordat comportamentului părții
vătămate după acțiunile infracționale săvîrșite de către inculpat asupra sa,
reținute din cadrul audierilor din ședința de judecată, și anume: partea vătămate
XXXXXXX a declarat „...marți, 4 aprilie tot s-au aflat cu Chiochiu Nicoleta și Maliga
Ariadna la Petrea. Marți, 4 aprilie nu s-a dus acasă, deoarece ea vroia să se ducă să se
sinucidă, Chiochiu Nicoleta și Maliga Ariadna nu îi dădeau voie”, „... a vrut să se
stranguleze cu funia. Nu a dus pînă la urmă gîndul de a se sinucide, deoarece se gîndea
la părinți că ei dacă o afle de viol o vor ierta și o să se uite totul”, „.. .dacă nu ar fi venit
poliția miercuri, ea era să se sinucidă. Nu ține minte exact ce a făcut în acea perioadă,
dar la general luni a dormit, seara a încercat să se sinucidă, marți a ajutat-o pe mama lui
Petru, au făcut mîncare, curățenie, a stat cu fiica ei minoră, miercuri pînă a venit poliția
tot a ajutat-o pe mama lui Petru”, reprezentantul părții vătămete Dogari Elena a
declarat: „ … în urma acestor întîmplate seara cînd a venit acasă XXXXXXX s-a
culcat în camera ei, după care a auzit un răcnet și cînd s-a dus la ea, XXXXXXX i-a
spus că se teme să doarmă singură și că Mîndrescu este la ușă și vrea să o omoare.
7
Dimineața cînd a intrat în camera fetei să îi facă patul a găsit un cuțit mare, când a
întrebat-o de ce se teme, XXXXXXX i-a spus că Mîndrescu i-a spus că o să o omoare pe
ea și pe toată familia”, martorul Doagă (Chiochiu) Nicoleta a declarat:
„XXXXXXX la pădure era pasivă, nu prea vorbea. După ce a ajuns la pădure, peste
vreo 10 minute a venit Mîndrescu Serghei. XXXXXXX și Mîndrescu vorbeau vulgar
unul cu altul. Ei nu au stat unul lângă celălalt”, martorul Maliga Ariadna a declarat
: „...în aceste două zile cît au stat cu XXXXXXX, i-a comunicat că vrea să-și taie venele.
Cu XXXXXXX a stat două zile ca să nu-și pună capăt zilelor”, „. s-au dus la VD din
cauza că XXXXXXX nu vroia să stea cu Mîndrescu din cauza că a fost violată”.
Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit materialelor cauzei la data
săvârșirii acțiunii infracționale de către inculpat asupra părții vătămate, ultima
avea 14 ani, iar inculpatul cunoștea cu certitudine vîrsta părții vătămate, or sora
inculpatului este într-o clasă la școală, iar potrivit declarațiilor părții vătămate ea
i-a comunicat acestuia despre vârsta ei și anume, „..pînă la raport ea i-a spus că uite
și tu ai o soră de vârsta sa și dacă s-ar întîmpla așa ceva cu ea, cum îi va părea lui, iar el
i-a spus că lui Marcela i-a comunicat că ea nu este virgină”
Vis-a-vis de schimbarea declarațiilor părții vătămate minore în cadrul
urmăririi penale și examinării cauzei în favoarea inculpatului, instanța de
judecată a reținut că de fapt după cum atestă materialele cauzei, partea vătămată
a fost influențată în acele momente de către rudele inculpatului, propunând bani
părții vătămate și reprezentantului acesteia pentru ca ea să facă declarații în
favoarea inculpatului. Aceste circumstanțe pot fi stabilite din declarațiile atît a
părții vătămate cît și a reprezentantului legal al acesteia.
A fost apreciată critic și declarația întocmită de partea vătămată XXXXXXX
din 30.01.2018 prezentată în cadrul ședinței de judecată de apărătorul
inculpatului, or, respectiva declarația a fost întocmită în condiții suspecte, iar
intenția victimei nu a fost una coerentă, ba chiar contradictorie poziției pe
parcursul procesului, folosind termeni ce nu corespund vîrstei. Totodată a fost
apreciată critic și poziția procesuală a inculpatului Mîndrescu Serghei cu privire
la recunoașterea parțială a circumstanțelor de fapt, însă cu tăgăduirea vinovăției
și consideră că ultimul a ales metodele de apărare, astfel încercând să se
eschiveze de la răspunderea penală pentru fapta comisă, Or, declarațiile
inculpatului și a martorilor din partea apărării nu au fost consecvente și
convingătoare, iar scopul lor a fost de a induce în eroare și a denatura
circumstanțele acestui caz, astfel încît inculpatul să fie scutit de răspundere
penală.
De asemenea, instanța de apel nu a reținut declarațiile martorului Chiperi
Serghei, or aceasta a făcut declarații evazive, din care se confirmă doar întâlnirea
dintre inculpat și partea vătămată care avusese loc în casa acestuia, declarând că
nu a auzit nimic, fapt ce denotă în opinia instanței de judecată părtinire și
subiectivitate din partea martorului, aceasta fiind cumătrul inculpatului, motiv
din care declarațiile acesteia au fost apreciate critic.
8
Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele părții apărării privind
nevinovăția inculpatului, a apreciat critic declarațiile inculpatului date în
ședința de judecată și a martorilor din partea apărării Bou Constantin și Erhan
Serghei, a apreciat critic ca fiind date sub influență declarațiile părții vătămate
minore din 26.01.2018 cît și cele expuse în cererea sa din 30.01.2018, iar scopul
acestora a fost unul cu tentă de apărare de a denatura adevărul în acest caz și de
a scuti inculpatul de răspundere penală pentru faptele comise.
Instanța de apel a constatat că acțiunile prejudiciabile ale inculpatului au
fost îndreptate doar în direcția corpului victimei și în scopul satisfacției
propriilor năzuințe sexuale, manifestând o indiferență totală față de demnitatea
victimei, dovadă fiind și modalitatea de ademenire a acesteia la domiciliul
prietenului său, ceea ce denotă prezența unei intenții directe la săvârșirea
infracțiunii și la un scop predeterminat privind întreținerea unor relații sexuale
cu victima ademenită.
S-a stabilit că inculpatul Mîndrescu Serghei a fost identificat prin extrasul
din Registrul de Stat al Populației și este născut pe 28.02.1994, este de
apartenență sexuală opusă victimei și astfel întrunește semnele subiectului
infracțiunii incriminate.
Instanța de apel a constatat că în cauză au fost stabilite toate elementele
componente ale infracțiunii imputate inculpatului, inclusiv vinovăția acestuia
inculpatului, iar argumentele apărătorului, precum că latura obectivă și
subectivă nu a fost demomnstrată, instanța le-a considerat neîntemeiate și
contravin actelor cauzei.
Instanța de apel nu a reținut argumentele părții apărării, precum că la
pierderea virginității, urma să predomine o cantitate mai mare de sânge, or,
după cum menționează însă-și partea apărării, acesta nu este specialist în
domeniu.
Subsecvent, în vederea neîncălcării modului de apreciere a probelor prin
prisma art. 101 Cod procedură penală, în urma examinării și aprecierii probele
administrate, dîndu-le o apreciere obiectivă în acord cu prevederile art. 93-101
Cod procedură penală, și anume: declarațiilor inculpatului, părții vătămate,
reprezentantului părții vătămate, martorilor Chiperi Serghei, Doagă (Chiochiu)
Nicoleta, Maliga Ariadna, Bou Constantin, Erhan Serghei, plîngerea din
05.04.2017, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.04.2017, procesul-
verbal de ridicare a obiectelor 05.04.2017, procesul-verbal de colectare a
monstrelor din 10.04.2017, procesul-verbal de colectare a monstrelor de
comparație din 11.04.2017, raportul de expertiză judiciară cu nr.134 din 10 mai
2017, raportul de expertiză judiciară nr.1387 din 25 aprilie 2017, raportul de
expertiză judiciară nr. 201835A0556 din 09.10.2018, instanța a constatat ca fiind
dovedită vinovăția inculpatului Mîndrescu Serghei de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Cu referire la pedeapsa stabilită, instanța de apel a reținut faptul că
9
inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiune de furt, că pe parcursul
examinării cauzei în instanța de fond era judecat și pentru alte acte de
huliganism agravat și a conchis că pedeapsa stabilită și aplicată lui Mîndrescu
Serghei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit .b) Cod
penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, corespunde principiului
proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a
inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea
acestuia, cât și a altor persoane.
Potrivit deciziei, în temeiul prevederilor articolelor 72 alin. (3) Cod penal,
385 alin.(5) Cod de procedură penală și art. 3 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de apel a considerat
necesar de a reduce inculpatului Mîndrescu Serghei pedeapsa stabilită cu 328
(trei sute douăzeci și opt) zile, (perioada reținerii și arestării preventive de la
07.04.2017 până la 28.02.2018.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Balaban Sergiu în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și 8)
a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, solicită admiterea cererii
de recurs, casarea deciziei; a încheierilor protocolare de respingere a cererilor cu
privire la audierea martorilor și a expertului în instanța de apel și respectiv
încheierii de respingere a cererii de dispunere a efectuării expertizei
suplimentare; rejudecarea cauzei de către instanța de apel, inclusiv a obliga
instanța de apel: a audia în ședința de judecată martorul părții acuzării Chiperi
Serghei; martorii părții apărării Bou Constantin și Erhan Serghei, a experților
Chistol Alexandru și Malic Victoria, care au întocmit raporturile de expertize
judiciare, iar după examinarea acestor probe, pronunțarea unei încheieri
motivate referitor la cererea părții apărării cu privire la efectuarea unei expertize
suplimentare.
5.1 În motivarea recursului declarat, recurentul invocă argumente similare
celor indicate anterior în apelul declarat, suplimentar menționând următoarele:
- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; motivarea
soluției nu există, iar cea formală indicată este expusa foarte neclar (pct. 6); nu
au fost întrunite elementele infracțiunii (pct. 8);
- sunt eronate alegațiile și concluziile instanței de apel cu privire la faptul că
inculpatul a întreținut cu pretinsa parte vătămată un raport sexual în genere,
inclusiv și că dacă a avut loc-a fost forțat, din motiv că aceste circumstanțe de
fapt greșit stabilite ca dovedite de ambele instanțe - sunt în contradicție cu
declarațiile unicului martor al acuzării prezent la fața locului, precum și cu 2
martori oculari prezenți 2 zile continue la distracții în preajma celor doi, imediat
în primele 2 zile după pretinsul viol, care confirmat că cei doi erau foarte bine
dispuși și stau doar îmbrățișați. Or, nu putem admite pozițiile foarte dubioase
10
ale ambelor instanțe, contra declarațiile părții vătămate date în prima instanță,
care neagă raportul sexual forțat (adică declară că a fost benevol), declarații
confirmate prin declarațiile a 3 martori oculari, inclusiv a inculpatului;
- instanța de apel și-a întemeiat greșit și eronat concluziile de învinuire și a
inculpatului, fără a oferi o motivare în fapt, fără a argumenta și proba învinuirea
adusă și fără a combate poziția inculpatului, confirmată potrivit declarațiile
martorilor. Și aici reținem, că instanța de apel a apreciat dubioase declarațiile a 2
martori și chiar nu a reținut declarațiile celui mai important martor, fără a-i
audia în instanța de apel, cu toate că și inculpatul a insistat - pentru a exclude
propriile dubii pe care le-a reținut instanța de apel versus aceste declarații;
- instanța de apel și-a întemeiat concluziile doar pe declarațiile
contradictorii ale părții vătămate, care în judecată totuși a declarat că nu a fost
un raport sexual forțat, ci benevol. Și aceste declarații nu au fost verificate în
ședința de judecată a instanței de apel, precum s-a solicitat în apelul părții
apărării anume prin audierea părții vătămate și a 3 martori și în instanța de apel.
Mai mult, concluzia instanțelor de judecată, bazată doar pe aceste declarații
contradictorii a părții vătămate, sunt contrare declarațiilor date de către acuzați
și sunt total infirmate prin declarațiile martorilor oculari, care nu au fost
verificate în ședința de judecată a instanței de apel;
- instanța de apel a menționat că hotărârea primei instanțe este legală, însă
nu a argumentat în fapt și în drept care sunt motivele legalității hotărârii, prin
prisma cererii de apel motivate a părții apărării, 3 cereri de verificare a
probatoriului în instanța de apel, toate rămase fără răspuns în instanța de apel.
Astfel, printr-o decizie nemotivată, instanța de apel a neglijat cererea de apel a
părții apărării, care era una bine motivată si a respins 3 cereri de verificare a
probatoriului în instanța de apel, din cauza unei „erori de fapt, ce a condus la
eroarea de drept a instanței de apel”;
- prin respingerea a 3 cereri motivate ale părții apărării de verificare a
probatoriului, instanța de apel a îngrădit drepturile inculpatului, și anume: la
accesul liber la justiție și dreptul la un recurs efectiv, ceea ce constituie potrivit
art. 6 pct. 44 Cod de procedură penală - „un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente, care a afectat hotărîrea atacată”;
- instanța de apel a comis o eroare de fapt și de drept, prin faptul că a
respins, de fapt ca și instanța de fond, nemotivat cererea cu privire la efectuarea
unei expertize suplimentare, pentru a exclude versiunea inculpatului că pretinsa
parte vătămată avea ciclu menstrual, din care motive a declarat că nu este
pregătită pentru un raport sexual.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.
(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează
pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,
11
fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod
de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței
de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să
decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit
neîntemeiat.
Potrivit recursului declarat de către avocat, autorul își întemeiază criticile,
prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod
de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile în care hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de
fapt, care a afectat soluția instanței, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii
sau acesta este expus neclar și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
În același timp, Colegiul penal constată că în recurs partea apărării a
formulat mai multe argumente în dezbaterea soluțiilor instanțelor de fond de
condamnare a inculpatului Mîndrescu Serghei, însă analizând criticile
recurentului în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, instanța de recurs
le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive.
Raportând temeiurile invocate de către avocatul Balaban Sergiu la
motivarea deciziei instanței de apel, Colegiul penal consideră că în speța
examinată, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de
procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, decizia atacată cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de
fapt, care să afecteze soluția, au fost întrunite elementele infracțiunii, fără a fi
identificate neclaritățile specificate de recurent, mai mult se constată că instanța
de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417
alin. (8) Cod de procedură penală, în legătură cu ce nu se constată prezența
temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală.
Totodată, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei, instanța de apel a
ținut cont de prevederile articolelor 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a
12
cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct
de vedere al coroborării lor, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din
probele acumulate și apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct. 4.1 din
prezenta decizie.
Colegiul penal consideră că, instanța de apel a reverificat sub toate
aspectele, complet și obiectiv probele la care a avut acces și care au fost
prezentate la materialele cauzei penale, apreciindu-le cu respectarea
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fapt ce corect a determinat
instanța de a concluziona că din probele administrate la materialele cauzei, în
acțiunile inculpatului Mîndrescu Serghei s-au confirmat elementele constitutive
ale infracțiunii de viol săvârșit cu bună-știință asupra unui minor.
În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la
chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește, că la etapa
judecării recursului ordinar, nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu
dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,
decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a
acestor instanțe.
Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții
Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.
427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de
recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor
stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a
stării de fapt reținute în cauză.
Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la
presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor
elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de
instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform
infracțiunii incriminate.
Referitor la solicitarea părții apărării de audiere suplimentară a martorilor
și a expertului, Colegiul penal constată că în ședința de judecată, instanța de
apel întemeiat a dispus respingerea acestuia.
Totodată, instanța de recurs ordinar statuează că, instanța de apel motivat,
prin încheierea sa din 14 decembrie 2022, a dispus respingerea cererii avocatului
Balaban Sergiu privind efectuarea unei expertize suplimentare, odată ce s-a
constatat că, la materialele cauzei penale sunt prezente rapoartele expertizelor
judiciare nr. 134 și nr. 1387, care sunt complete și clare, iar apărătorul nu a
invocat careva circumstanțe care ar avea importanță probatorie în cauza penală
(Vol. IV, f.d. 57-63).
De vreme ce, avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului Mîndrescu
Serghei a invocat în recurs incidența temeiului de casare prevăzut la pct. 8) alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală (nu au fost întrunite elementele infracțiunii),
13
Colegiul penal consideră necesar să menționeze următoarele:
Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma
penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care
corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă
prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au
fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale
infracțiunii.
Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg
acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este
subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura
cauzală dintre acestea).
Colegiul constată că instanța de apel, examinând apelul declarat de
avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului, verificând legalitatea și
temeinicia sentinței, just a dat o apreciere probelor din dosar, în special a
declarațiilor părții vătămate XXXXXXX, ale reprezentantului părții vătămate
Dogaru Elena, ale martorilor Maliga Ariadna și Doagă (Chiociu) Nicoleta, a
rapoartelor de expertiză judiciară nr.134 din 10 mai 2017, nr. 1387 din 25 aprilie
2017 și nr. 201835A0556 din 09.10.2018, argumentând de ce au fost considerate
veridice declarațiile acestor participanți și aceste probe materiale care,
coroborate una cu alta, au format convingerea instanței despre vinovăția
inculpatului Mîndrescu Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171
alin. (2) lit. b) Cod penal, și de ce au fost apreciate critic alte probe, printre care și
declarațiile părții vătămate din 30.01.2018, declarațiile martorului Chiperi
Serghei și poziția părții apărării.
De altfel, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele din recursul
avocatului Balaban Sergiu, precum că instanța de apel și-a întemeiat greșit și eronat
concluziile de învinuire și a inculpatului, fără a oferi o motivare în fapt, fără a
argumenta și proba învinuirea adusă și fără a combate poziția inculpatului.
Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu
referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale
infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență
presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că
vinovăția inculpatului Mîndrescu Serghei în săvârșirea infracțiunii imputate nu
a fost dovedită.
Verificând criticile expuse în recursul declarat, în raport cu actele cauzei,
Colegiul penal constată că instanța de apel la judecarea cauzei a examinat-o sub
toate aspectele, și-a argumentat amănunțit soluția și a dat răspuns la toate
motivele esențiale invocate în ordine de apel, motiv din care, instanța de recurs
14
consideră nefondate argumentele recurentului, potrivit cărora, decizia nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Așadar, contrar celor menționate de recurent, Colegiul penal constată că,
instanța de apel la adoptarea soluției a elucidat faptele importante pentru
soluționarea justă și promptă a cauzei date, a pătruns în esența problemei de
fapt și de drept deferite judecății, expunând concluzii, făcând referire la probe și
a dat răspuns la argumentele apelantului, ținând cont de învinuirea înaintată
inculpatului.
Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul
vizat au constituit deja obiect de examinare în prima instanță și în instanța de
apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra
circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,
conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea
cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).
Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe
care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, statuează că,
temeiurile invocat de către avocatul Balaban Sergiu în numele inculpatului,
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu s-au
confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce
impune soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Balaban
Sergiu în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 14 decembrie 2022, în cauza penală în privința lui Mîndrescu
Serghei XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 13 iulie 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Daguța Sergiu
Eremciuc Ghenadie
15