1ra-1556/2022 — art.290 alin. 1; art. 27, 145 alin. 2 lit. g, i; art. 45, 145 alin. 2 lit. i CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 20 decembrie 2018, Colesnicov Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani; - art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani; - art. 290 alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an. În baza art. 82 și 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Colesnicov Alexandr pedeapsa definitivă sub formă de 23 (douăzeci și trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Gavriloi Anatolii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani; 1 - art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani; - art. 290 alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Gavriloi Anatolii pedeapsa definitivă sub formă de 22 (douăzeci și doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Măsura preventivă aplicată în privința inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii sub formă de arest preventiv a fost menținută până la intrarea sentinței în vigoare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. S-a admis parțial acțiunea civilă în latura prejudiciului moral și s-a încasat în mod solidar de la Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii în beneficiul lui Uritean Tatiana suma de 200000 (două sute de mii) de lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat în mod solidar de la Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii în beneficiul lui Uritean Tatiana suma de 4952 (patru mii nouă sute cincizeci și doi) de lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de înmormântare. În rest acțiunea civilă în latura prejudiciului material s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă. Cheltuielile de judecată legate de efectuarea expertizelor judiciare au fost trecute în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță în fapt a constatat că, inculpatul Colesnicov Alexandr, urmărind scopul purtării și păstrării ilegale a armelor de foc și munițiilor, fără a avea autorizația corespunzătoare, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, cunoscând cu certitudine că purtarea și păstrarea ilegală a armelor de foc și munițiilor este interzisă, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, a intrat în posesia unui pistol cu țeavă ghintuită de model „Makarov” și douăsprezece cartușe calibrul 9x18 mm, pe care le-a păstrat ilegal la domiciliul său, situat în Republica Moldova, mun. Chișinău, bd. xxx, xx, ap. xxx, până la 07 ianuarie 2018, aproximativ ora 22:00, ulterior fiind ridicate în urma efectuării cercetării la fața locului și care, potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-649 din 22.02.2018, reprezintă un pistol fără număr, de model „Makarov”, de calibrul 9x18 mm, cu lovitură centrală, confecționat industrial în Federația Rusă, modificat artizanal prin înlocuirea țevii cu o țeavă de același calibru, adaptată pentru montarea amortizatorului de sunet, se referă la categoria armelor de foc letale, este în stare funcțională și utilă pentru efectuarea tragerilor, iar cele douăsprezece cartușe se referă la categoria munițiilor letale și sunt utile pentru tragere, fiind cartușe de calibrul 9x18 mm (9mm Makarov) cu lovitură centrală, cu glonț cu miez din metal dur, fiind confecționate industrial la uzina de muniții „Юрюзанский механический завод” Federația Rusă, și sunt destinate pentru trageri din pistoale de model Makarov, Baikal-442, PMM, APS, CZ-83, РА-63, P-64, RK-59, Fort 12, Fort 14, Fort 1. Totodată, inculpatul Gavriloi Anatolii, urmărind scopul purtării și păstrării ilegale al armelor de foc și munițiilor, fără a avea autorizația corespunzătoare, dându-și seama 2 de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, cunoscând cu certitudine că purtarea și păstrarea ilegală a armelor de foc și munițiilor este interzisă, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, în circumstanțe nestabilite de către organul de urmărire penală, a intrat în posesia unui pistol cu țeavă ghintuită de model „Scorpion Vz.61” și douăzeci și șase cartușe calibrul 7,65x17 mm, pe care le-a păstrat ilegal la domiciliul său, situat în Republica Moldova, mun. Chișinău, bd. xxxx, ap. xxx, până la 07 ianuarie 2018, aproximativ ora 22:00, ulterior fiind ridicate în urma efectuării cercetării la fața locului și care potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-649 din 22.02.2018, reprezintă un pistolmitralieră cu țeava ghintuită, de model „Scorpion Vz.61” cu numărul „D 3257” cu lovitură centrală, confecționat industrial în „Cehoslovacia” în anul 1966, destinat pentru trageri cu cartușe de calibrul 7,65 mm, se referă la categoria armelor de foc, este în stare funcțională și utilă pentru efectuarea tragerilor, iar cele douăzeci și șase cartușe se referă la categoria munițiilor letale și sunt utile pentru tragere, fiind de calibrul 7,65 mm Browning (7,65x17 mm), cu lovitură centrală, cu gloanțe cu miez din metal moale, confecționate industrial, destinate pentru efectuarea tragerii din pistoale cal. 7,65 mm Br. cu țeava ghintuită de model Scorpion Vz.61, Beretta 3032 Tomcat, HK4, Type 64, Type 77, CZ 83. Tot ei, inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, la 07 ianuarie 2018, aproximativ la ora 21:00, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord, în urma unui conflict verbal produs cu părțile vătămate Tabîică Ruslan, Uritean Bogdan și Bambuleac Artur pe platoul comun al etajului 22 din scara blocului locativ de pe adresa mun. Chișinău, bd. xxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul omorului a mai multor persoane, au plecat în apartamentul lor nr. xxx de pe aceiași adresa, de unde inculpatul Colesnicov Alexandr a luat cu sine arma de foc cu țeavă ghintuită de model „Makarov” cu calibrul 9x18 mm, cu numărul de serie înlăturat artizanal, iar inculpatul Gavriloi Anatolii a luat arma de foc cu țeavă ghintuită de model „Scorpion” cu calibrul 7,65x17 mm, deținute ilegal, cunoscând că, în armele nominalizate sunt introduse cartușe și dorind survenirea morții părților vătămate Bambuleac Artur și Tabîică Ruslan, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, au urcat înapoi la etajul 22 al casei menționate și acționând cu intenție directă, au efectuat mai multe împușcături din armele de foc menționate în direcția ultimilor, cauzând părții vătămate Bambuleac Artur, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201802D0054 din 06 februarie 2018, plăgi prin arma de foc la nivelul hemitoracelui stâng cu penetrare, contuzia pulmonului stâng, hemitorace pe stânga, plagă transfixiantă prin arma de foc la nivelul coapsei drepte, leziuni care prezintă pericol pentru viața și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă, după care au părăsit locul săvârșirii faptei, dar din cauze independente de voința lor, acțiunile acestora nu și-au produs efectul, moartea părților vătămate Bambuleac Artur și Tabîică Ruslan nesurvenind datorită faptului că, primului Artur Bambuleac i-a fost acordat ajutor medical, iar în ultimul nu au nimerit careva gloanțe. Tot ei, inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, la 07 ianuarie 2018, aproximativ la ora 21:00, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord, în urma unui conflict verbal produs cu părțile vătămate Tabîică Ruslan, Uritean Bogdan și 3 Bambuleac Artur pe platoul comun al etajului 22 din scara blocului locativ de pe adresa mun. Chișinău, bd. xxxxx, fiind stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul omorului a unei persoane, au plecat în apartamentul lor nr. xxx de pe aceiași adresă, de unde inculpatul Colesnicov Alexandr a luat cu sine arma de foc cu țeavă ghintuită de model „Makarov” cu calibrul 9x18 mm, cu numărul de serie înlăturat artizanal, iar inculpatul Gavriloi Anatolii a luat armă de foc cu țeavă ghintuită de model „Scorpion” cu calibrul 7,65x17 mm, deținute ilegal, cunoscând că, în armele nominalizate sunt introduse cartușe și dorind moartea părții vătămate Uritean Bogdan, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, au urcat înapoi la etajul 22 al casei menționate și acționând cu intenție directă, au efectuat mai multe împușcături din armele de foc menționate în direcția ultimului, cauzându-i, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 201803C0071 din 16 februarie 2018, hemoragie internă și externă consecință a plăgilor prin împușcare cu glonț, penetrante, transfixiante a toracelui și abdomenului cu lezarea pielii, peritoneului parietal, splinei, pancreasului, aortei, suprarenalei, ficatului, venei cava inferioare, care au fost cauzate cu puțin timp până la deces și în asociere ca periculoase pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă, în rezultatul cărora, a survenit moartea părții vătămate Uritean Bogdan. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Colesnicov Alexandr, a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi, purtarea și păstrarea armelor de foc și munițiilor fără autorizația corespunzătoare, art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal - tentativă de omor intenționat, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului a două persoane, de două persoane, dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul și art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal - omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane. Totodată, prin acțiunile sale intenționate Gavriloi Anatolii, a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi, purtarea și păstrarea armelor de foc și munițiilor fără autorizația corespunzătoare, art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal - tentativă de omor intenționat, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului a două persoane, de două persoane, dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul și art. 45, 145 alin.(2) lit. i) Cod penal - omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Arabadji Mariana în interesele inculpatului Colesnicov Alexandr, care a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Colesnicov Alexandr să fie achitat în conformitate cu prevederile alin. (2), art. 390 Cod de procedură penală, deoarece fapta nu a fost săvârșită de inculpat, cu respingerea integrală a acțiunii civile înaintate în cadrul procesului penal. În motivarea apelului a indicat: - sentința a fost pronunțată cu încălcarea și ignorarea legii și anume cu încălcarea și ignorarea prevederilor art. 8 alin. (3), art. 19 alin. (1), art. 24 alin. (2), art. 26 alin. (3), art. 93 alin.(1), art. 94 p. 8 alin. (1), art. 95 alin. (1), art. 99 alin. (2), art. 100, alin. (4), art. 4 101, alin. (l), (2), (3) Cod de procedură penală, art. 321, alin. (1), (2) Cod penal, art. 384, alin. (3), art. 389 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală; - instanța de judecată la adoptarea senținței de condamnare în privința inculpatului Colesnicov Alexandr s-a rezumat pur și simplu la transcrierea din procesele-verbale ale ședințelor de judecată a declarațiilor martorilor acuzării și la indicarea documentelor și proceselor verbale ale acțiunilor procesuale; - instanța de judecată greșit indică în textul sentinței că inculpatul Colesnicov Alexandr în ședința de judecată, folosindu-se de dreptul său procesual, a refuzat să facă declarații, or în realitate a declarat, că el dorește să facă declarații; - instanța de judecată, contrar prevederilor legale a continuat examinarea cauzei în lipsa inculpatului Colesnicov Alexandr, deși refuzul nu a fost confirmat de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia, a respins toate demersurile înaintate de apărare, demersuri făcute de apărare în dorința de a stabili circumstanțele reale în care a decedat Uritean Bogdan, ceia ce de fapt trebuia să facă organul de urmărire penale și ulterior acuzatorul de stat în cadrul cercetării judecătorești; - în ședința de judecată din 26.11.2018, instanța de judecată absolut fără nici un temei legal a respins demersul apărării, privind efectuarea expertizei judiciare medico- balistice complexe a leziunilor corporale cauzate prin împușcare cu glonț, totodată a respins și demersul apărării cu privire la efectuarea expertizei psihiatrice în privința inculpatului Colesnicov Alexandr, deși în cadrul urmăririi penale a fost dispusă, acesta așa și nu a mai fost escortat în instituția medicală pentru petrecerea acesteia; - din textul sentinței, se atestă că, instanța de judecată nu s-a expus asupra nici unui argument expus de către apărare în susținerile verbale, nu s-a expus asupra solicitării apărării cu referire la neadmiterea ca probă a procesului-verbal cu privire la prezentarea spre recunoaștere a inculpatului Colesnicov Alexandr, părților vătămate Bambuleac Artur și Tabîică Ruslan, or pe lângă multiplele încălcări, în care au fost petrecute aceste acțiuni procesuale, enunțate de către apărare atât la etapa urmării penale, cât și ulterior în instanța de judecată, martorul Tabîică Ruslan, fiind audiat în instanță declară că, de către ofițerul de urmărire penală i s-a arătat mai întâi o fotografie a inculpaților, după care a avut loc prezentarea spre recunoaștere; - instanța de fond a fost respins și demersul apărării de anexare a unei copii de pe procesul-verbal de audiere a martorului Bambuleac Artur, pe parcursul urmăririi penale, cu expunere ulterioară asupra acestuia în sentință, proces-verbal anexat de către acuzator la un demers de prelungire a măsurii preventive sub formă de arest pe parcursul urmării penale, însă care nu se regăsește la materialele cauzei penale, conținutul căruia diferă de conținutul procesului-verbal care se regăsește în materialele cauzei penale expediate în instanță; - instanța de judecată în sentință nu a apreciat nici o probă din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - instanța de judecată nu a apreciat declarațiile părților vătămate a martorilor din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar contradicțiile dintre aceste declarații nu au fost înlăturate pe parcursul examinării cauzei în fond, or: partea vătămată Tabîică Ruslan, fiind audiat pe parcursul cercetării judecătorești, a declarat că a văzut în totalitate conflictul din acea seară, însă nu a putut să indice exact 5 acțiunile fiecărui inculpat, pe care el susține că chipurile i-a văzut atunci când au ieșit a doua oară la balcon să fumeze, iar inculpații deja îi așteptau cu armele în față și au început imediat să tragă. Tot Tabîică Ruslan, a mai declarat că coridorul în care s-a petrecut altercația era iluminat și că atunci când au intrat în apartamentul închiriat de către Bambuleac Artur, el cu o mână împingea ușa , deoarece cineva încerca să intre, cine anume el nu a văzut, iar cu mina dreaptă î-1 ținea din spate pe Bambuleac Artur, deoarece acesta era rănit; partea vătămată Bambuleac Artur, fiind audiată în instanță declară că, deși era rănit, atunci când împreună cu Tabîică Ruslan au intrat în apartament el nu era ținut din spate, ținându-se singur pe picioare, iar atunci când au ieșit a doua oară din apartament să fumeze, el era în față, Uritean Bogdan se afla în dreapta lui, Tabîică Ruslan în spate, iar inculpații țineau armele la spate, atunci când au început să tragă, cine anume din inculpați și în direcția cui au efectuat împușcăturile părțile vătămate nu au văzut; martorul Bambuleac Ludmila, mama lui Bambuleac Artur audiată în cadrul cercetării judecătorești a declarat, că feciorul ei nu era ținut de nimeni pe la spate, el se ținea singur pe picioare, ținea ușa și chema poliția, feciorul ei nu s-a uitat printre ușă cine împușcă și coridorul în care s-a petrecut altercația nu era iluminat; martorii Panțîr Gheorghi și Piveni Evgheni, fiind audiați au declarat că, atât la etajul 22 a blocului în referință, cât și etajul 23 lipsește iluminarea, lipsind în totalitate becurile și ei venind la fața locului din acest motiv au folosit lanternele, iar faptul lipsei iluminării se confirmă și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.01.2018, conform căruia cercetarea are loc în vizibilitate redusă, deoarece lipsește iluminarea, precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.01.2018, conform căruia cercetarea la fața locului îl constituie spatele blocului locativ, unde a fost depistat un pistol fără număr și fără țeavă de fixare a amorsorului pentru sunet, iar deja expertul în cadrul expertizei balistice conform fototabelului la aceasta, examinează o altă armă, la care se regăsește țeava de care se montează amorsorul de sunet; - instanța nu s-a expus în sentință în ce circumstanțe și de ce expertului i-a fost expediată o altă armă și nu cea ridicată în cadrul cercetării la fața locului; în ce circumstanțe apare o altă armă în materialele cauzei penale și cum a stabilit instanța de judecată că anume din această armă s-au cauzat leziunile corporale lui Bambuleac Artur și Uritean Bogdan; - distinct de aceste circumstanțe, instanța de judecată nu a luat în considerație și nu s-a expus asupra faptului că, pentru efectuarea expertizei au fost expediate obiectele ridicate în rezultatul comiterii în ”Farmacia Familiei” a unui atac tâlhăresc, despre care fapt vorbesc înscrierile de pe plicurile și cutiile, fotografiate de către expert, precum nu s-au expus asupra probelor care ar fi demonstrat că, inculpatul Colesnicov Alexandr păstra la domiciliul său din mun. Chișinău, bd. xxxx, armele indicate în actul în învinuire; - instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-317 din 01.02.2018 pe suprafața pistolului de model ”Macarov” nu s-au relevat careva urme papilare, precum și faptul că, conform raportului de expertiză fizico-chimică din 22.02.2018, gaze pulverulente pe hainele inculpaților nu au fost depistate, deși dacă acestea într-adevăr ar fi efectuat împușcături în acea seară, în mod obligatoriu urmau a fi depistate, deoarece se aflau într-un spațiu închis și la distanță mică unul față de altul; 6 - afirmația instanței, precum că, partea vătămată Bambuleac Artur a declarat categoric că anume inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii sunt persoanele, care la data și circumstanțele descrise , au tras în el și în prietenii lui Uritean Bogdan și Tabîică Ruslan, nu suportă nici o critică, or, instanța trebuia să-și pună întrebarea dacă putea acesta să declare altceva, în situația în care părților vătămate înainte de a fi audiate și înainte de a li se prezenta inculpații spre recunoaștere, le-au fost prezentate fotografiile acestora din urmă, iar fiind audiat inițial Bambuleac Artur nu indică numele persoanelor, nu descrie persoanele, ca ulterior după ce le-au fost prezentate fotografiile, Bambuleac Artur să indice numele acestora, să descrie cu lux de amănunte în ce erau îmbrăcați inculpații, caracteristici corporale, s.a.; - în susținerile verbale a atras atenția că, învinuirea înaintată lui Colesnicov Alexandr nu și-a găsit confirmarea, acuzarea neprezentând în instanță probe pertinente, și anume că urmărirea penală a fost efectuată nu de la fapt la persoană, ci invers, de la persoană la fapt, ce se confirmă și prin declarațiile unuia din inculpați, care a explicat instanței că în acea seară se căuta nu persoana care a comis infracțiunea, ci persoane, care anterior au fost condamnate (f.d. 145-151, vol. 7). 3.2. Inculpatul Gavriloi Anatolii, care a solicitat casarea sentinței din motivul că vinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor imputate nu a fost dovedită (f.d. 94, vol. 7). 3.3. Avocatul Bosîi Ion în interesele inculpatului Gavriloi Anatolii, care a solicitat casarea sentinței în privința lui Gavriloi Anatolii, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Gavriloi Anatolii, pe motiv că fapta imputată nu a fost săvârșită de acesta, cu respingerea acțiunii civile înaintate de Uritean Tatiana ca fiind neîntemeiată. În motivarea apelului a indicat: - vinovăția inculpatului Gavriloi Anatolii nu s-a confirmat, deoarece instanța a pus la baza concluziei sale despre vinovăția acestuia presupunerile care le-a făcut organul de urmărire penală; - ambii inculpați nu recunosc faptul că, în seara de 07.01.2018 au avut conflict cu părțile vătămate, armele nu le aparțin și ei nu le-au deținut în casă, însă potrivit sentinței Gavriloi Anatolii, a fost recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 290 alin. (1) Cod penal, art. 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal și art. 45, 145 alin.(2) lit. i) Cod penal; - făcând cunoștință cu sentința și probele care au fost puse la baza ei, apărarea ajunge la concluzia că nu există careva probe pertinente directe care ar dovedi implicarea inculpatului Gavriloi Anatolii, în comiterea infracțiunilor imputate, iar din materialele dosarului nu rezultă că, ambii inculpați au păstrat în casă armele de foc în baza cărora prin sentință ambii au fost condamnați. La faza urmăririi penale a fost percheziționat apartamentul unde domiciliază inculpații și nu s-au stabilit careva probe care ar da temei de ajuns la concluzia că, inculpații au deținut armele indicate în casă; - instanța de judecată și-a întemeiat hotărârea sa pe probe nepertinente; - procurorul nu a probat dacă infracțiunile imputate au fost săvârșite de către Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr și nu au prezentat probe instanței de judecată; - consideră inadmisibilă statuarea instanței, precum că nerecunoașterea vinovăției de către inculpați, este o metodă de apărare și eschivare de la răspundere penală pentru faptele comise și din aceste considerente respinge poziția lor totalmente; 7 - prima instanță nu a dat răspuns la întrebarea apărării referitor la legătura cauzală între crima săvârșită și acțiunilor inculpaților, deoarece partea vătămată Bambuleac Artur, în ședința de judecată a explicat că la data de 07.01.2018 când își serba ziua de naștere în apartament de ușă s-a apropiat un bărbat și a început să strige la el, după aceea a două oară cineva a deschis focul de armă, iar el fiind împușcat în piciorul drept, iar când a ieșit afară a observat că Uritean Bogdan, era la podea la etajul 23, iar cine a împușcat nu cunoaște. Alt martor Bambuleac Ludmila, a explicat că în ziua de 07.01.2018 se afla la feciorul ei unde a pregătit masa de sărbătoare de ziua de naștere feciorului Bambuleac Artur și a auzit că băieții au ieșit în coridor și se certa cu cineva. Tot ea a auzit împușcături de armă iar când ei au întrat în casă a văzut că feciorul ei avea o plagă de împușcătură în regiunea umărului stâng. După ce toți s-au liniștit, au observat că lipsește Uretean Bogdan și toți au ieșit în coridor să-l caute, pe care au găsit în coridor la etajul 23. Palpând pulsul s-a stabilit că este decedat și după aceia au chemat medicina de urgență și poliția; - consideră că în circumstanțele în care organul de urmărire penală încriminează săvârșirea unei crime, urma să prezinte probe pertinente ce dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia, din sentință însă se atestă că instanța de judecată, nu a făcut o analiză din care să reiasă cu certitudine că anume inculpații au săvârșit infracțiunile incriminate (f.d. 140-144, vol. 7).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2022, apelul avocatului Arabadji Mariana în interesele inculpatului Colesnicov Alexandr, apelul inculpatului Gavriloi Anatolii și apelul avocatului Bosîi Ion în interesele inculpatului Gavriloi Anatolii, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 20 decembrie 2018, privind condamnarea lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i), art. 290 alin. (1) Cod penal, au fost respinse ca nefondate fiind menținută această sentință fără modificări. Termenul executării pedepselor stabilite inculpatului Colesnicov Alexandr, a fost calculat din data de 27.06.2021, cu includerea perioadei de arest preventiv din 08.01.2018 până la 19.12.2018, inclusiv și perioadei aflării în arest preventiv din 20.12.2018 până la data de 27.06.2022. Termenul executării pedepselor stabilite inculpatului Gavriloi Anatolii, a fost calculat din data de 27.06.2021, cu includerea perioadei de arest preventiv din 08.01.2018 până la 19.12.2018, inclusiv și perioadei aflării în arest preventiv din 20.12.2018 până la data de 27.06.2022. 4.1. Instanța de apel pentru a decide în sensul dat a reținut că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și just a concluzionat că inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, au săvârșit infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, Colegiul penal constată cu certitudine că, Colesnicov Alexandr a comis infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal - purtarea și păstrarea armelor de foc și munițiilor fără autorizația corespunzătoare, infracțiunea 8 prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal - tentativă de omor intenționat, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului a două persoane, de două persoane, dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul și infracțiunea prevăzută de art. 45, 145 alin.(2) lit. i) Codul penal - omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane, iar Gavriloi Anatolii a comis infracțiunea a comis infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (1) Cod penal - purtarea și păstrarea armelor de foc și munițiilor fără autorizația corespunzătoare, infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal - tentativă de omor intenționat, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului a două persoane, de două persoane, dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul și infracțiunea prevăzută de art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal - omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane. Curtea de apel a constatat că deși, inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii vina în comiterea faptelor infracționale imputate nu au recunoscut-o, dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăția lor de comiterea infracțiunilor a fost dovedită integral prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele. Analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe analizate, instanța de apel a constatat că, ele demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și că acțiunile inculpaților urmează a fi calificate prin prisma articolelor sus- enunțate. Cu referire la infracțiunea comisă de inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii prevăzută de art. 290 alin.(1) Cod penal. Raportând starea de fapt la semnele componenței de infracțiune, instanța de apel a atestat prezența cumulativă atât a semnelor obiective cât și a celor subiective la fapta imputată inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii. Curtea de apel a remarcat că pentru survenirea răspunderii penale, în temeiul art. 290 Cod penal colegiu a atestat comiterea faptei prejudiciabile, și anume ”… Colesnicov Alexandr, urmărind scopul purtării și păstrării ilegale a armelor de foc și munițiilor, fără a avea autorizația corespunzătoare, … în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia pistolului cu țeavă ghintuită de model „Makarov” și douăsprezece cartușe calibrul 9x18 mm, pe care le-a păstrat ilegal la domiciliul său situat în Republica Moldova, mun. Chișinău, bd. xxx, ap. xxx până la 07 ianuarie 2018, aproximativ ora 22.00 min, ulterior fiind ridicate în urma efectuării cercetării la fața locului…” și ” Gavriloi Anatolii, urmărind scopul purtării și păstrării ilegale ai armelor de foc și munițiilor, fără a avea autorizația corespunzătoare…, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia pistolului cu țeavă ghintuită de model „Scorpion Vz.61” și douăzeci și șase cartușe calibrul 7,65x17 mm, pe care le-a păstrat ilegal la domiciliul său situat în Republica Moldova, mun. Chișinău, bd. xxxx, ap. xxx până la 07 ianuarie 2018, aproximativ ora 22.00 min., ulterior fiind ridicate în urma efectuării cercetării la fața locului…” or, tragerea la răspundere penală numai pentru comiterea acțiunilor de purtare, păstrare, procurare, fabricare, reparare și 9 comercializare ilegală a armelor și munițiilor este determinată de gradul de pericol social sporit al infracțiunii, în sensul în care, prin comiterea acestor acțiuni, deja este pusă în pericol securitatea publică, creându-se o stare de neliniște și nesiguranță în societate. Cu referire la latura subiectivă, instanța de apel a constatat că, atât Colesnicov Alexandr cât și Gavriloi Anatolii, au acționat cu vinovăție sub formă de intenție directă, ”… dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, cunoscând cu certitudine că purtarea și păstrarea ilegală a armelor de foc și munițiilor este interzisă, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său…” ori ultimii în cumulul probelor cercetate își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările lor prejudiciabile și au dorit în mod conștient survenirea acestor urmări, fiind responsabili și având vârsta subiectului infracțiunii. Curtea de Apel a notat că în combaterea alegațiilor apelanților și apărătorilor lor privind lipsa probelor în confirmarea faptului păstrării și deținerii de către inculpat a armelor de foc, urmează a da apreciere procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de 07 ianuarie 2018, potrivit căruia ”La marginea ușii de la intrare pe podeaua holului se observă un tub cărtuș (nr. 2), tot în hol vis-a-vis de ușa de la intrare lângă peretele holului la o distanță de 2m, de marginea ușii apartamentului se află un tub cărtuș numerotat cu (nr.3). În partea dreaptă de la ușa de intrare spre ascensor și scara comună cu balcon la distanța de 2,7m se află un cărtuș numerotat cu (nr.4) la distanța de 1m și distanța de 3,8m de la colțul ușii apartamentului este un alt hol vis-a-vis de ușa ascensorului. În holul din fața ascensorului la o distanță de 3,10m se află un glonte numerotat cu (nr.5), la distanța de 40 cm de nr.5 se află un glonte nr.6 lângă peretele holului de la marginea ușii ascensorului. La distanță de 1,40m pe podeaua holului se află un tub cărtuș nr.

Tot pe peretele ușii ascensorului la o distanță de 45cm și 72cm de la ușa ascensorului se află un recou numerotat cu nr.

De la marginea colțului peretelui ușii ascensorului se află un glonț numerotat cu nr.9, distanța 42cm. La o distanță de 1,05m se află un tub cartuș numerotat cu nr.

Pe peretele vis-a-vis de ușa ascensorului la o înălțime de 1,85m se află un recou numerotat cu nr.

Alături de peretele vis-a-vis de ușa ascensorului la distanță de 7cm se află un glonț numerotat cu nr.

Tot pe acest perete la înălțime de 1,73m se află un recou numerotat cu nr.13, alături la înălțimea de 1,61m se observă un recou numerotat cu nr.

De la colțul ușii ascensorului la distanță de 1,15m se finisează holul ascensorului. Imediat este amplasat balconul comun al etajului 22. Balconul și holul este divizat printr-o ramă de ușă albastră de lemn, lângă care se află un tub cărtuș numerotat cu nr.15, iar partea stângă spre scările etajelor la o distanță de 3,47m se află nr.

La distanța de 2,80m spre scara etajelor se află un glonț numerotat cu nr.17, iar în colțul balconului se află un tub cartuș la o distanță de 2,10m numerotat cu nr.

Pe marginea scării între etaje, urcare spre etajul 23 a blocului locativ se află un tub cartuș numerotat cu nr.19” (f.d. 10-14, vol. 1), procesului-veral de cercetare la fața locului din data de 08 ianuarie 2018 și planțele fotografice, în baza cărora s-a stabilit că ” … se observă aruncate de la o distanță înaltă și haotic, fiind puțin îngropate în sol, un încărcător marcat cu lit. A depistat în partea din față a blocului pe bd. xxxxx, Chișinău, fiind încărcat cu cartușe, un încărcător marcat cu lit. M cu cartușe depistat în partea din față lângă fațada blocului de pe str. xxxx, Chișinău, un pistol mitralieră de tip 10 ”Scorpion 61” cu nr. D3257 marcat cu lit. D, un pistol fără număr marcat cu lit. B în fața fațadei casei de pe bd. xxxx, Chișinău, un amortizator de sunet marcat cu lit. E depistate lângă pistolul fără număr…Au fost depistate și cartușe 9x18 mm, fiind într-o poziție haotică asemănătoare căderii de la o înălțime înaltă… a fost găsit și un cartuș cal. 7,65…” (f.d. 33-34, vol. 1), aflate în coroborare directă cu raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-317 din 22 februarie 2018 (f.d. 218-230, vol. 1). Instanța de apel, contrar aserțiunilor reprezentanților inculpaților, a relevat că, în coroborarea proceselor-verbale de cercetare la fața locului, se atestă, inechivoc, că, cartușurile de cal. 7,65x17mm și 9x18mm ale armelor de model ”Makarov” și ”Scorpion VZ.61” depistate în fața blocului pe bd. xxxx, Chișinău sunt identice celor descoperite în scara blocului, la etajele 22 și 23, fapt ce permite a concluziona că, armele enunțate au constituit obiectul săvârșirii infracțiunilor de către inculpați. Mai mult ca atât, în consolidarea constatărilor enunțate vine și concluzia raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-649 din 22 februarie 2018, care a concluzionat că, ”pistolul fără număr se referă la categoria armelor de foc letale și este un pistol de model „Makarov” de calibrul 9x18 mm, cu lovitură centrală, confecționat industrial în Federația Rusă, modificat artizanal prin înlocuirea țevii cu o țeavă de același calibrul, adaptată pentru montarea amortizorului de sunet. Arma cu numărul „D 3257” se referă la categoria armelor de foc letale și este un pistol-mitralieră cu țeava ghintuită, de model „Scorpion Vz.61” cu lovitură centrală, confecționat industrial în „Cehoslovacia” în anul 1966, destinat pentru trageri cu cartușe de calibrul 7,65 mm Br. Două obiecte cilindrice constituie amortizoare de sunet pistolului fără număr de model „Makarov” prezentat la examinare iar celălalt cu lungimea mai mică nu poate fi atașat. Un obiect cilindric codificat confecționat din metal magnetic cu lungimea totală de 118 mm și diametrul maximal/minimal 33/24 mm, are la un capăt un orificiu filetat pe centru cu diametrul maximal de 12,7 mm, iar la celălalt capăt are un capac care se înșurubează pe care este prezent un orificiu central și două în jurul acestuia, cu diametrul maximal de 9,8 mm canalul interior fiind lis. Reieșind din construcția la un capăt a obiectului s-a încercat fixarea pe țeava pistolului prezentat observând că acesta nu se fixează pe țeava pistolului de model „Makarov” prezentat la examinare. Patru gloanțe prezentate spre examinare, au constituit părți componente a cartușelor de cal. 7,65x17 mm (.32 ACP sau .32 Auto) cu lovitură centrală, confecționate industrial. Trei gloanțe prezentate spre examinare, au constituit părți componente a cartușelor de cal. 9x18 mm (9 mm 28 Makarov7) cu lovitură centrală, confecționate industrial, 5 (cinci) tuburi de cartușe prezentate spre examinare constituie părți componente a cartușelor cal. 7,65x17 mm /7,65 mm Browning/ (.32 ACP sau .32 Auto), cu lovitură centrală și sunt confecționate industrial la întreprinderea „Pravi Partizan” or. Uzice, Iugoslavia, în anul 1981 și 1983 destinate și titulare pentru efectuarea de trageri (în starea asamblată - cartuș), din arme cal. 7,65mmBr., de model „Scorpion Vz.61. Beretta 3032 Tomcat, HK4, Туре 64. Туре 77, CZ 83 ș.a., 3 (trei) tuburi de cartușe, prezentate la examinare, au constituit părți componente a cartușelor de cal. 9x18 mm (9 mm Makarov) cu lovitură centrală, confecționate industrial la întreprinderea „Юрюзанский механический завод”, or. Iurezani, Federația Rusă. Patru gloanțe de cal. 7,65x17 mm, prezentate la examinare au fost trase cu pistolul-mitralieră de model „Scorpion Vz.61” cu seria și numărul „D 3257” cal. 7,65x17 mm. Trei gloanțe de cal. 9x18 mm, prezentate la examinare au fost trase cu 11 pistolul fără număr de model „Makarov” de calibrul 9x18 mm. , cinci tuburi de cartuș de cal. 7,65x17 mm, prezentate la examinare au fost trase cu pistolul-mitralieră de model „Scorpion Vz.61” cu seria și numărul „D 3257” cal. 7,65x17 mm. Trei tuburi de cal. 9x18mm, prezentate la examinare au fost trase cu pistolul fără număr de model „Makarov” de calibrul 9x18mm. Ținând cont de starea învelișului gloanțelor, a modului de montare a asemenea tuburi și glonți, a particularităților constructive și metalului din care au fost confecționate acestea, a faptului că glonțul fiind propulsat prin canalul țevii și lovind un obstacol pierde urmele primare de montare cu tubul și capătă altele noi, nimicindu-le pe cele inițiale, formularea unei concluzii certe sau probabile, dacă tuburile și gloanțele prezentate la examinare au constituit anterior un tot întreg, n-a fost posibil, 12 (douăsprezece) cartușe prezentate la examinare, se referă la categoria munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul 9x18 mm (9 mm Makarov7) cu lovitură centrală, cu glonț cu miez din metal dur, fiind confecționate industrial la uzina de muniții „Юрюзанский механический завод” Federația Rusă, unsprezece în anul 1986 și unul în anul 1983 și sunt destinate pentru trageri din pistoale de model - Makarov, Baikal-442, PMM, APS, CZ-83, PA- 63, P-64, RK59, Fort 12, Fort 14, Fort 17, 26 (douăzeci și șase) cartușe prezentate la examinare se referă la categoria munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul 7,65 mm Browning (7,65x17 mm), cu lovitură centrală, cu gloanțe cu miez din metal moale, confecționate industrial: șaptesprezece la întreprinderea „Pravi Partizan” or. Uzice, Iugoslavia, în anul 1978, 1979, 1980, 1981 și 1983; două la întreprinderea „Sellier & Bellot” or. Praga, Cehia, începând cu anul 1983; șapte la întreprinderea „Gustav Genschowund Company” or. Durlach, Germania, destinate pentru efectuarea tragerii din pistoale cal. 7,65 mm Br. cu țeava ghintuită de model Scorpion Vz.61, Beretta 3032 Tomcat, HK4, Туре 64, Туре 77, CZ 83, Pistolul fără număr de model „Makarov” cal. 9x18 mm și pistolul-mitralieră de model „Scorpion Vz.61” cu seria și numărul „D 3257” de cal. 7,65x17 mm, prezentate la examinare, sunt în stare de funcționare și utile pentru efectuarea tragerilor, 26 (douăzeci și șase) cartușe cal. 7,65x17 mm și 12 (douăsprezece) cartușe cal. 9x18 mm, prezentate la examinare sunt utile pentru tragere” (f.d. 218-230, vol. 1). Colegiu a reținut și declarațiile martorului Tabîică Ruslan, potrivit cărora, ”… Aproape de camera balconului comun de la etajul 22 al blocului locative, fiind aproximativ la 1,5 m., Tabîică Ruslan a observat că de după colț au ieșit acele două persoane care puțin mai devreme le-au reproșat precum că pe unul din ei l-au scuipat, își amintește că după apariția lor în vizorul său, unul din ei a strigat ceva în limba rusă, după care Tabîică Ruslan a observat că ambii au scos de la spate câte o armă de foc, își amintesc că acel mai tânăr avea în mână un pistol asemănător cu pistolul de model „Makarov”, iar cel în etate avea în mână un pistol-mitralieră asemănător cu un automat…”, or, martorul în mărturiile sale a enunțat că anterior a activat în cadrul MAI, ca fiind angajat al izolatorului de detenție provizorie al direcției de poliție al mun. Chișinău și cunoaște, chiar a efectuat trageri din arma de foc care o avea în dotare, pistol de model ”Makarov”, inclusiv și din automat ”Kalașnicov AK 74”, în cumul cu declarațiile oferite de martorul/partea vătămată Bambuleac Artur, care a indicat că, ”… Sașa avea un pistol de model „PM”, iar cealaltă persoană avea un pistol-mitralieră asemănător cu un pistol de model Scorpion sau altceva de acest gen, aceasta o cunoaște deoarece activează în calitate de agent de pază la „Justar” și în exercițiul funcției îi sunt 12 încredințate arme din dotare, din acest considerent cunoaște tipurile și modelele de arme de foc…”. Instanța de apel a respins și invocările avocatului, în interesele inculpatului Colesnicov Alexandr cu referire la lipsa urmelor papilare pe suprafața pistolului de model ”Macarov”, constatate prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-317 din 01 februarie 2018, or, reieșind din cumul de probe anexate la materialele cauzei, în coroborare cu celelalte rapoarte de expertiză și declarațiilor părților vătămate și martorilor, se atestă, cu certitudine culpabilitatea inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate. Colegiul penal a desconsiderat argumentele reprezentantului inculpatului Colesnicov Alexandru, avocatul Arabadji Mariana privind prezentarea spre expertizare a unor obiecte ridicate în rezultatul comiterii în ”Farmacia Familiei” a unui atac tâlhăresc, în situația în care, din conținutul raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-317 din 01 februarie 2018, se constată cu certitudine că, materialele puse la dispoziția expertului sunt obiectele ridicate de la locul săvârșirii infracțiunii de pe adresa mun. Chișinău, bd. Dacia 50, iar cumulul de probe anexate vin în confirmarea acestui fapt. Cu referire la infracțiunea comisă de inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal. Raportând starea de fapt la semnele componenței de infracțiuni, instanța de apel a atestat prezența cumulativă atât a semnelor obiective cât și a celor subiective la fapta imputată inculpaților. Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal atestată și prin declarațiile martorului-părții vătămate, care fără divergențe și în mod cert a relatat că ” după o perioadă de timp, posibil în jurul orelor 21 și 00 min., ei trei iar au ieșit afară la balcon pentru a fuma. În timpul deplasării spre balcon, mergea primul Bogdan al doilea Artur și Tabîică Ruslan în spatele lui Artur. Aproape de camera balconului comun de la etajul 22 al blocului locativ, fiind aproximativ la 1,5 m., Tabîică Ruslan a observat că de după colț au ieșit acele două persoane care puțin mai devreme le-au reproșat precum că pe unul din ei l-au scuipat. Își amintește că, după apariția lor în vizorul lor, unul din ei a strigat ceva în limba rusă, după care Tabîică Ruslan a observat că ambii au scos de la spate câte o armă de foc, își amintesc că acel mai tânăr avea în mână un pistol asemănător cu pistolul de model „Makarov”, iar cel în etate avea în mână un pistol- mitralieră asemănător cu un automat. După aceea ambii au deschis focurile asupra lor, și la acel moment Tabîică Ruslan a observat că Bogdan fiind primul în față s-a repezit spre ei, din ce motive Tabîică Ruslan nu a înțeles, însă Tabîică Ruslan cu Artur rămăsese în fața lor, Tabîică Ruslan atunci l-a apucat de haină pe Artur și repede l-a tras în spate, încercând să fugă înapoi în apartament. În acel moment Tabîică Ruslan îl trăgea pe Artur, el fiind în fața lui și persoanele date efectuau împușcături în direcția lor. Astfel Tabîică Ruslan a reușit să-l tragă pe Artur în apartamentul nr. xxx, situat pe adresa bd. xxxx mun. Chișinău, însă când a vrut să închidă ușa de la intrare, a observat că persoana în etate, care avea un pistol - mitralieră în mână a reușit să vâre mâna între ușă și nu le permitea s-o închidă, unde în acel moment Artur a încercat să-l lovească forțând ușa, el a reușit să bage arma printre ușă și a efectuat câteva focuri în direcția lui Artur în timp 13 ce se afla în apartament, după care, Tabîică Ruslan crede că a fost lovit mai tare cu ușa, și a luat mâna de pe marginea uși și s-a reușit să se închidă ușa. Imediat după ce s-a închis ușa Tabîică Ruslan a observat că umărul stâng și piciorul drept a lui Artur era însângerat, atunci și-a dat seama că a fost împușcat de către acele două persoane.”. Această concluzie derivă inclusiv din declarațiile martorului/părții vătămate Bambuleac Artur, care a menționat că, ” Ulterior aproximativ la orele 21 și 00 min. Bambuleac Artur cu Bogdan și Ruslan, din nou au ieșit la balconul comun de la nivelul 22 al blocului locativ sus-indicat, să fumeze, spre balcon Bambuleac Artur cu Bogdan mergea înainte, iar Ruslan în spatele lor. În momentul când Bambuleac Artur cu Bogdan au ieșit la balcon, acolo deja îi așteptau Sașa cu cealaltă persoană mai în vârstă, și persoana mai în vârstă i-a întrebat în limba rusă „șto rebeata na perecur?” după care imediat ambii, atât Sașa cât și persona data, au scos arme de foc, și anume Sașa avea un pistol de model „PM”, iar cealaltă persoană avea un pistol-mitralieră asemănător cu un pistol de model Scorpion sau altceva de acest gen, aceasta o cunoaște deoarece activează în calitate de agent de pază la „Justar” și în exercițiul funcției îi sunt încredințate arme din dotare, din acest considerent cunoaște tipurile și modelele de arme de foc. Astfel aceștia dorind să împuște în Bambuleac Artur, arma mitralieră a avut trei rateuri adică „осечка”, iar a patra oară Bambuleac Artur deja făcând un pas în spate, a auzit o împușcătură și a simțit în piciorul drept o lovitură. Tot în acest moment Bogdan s-a îndreptat spre persoanele sus-menționate și în acel moment Bambuleac Artur a mai auzit mai multe împușcături, însă nu a văzut cine anume le efectua, dar crede că ambii efectuau în continuare împușcături. În momentul când Bogdan s-a repezit înspre persoanele sus-indicate, Bambuleac Artur cu Ruslan s-au întors în apartament, iar persoana mai în vârstă a fugit din urma lor și în momentul când Bambuleac Artur a încercat să închidă ușa persoana dată cu mâna stânga încerca să țină ușa, iar cu mâna dreaptă în care avea arma de foc care se asemănă cu pistolul-mitralieră Scorpion, a mai efectuat două împușcături în umărul stâng lui Bambuleac Artur și în acest moment a reușit să închidă ușa apartamentului…”, declarații care coroborează cu concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 201802D0054 din 06 februarie 2018, potrivit căruia cet. Bambuleac Artur ia fost cauzate două plăgi prin arma de foc la nivelul hemitoracelui stâng cu penetrare, contuzia pulmonului stâng, hemotorace pe stângă, plagă transfixantă prin armă de foc la nivelul coapsei dreptei (f.d. 142-143, vol. 1). În aceste condiții de fapt stabilite precum și poziția inculpaților privind lipsa vinovăției în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal, nu pot fi reținute în sensul lipsei vinovăției, ori această este dovedită în afara oricărui dubiu prin declarațiile martorului Uritean Tatiana, ” … după ceva timp iar au mai ieșit la balcon pentru a fuma, însă peste 1-2 min., Artur și Ruslan s-au întors înapoi în apartament speriați care încercau să închidă ușa, însă nu reușeau din motiv că cineva încerca să pătrundă în domiciliu, și totodată efectua careva împușcături în coridorul comun. Atunci a observat că Bogdan nu s-a mai întors în apartament…”, prin declarațiile martorului Bambuleac Ludmila care a declarat că ”…peste ceva timp iar au ieșit la balcon pentru a fuma, iar peste 1-2 min., Artur și Ruslan au intrat speriați în apartament, și încercat să închidă cu putere ușa de la intrare, însă de partea cealaltă a ușii se auzea careva împușcături, atunci a observat că Artur era rănit. Atunci a mai observat că Bogdan nu s-a întors în apartament, după care a chemat poliția și medici de 14 la urgență…”. În ordinea celor relevate, instanța de apel a conchis că, numărul împușcăturilor efectuate din armele de foc, procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 07 ianuarie 2018 cu tabelul fotografic, conform căruia, a fost cercetat și fotografiat locul faptei, unde au ridicate mai multe obiecte cu urme ale acestei fapte, inclusiv, tuburi de la cartușe (f.d. 10-32, vol. 1), ordonanța de ridicare din 11 ianuarie 2018, potrivit căreia, a fost ridicat unu glonț extras din corpul cet. Bambulec Artur, care a fost internat în SCMU secția Traumatism asociat (f.d. 120, vol. 1)), precum și atitudinea agresivă a inculpaților, denotă expres intenția inculpaților de omor. Instanța de apel a statuat că prin cumulul de probe elucidate în cadrul urmăririi penale, precum și examinării cauzei penale în instanța de judecată, s-a stabilit cu certitudine că, inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, au efectuat împușcături în direcția părților vătămate Bambuleac Artur și Tabîică Ruslan, însă din motive independente de voința inculpaților, acțiunile lor nu au fost duse până la capăt și nu și-au produs efectul, care, potrivit declarațiilor părții vătămate Tabîică Ruslan, ”Tabîică Ruslan atunci l-a apucat de haină pe Artur și repede l-a tras în spate, încercând să fugă înapoi în apartament…Astfel, Tabîică Ruslan a reușit să-l tragă pe Artur în apartamentul nr. xxx…, însă când a vrut să închidă ușa de la intrare, a observat că persoana în etate, care avea un pistol-mitralieră în mână a reușit să vâre mâna între ușă și nu le permitea s-o închidă, unde în acel moment Artur a încercat să-l lovească forțând ușa, el a reușit să bage arma printre ușă și a efectuat câteva focuri în direcția lui Artur în timp ce se afla în apartament, după care, Tabîică Ruslan crede că a fost lovit mai tare cu ușa, și a luat mâna de pe marginea ușii și a reușit să închidă ușa. Imediat după ce s-a închis ușa Tabîică Ruslan a observat că umărul stâng și piciorul drept a lui Artur era însângerat…”, declarații similare date de către partea vătămată Bambuleac Artur. Cu referire la infracțiunea comisă de inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, prevăzute de art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal. Instanța de apel a conchis că prima instanță corect și întemeiat a calificat acțiunile inculpaților prin prisma art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, deoarece probele cercetate în ședința de judecată dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, adică, omorul săvârșit asupra unei persoane, acțiune comisă de două persoane. S-a menționat că obiectul juridic special îl formează relațiile sociale cu privire la viața persoanei, iar obiectul juridic material îl constituie corpul persoanei, fapta prejudiciabilă fiind realizată prin acțiune de lipsire ilegală de viața a unei persoane, și anume ,, … Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, la 07 ianuarie 2018, aproximativ la ora 21:00 min., prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord, în urma unui conflict verbal produs cu Tabîică Ruslan, Uritean Bogdan și Bambuleac Artur pe platoul comun al etajului 22 din scara blocului locativ de pe adresa mun. Chișinău bd. xxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul omorului a unei persoane, a plecat în apartamentul său nr. xxx de pe aceeași adresă, de unde, Colesnicov Alexandr a luat cu sine arma de foc cu țeava ghintuită model „Makarov” cu calibrul 9x18 mm, cu numărul de serie înlăturat artizanal, iar Gavriloi Anatolii a luat armă de foc cu țeavă ghintuită de model „Scorpion” cu calibrul 7,65x17 mm, deținute ilegal, cunoscând că, în armele vizate supra sunt introduse cartușe și, dorind moartea cet. Uritean Bogdan…, au 15 urcat înapoi la etajul 22 al casei menționate și, acționând cu intenție directă, au efectuat mai multe împușcături din arma de foc menționată în direcția numitului…”, și urmarea prejudiciabilă constituind moartea cerebrală a victimei, ”în rezultatul cărora, a survenit moartea cet. Uritean Bogdan…” stabilit prin raportul de expertiză nr. 201803C0071 din 16 februarie 2018, care a constatat cu certitudine că, ”moartea victimei Uritean Bogdan a.n. xx.xx.xxxx a survenit în rezultatul hemoragiei interne și externe consecință a plăgilor prin împușcare cu glonț, penetrante, transfixiante a toracelui și abdomenului cu lezarea pielii, peritoneului parietal, splinei, pancreasului, aortei, suprarenalei, ficatului, venei cava inferioare ce se confirmă prin modificările patologice depistate la examinarea medico-legală a cadavrului. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat leziuni corporale: orificii de intrare pe torace și abdomen, orificii de ieșire pe spinare și abdomen; orificiu de ieșire de pe torace se prelungește cu un canal de rănire cu o direcție relativ rectilinie cu lezarea pielii, mușchilor, coastei și scapulei; orificiu de intrare de pe partea laterală stingă a abdomenului se prelungește cu un canal de rănire relativ rectiliniu-ascendent cu lezarea pielii, diafragmei, splinei, pancreasului, aortei, ficatului, venei cava inferioare, care au fost cauzate prin împușcare cu glonț, cu puțin timp până la deces și în asociere ca periculoase pentru viață, se califică ca vătămare corporală gravă. Leziunile corporale au fost cauzate prin împușcare cu glonț. Leziunile corporale din regiunea abdomenului au o legătură cauzală directă cu cauza survenirii decesului. De la cauzarea leziunilor corporale și până la instalarea decesului s-a scurs un timp scurt, legătura cauzală fiind una directă dintre faptă și urmarea dată. În continuare cu referire la latura subiectivă, instanța de apel a constatat că, atât Colesnicov Alexandr, cât și Gavriloi Anatolii au acționat cu vinovăție sub formă de intenție directă, de atentare la viața persoane, ” … dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora…” ori ultimul în cumulul probelor cercetate își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările lor prejudiciabile și au dorit în mod conștient survenirea acestor urmări, ultimii fiind responsabili și având vârsta subiectului infracțiunii. Mai mult ca atât, instanța de apel subliniază că, în baza raportului de expertiză judiciară nr. 201835A0065 din 26 februarie 2018, s-a stabili că Gavriloi Anatolii X. a.n. xx.xx.xxxx, din punct de vedere obiectiv nu se evidențiază existența unei maladii psihice de natură să-i afecteze capacitatea sa de a discerne sau de a conduce cu acțiunile sale, deci, în cazul că în instanță va fi probată vinovăția, urmează a fi recunoscut responsabil de fapta comisă. Gavriloi Anatolii, atât în prezent, cât și la momentul comiterii infracțiunii, nu suferă și nu suferea de vreo boală psihică cronică și evolutivă, tulburare psihotică temporară sau altă stare patologică care să-i modifice în mod semnificativ discernământul, deci, avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată. Gavriloi Anatolii, nefiind bolnav psihic, nu necesită aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical. Gavriloi Anatolii, nu manifestă indicii de imaginație sporită, exagerarea celor percepute, sau fantezie patologică (f.d. 1-8, vol. 2). Instanța de apel, în dezacord cu argumentele formulate în cererea de apel privind achitarea inculpatului, a reținut declarațiile martorilor/părților vătămate Tabîică Ruslan și Bambuleac Artur, care au indicat că, ”după aceea dânșii au plecat pe scări, între timp ușile ascensorului s-au deschis, de unde o voce feminină a întrebat în limba rusă „Sașa ești aici?” la care ei au comunicat că el a plecat, și după aceea ușile ascensorului s-au 16 închis și doamna a plecat”, ” …în momentul când Bambuleac Artur cu Bogdan au ieșit la balcon, acolo deja îi așteptau Sașa cu cealaltă persoană mai în vârstă, și persoana mai în vârstă i-a întrebat în limba rusă „șto rebeata na perecur?” după care imediat ambii, atât Sașa cât și persona data, au scos arme de foc, și anume Sașa avea un pistol de model „PM”, iar cealaltă persoană avea un pistol-mitralieră asemănător cu un pistol de model Scorpion sau altceva de acest gen…Astfel aceștia dorind să împuște în Bambuleac Artur, arma mitralieră a avut trei rateuri adică „осечка”, iar a patra oară Bambuleac Artur deja făcând un pas în spate, a auzit o împușcătură și a simțit în piciorul drept o lovitură…” declarații care coroborează inclusiv cu procesele-verbale de cercetare la fața locului din data de 07 ianuarie 2018 și 08 ianuarie 2018, în urma căreia a fost cercetat și fotografiat locul faptei, unde a fost depistat cadavrul victimei Bogdan Uritean, precum și ridicate mai multe obiecte cu urme ale acestei fapte, inclusiv, tuburi de la cartușe a fost cercetată o porțiune din terenul din spatele blocului, nr. xx, bd. xxxxx, mun. Chișinău, conform căruia au fost depistate și ridicate două pistoale, două amortizoare, două încărcătoare, 9 cartușe de calibru diferit și precum și procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 08 ianuarie 2018 cu tabel fotografic, conform căruia, partea vătămată Tabîică Ruslan (la acel moment martor) l-a recunoscut pe inculpatul Colesnicov Alexandr drept persoana, care la data și circumstanțele descrise a aplicat arma în privința lui și victimei Bogdan Uritean, procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 08 ianuarie 2018 cu tabel fotografic, conform căruia, partea vătămată Tabîică Ruslan (la acel moment martor) l-a recunoscut pe inculpatul Gavriloi Anatolii drept persoana, care la data și circumstanțele descrise a aplicat arma în privința lui și victimei Bogdan Uritean și procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 23 februarie 2018 cu tabel fotografic, conform căruia, partea vătămată Tabîică Ruslan (la acel moment martor) l-a recunoscut pe inculpatul Colesnicov Alexandr drept persoana, care la data și circumstanțele descrise a aplicat împușcături cu un pistol asemănător cu cel de model „Macarov” în direcția lui, a părții vătămate Tabîică Ruslan și a victimei Bogdan Uritean. Contrar aserțiunilor reprezentantului apelantului Colesnicov Alexandr privind încălcarea procedurii de recunoaștere a persoanei, instanța de apel a atestat că, procesele verbale de recunoaștere a persoanelor din data de 08 ianuarie 2018 (f.d. 21, 24, 27, vol. 2) au fost întocmite cu respectarea procedurii legale, acestea fiind semnate de către persoanele vizate în lipsa a careva obiecții în acest sens. În plan secund cu referire la argumentul părții apărării precum că, declarațiile martorilor Tabîică Ruslan și Bambuleac Artur stabilesc că, coridorul era iluminat și ultimii nu puteau ști cine anume din inculpați și în direcția cui au efectuat împușcăturile, au fost apreciate critic și nu au putut fi reținute or, din declarațiile martorilor/părților vătămate enunțați rezultă cu certitudine că peroanele cu care s-a iscat un conflict din motivul că aceștia au scuipat peste balcon, sunt și ”persoanele anterior descrise”, care, ulterior ”au scos de la spate arme de foc și au efectuat multiple împușcături în direcția lor”. Totodată, Colegiul penal a reținut și declarațiile date de partea vătămată Bambuleac Artur, în acest sens, care a relatat că, ” … persoana necunoscută de gen masculin, care s- a adresat la ei, avea statura de aproximativ 160-170 cm, corpolența sportivă, frezat scurt și chel pe partea din față a capului, avea nasul proeminent, vorbitor de limbă rusă (pe care l-a recunoscut în cadrul prezentării spre recunoaștere a persoanei din 23.02.2018). 17 După ce persona dată a coborât pe scări imediat s-au deschis ușile la ascensor, de unde o doamnă a întrebat în limba rusă „ dacă Sașa e aici?”, la ce Bambuleac Artur i-a răspuns că acesta a coborât deja pe scări și în acel moment a înțeles că persoana de gen masculin sus indicatul se numește Sașa (iar în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală a aflat că se numește Colesnicov Alexandr a.n. 1985), în continuare aproximativ peste 2-3 minute, persoana sus menționată pe nume Sașa, iarăși a venit la ei, însă de data asta era împreună cu încă o persoană de gen masculin pe care la fel Bambuleac Artur nu-1 cunoaște, însă ține minte cu certitudine că acesta avea înălțimea aproximativ 170-180 m, era mai în vârstă ca „Sașa” și anume aproximativ 50-55 ani, părul de culoare sură, de asemenea vorbitor de limbă rusă, pe care l-ar recunoaște cu siguranță în cazul în care i- ar fi prezentat spre recunoaștere…”. Prin urmare, instanța de apel a subliniat că, faptul lipsei iluminării nu reprezintă un motiv întemeiat și plauzibil întru stabilirea lipsei săvârșirii faptei infracționale de către inculpați, or, probele în cumulul lor, atestă cu certitudine vinovăția ultimilor în comiterea infracțiunilor imputate, fapt probat incontestabil, atât în cadrul urmării penale, cât și pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată. Totodată, acordând deplină eficiență probatoriului administrat, instanța de apel a conchis că, decesul victimei Uritean Bogdan, precum și multiplele leziuni depistate la Bambuleac Artur, se găsesc într-o legătură de cauzalitate directă cu acțiunile inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, exprimate prin efectuarea multiplelor împușcături din armele de foc în direcția lui Uritean Bogdan, Bambuleac Artur și Tabîică Ruslan, așa după cum s-a stabilit mai sus. Curtea de apel a apreciat critic solicitările apărării privind achitarea inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii de comiterea infracțiunilor prevăzute art. 290 alin. (1) Cod penal, art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal și art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, or, aceste afirmații reprezintă o opinie subiectivă a apelanților, sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, luând în considerație că, din probele administrate legal și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, concluziile privind vinovăția inculpaților sunt întemeiate, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, iar ansamblul probelor cauzei indicate supra, dându-le o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilesc cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptelor și prezența în acțiunile acestora a elementelor infracțiunilor date. De asemenea, instanța de apel nu a putut reține ca fiind întemeiate alegațiile apărătorului privind încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil, în sensul în care, față de lucrul judecat de primă instanță, s-a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu faptele incriminate prin rechizitoriu inculpaților astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Referitor la faptul că, inculpații Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii nu au avut posibilitate să facă cunoștință cu materialele cauzei, nefiindu-le garantat un traducător în acest sens, Colegiul a stabilit că, la materialele cauzei lipsesc careva date 18 din care ar rezulta că apărarea sau inculpatul au adresat instanței de judecată careva cereri în acest sens, iar instanța nu le-ar fi satisfăcut, iar actele întocmite au fost traduse în limba rusă, limbă care este cunoscută de inculpați, fapt confirmat prin cererile depuse de acesta. S-a atestat că pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de fond, inculpații au fost asistați de interpret, fapt consemnat în procesele-verbale ale ședințelor de judecată, drept urmare colegiul nu a atestat o ingerință compatibilă art. 6 a CEDO. Instanța de apel nu a putut reține ca plauzibile nici argumentele apărării referitor la faptul, respingerii de către instanța de fond a demersului privind efectuarea expertizei judiciare medico-balistice compexe a leziunilor corporale, ori instanța de apel reprezentând o continuitate a procesului penal, prin încheierea din data de 08 octombrie 2019 a respins ca nefondată cererea apărătorului Arabadji Mariana, în interesele inculpatului Colesnicov Alexandr, privind dispunerea efectuării expertizei medico- balistice compexe repetate pe cauza penală în privința lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii (f.d. 66-70, vol. 8), iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 25 mai 2021, instanța de apel s-a expus asupra netemeiniciei demersul înaintat, în situația în care, concluziile experților invocate în rapoartele de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-317 din 01 februarie 2018 și nr. 34/12/1-R-654 din 22 februarie 2018 au fost bazate pe un substrat factologic definitiv, iar experții, în baza art. 312 Cod penal, au fost preîntâmpinați despre răspundere penală (f.d. 204-208, vol. 8). Distinct, instanța de apel a desconsiderat alegațiile reprezentantului inculpatului Gavriloi Anatolii, avocatul Spoială Vladimir privind încălcarea de către instanța de fond a regulilor privind compunerea instanței de judecată, or, prin încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Central din data de 25 aprilie 2018, s-a dispus judecarea cauzei penale de învinuire a lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) și art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, de completul de judecată format din judecătorii: Constantin Damaschin – președintele completului, Svetlana Garștea-Bria – raportor, Cristina Cheptea (f.d. 4-5, vol. 5). Instanța de apel a remarcat că contrar celor invocate de către avocat, modificarea completului de judecată a avut loc pentru examinarea demersurilor procurorului privind prelungirea măsurii preventive în privința inculpaților, în legătură cu aflarea în concediu a judecătorilor înlocuiți, temei de modificare compatibil cu prevederile art. 161 a Legii nr. 514 privind organizarea judecătorească, potrivit cărora președintele instanței judecătorești are dreptul să constituie completele de judecată și să decidă asupra schimbării membrilor acestora, în condițiile art. 61 alin.(11) a legii supra, prin urmare colegiul penal a atestat că argumentele date nu pot constitui o ingerință a drepturilor procesuale a inculpaților, ultimele fiind prevăzute de lege art. 61, art. 161 a Legii nr. 514 privind organizarea judecătorească precum și art. 344 Cod de procedură penală. Considerentele primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul că, vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel, faptele acestora, reținută prin sentință, întrunesc elementele infracțiunii imputate. Cu referire la argumentul apărării privind soluția de încadrare eronată a faptelor imputate inculpaților și anume concursul de infracțiuni dintre art. 27, 145 alin. (2) lit. g), 19 i) Cod penal și art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și nu în tentativă de omor a două persoane, de două persoane, dar care, din cauze independente de voința făptuitorului, acest argument nu poate fi reținut ori dincolo de tezele și premisele doctrinare privind calificarea faptei infracționale în cazul unui concurs de infracțiuni dintre art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal și art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, instanța de apel a atestat în plan prioritar care a fost intenția inculpaților la săvârșirea faptelor imputate, calificarea fiind una conformă intenției infracționale descrise supra. Cu referire stabilirea pedepsei penale inculpatului Colesnicov Alexandr pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei, urmează de luat în considerație faptul în calitate circumstanțe agravante în privința inculpatului în conformitate cu art. 77 Cod penal nu s-au stabilit la comiterea infracțiunii, nefiind stabilite nici careva circumstanțe atenuante potrivit prevederilor art. 76 Cod penal. Cu referire la art. 16 Cod penal, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, inculpatul a comis infracțiuni ce se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave și respectiv excepțional de grave. Prima instanță a ținut cont de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat, nefiind la prima abatere de la legea penală. Colegiul a considerat ca legală și echitabilă pedeapsa stabilită inculpatului, iar în astfel de cazuri, pentru realizarea scopurilor pedepsei, urmează a fi stabilită o pedeapsă cu închisoare, or instanța de fond corect a evaluat în privința personalității făptuitorului calitățile fizice și psihice ale celui vinovat manifestate prin fapta comisă, în perioada premergătoare săvârșirii faptei prejudiciabile și după săvârșirea acesteia precum: aspectele social-psihologice, nivelul de instruire școlară, studiile, activitatea social utilă/muncă, comportamentul, mediul familial, intelectul, caracterul, temperamentul, vârsta, factorii care influențează sau pot influența conduita lui în general. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect și întemeiat i-a aplicat inculpatului Colesnicov Alexandr, pentru infracțiunile prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, prin prisma art. 82 în coroborare cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, Colegiul a atestat pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 23 (douăzeci și trei) ani care este una echitabilă, în coraport cu faptele comise și care va atinge scopul educativ și preventiv stabilit la art. 61 Codul penal, fiind numită cu respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare și careva temei de a interveni în sentință, inclusiv, din oficiu lipsește. Cu referire stabilirea pedepsei penale inculpatului Gavriloi Anatolii pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) , art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, instanța de apel a menționat că la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă se va ține cont de faptul că, inculpatul Gavriloi Alexandr a comis infracțiuni care conform art. 16 Cod penal, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria celor ușoare, deosebit de grave și excepțional de grave. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 76 Cod penal nu s-au reținut circumstanțe atenuante în privința inculpatului, iar în conformitate cu art. 77 Cod penal careva circumstanțe agravante nu au fost stabilite, prin urmare pedeapsa numită inculpatului urmează a fi stabilită în conformitate cu art. 61 alin. (2) Cod penal, reieșind 20 din limitele pedepsei prevăzute de art. 290 alin. (1) , art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, ori reieșind din personalitatea acestuia, care anterior săvârșirii infracțiunilor, a fost condamnat precum și proporționalitatea pedepsei raportată la faptele infracționale, prin prisma art. 82 în coroborare cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor, a atestat temeinicia stabilirii de către instanța de fond a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 22 (douăzeci și doi), cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată soluția judecătorilor fondului privind admiterea pretenției succesorului victimei Uritean Bogdan, Uritean Tatiana privind încasarea cheltuielilor de înmormântare, în mod solidar, din contul inculpaților Colesnicvo Alexandr și Gavriloi Anatolii în cuantum de 4952 lei, or, pretențiile înaintate au ca suport probatoriu bonurile de plată datate cu 08 ianuarie 2018 (f.d. 181, 182, vol. 6). Cu titlu secundar, instanța de apel a reținut că, în speță urmează a fi menținute dispozițiile sentinței contestate în partea în care s-a conchis că acțiunea civilă înaintată de Uritean Tatiana, în calitate de succesor al victimei Uritean Bogdan către Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii privind încasarea în mod solidar a prejudiciului material în mărime de 2773650 lei, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se expună instanța în ordinea procedurii civile. Or, prejudiciului material în mărime solicitată de succesorul victimei nu a fost probat cu probe verosimile. Totodată, Cutea de Apel a reținut că la caz, la stabilirea mărimii prejudiciului moral, instanța de fond a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele speței, astfel în rezultatul infracțiunii comise de către inculpați, succesorului victimei i-au fost cauzate suferințe morale, incomodități fiziologice și traume psihologice enorme, or, acesta a fost lipsit de unicul întreținător al familiei, soț și tatăl copilului născut după decesul acestuia și de posibilitatea de a duce un mod de viață obișnuit. Astfel, Colegiul a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond privind admiterea parțială a prejudiciului moral, în mărime de 200000 (două sute mii) lei, or, gravitatea suferințelor suportate de succesorul părții vătămate în circumstanțele descrise atât fizice cât și psihice sunt echivalente mărimii prejudiciului acordat. Cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a reiterat soluția primei instanțe în acest sens, din care se deduce trecerea cheltuielilor de judecată suportate la efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară în sumă de 24390 lei în contul statului. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Colesnicov Alexandr, de către avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Gavriloi Anatolii și de către inculpatul Gavriloi Anatolii. 5.1. Avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Colesnicov Alexandr, prin recursul ordinar declarat invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2022, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Colesnicov Alexandr să fie achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal. În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat: - instanțele de fond neîntemeiat au ajuns la concluzia despre vinovăția 21 inculpatului; - instanța de apel în decizia sa eronat a interpretat declarațiile martorilor; - prima instanță nu a făcut nici o apreciere a probelor din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, motiv din care instanța de apel nu putea să constate corectitudinea aprecierii probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală; - greșit a invocat instanța de apel în p. 34 a deciziei, faptul că inculpatul Colesnicov Alexandr a refuzat să depună declarații, or în realitate ultimul a declarat că nu are încredere în completul de judecată, reieșind din comportamentul membrilor completului, inclusiv din încercarea acestora de a-i încălca dreptul de a fi asistat de un apărător ales și din petrecerea ședințelor de judecată în lipsa inculpatului; - critică p. 43 din decizie, prin care instanța a dat apreciere procesului-verbal de cercetare la fața locului din 07.01.2018, potrivit căruia pe podeaua holului din blocul cu pricina au fost depistate mai multe cartușe, în acest sens avocatul indică că nu a contestat faptul că în data de 07.01.2018 a avut loc un omor, ci faptul că inculpatul ar fi comis acest omor și tentativa de omor, or prezența cartușelor pe hol nu demonstrează vinovăția inculpatului, așa după cum nu demonstrează vinovăția acestuia nici procesul - verbal de cercetare la fața locului din 08.01.2018, conform căruia la fața locului s-au observat niște arme aruncate haotic și nici raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-317 din 22.02.2018; - instanța de apel neîntemeiat a respins demersul apărării privind efectuarea expertizei judiciare medico-balistice complexe, drept consecință nu s-a clarificat din care armă au fost cauzate leziunile corporale părților vătămate; - instanța de apel eronat a indicat în p. 74 a deciziei, precum ca instanța de fond la adoptarea sentinței în cauză și-a argumentat soluția; - în p. 60 a deciziei, instanța de apel invocă că contrar argumentelor apărării, privind încălcarea procedurii de recunoaștere a persoanei după fotografie, atestă că procesele-verbale au fost întocmite cu respectarea procedurii legale, fiind semnate în lipsa cărorva obiecții, ignorând în acest sens chiar declarațiile părților vătămate, care au explicat în instanță că înainte de prezentarea spre recunoaștere le-au fost prezentate fotografiile inculpaților, pe care ei anterior prezentării fotografiilor nu au știut să-i descrie; - instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile martorilor, care au explicat în instanță că în coridorul în care a avut loc cazul era întuneric și nu au putut să vadă cine anume a efectuat împușcăturile, însă contrar acestor declarații Bambulcac Artur și Tabîică Ruslan spun că coridorul era iluminat, deși chiar din pozele anexă la procesul- verbal de cercetare la fața locului se observă lipsa obiectelor de iluminat, iar faptul că cineva a strigat în întuneric „Sașa”, nu constituie o probă a faptului prezenței lui Colesnicov Alexandr în acel loc; - nu-i este clară argumentarea instanței de apel în p. 47 a deciziei, prin care întru respingerea invocărilor avocatului în interesele inculpatului Colesnicov Alexandr cu referire la lipsa urmelor papilare, iar acest fapt nu este doar o invocare a avocatului, ci o constatare a expertului exprimată prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3 17 din 01.02.2018, prin urmare acest lucru nu poate fi respins, iar faptul că instanța de apel consideră culpabilitatea inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate stabilită cu certitudine nu poate constitui motiv de respingere a unui raport de expertiză; 22 - motivarea din p. 48 al deciziei contestate, prin care instanța desconsideră argumentele apelantului ce țin de prezentarea spre expertizare a unor obiecte ridicate în rezultatul comiterii unui atac tâlhăresc în „Farmacia Familiei” și această desconsiderare se bazează pe faptul că materialele puse la dispoziția expertului sunt obiecte ridicate de la locul comiterii infracțiunii de pe adresa mun. Chișinău, bd. xxxxxx; - instanța de apel a ignorat procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.01.2018 (vol. I, f.d.33), în care indiferent de orice interpretări, este indicat că la fața locului a fost depistat un pistol fără număr și fără țeavă de fixare a amorosului de sunete iar deja expertul în cadrul expertizei balistice conform fototabelului la aceasta, examinează o altă armă, la care se regăsește țeava de care se montează amorsorul de sunet; 5.2. Avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Gavriloi Anatolii, prin recursul ordinar declarat invocând incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 20 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2022, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motivul că faptele nu au fost săvârșite de către Gavriloi Anatolii și în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal. În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat: - instanța de fond și apel la soluționarea cauzei penale în cauză a admis erori grave de fapt și de drept, erori care au afectat soluția instanței, efectuând o examinare subiectivă, bazată pe presupuneri; - instanțele de judecată au calificat eronat acțiunile inculpaților în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), 45, 145 alin. (2) lit. i), 290 alin. (1) Cod penal; - instanțele nu stabilesc legătura cauzală între fapta comisă și urmările prejudiciabile, fiind astfel stabilită doar fapta de omor, nu și vinovăția inculpaților în comiterea acestor fapte; - în cadrul procesului de judecată, atât în fond cât și în apel acuzarea nu a prezentat probe care ar confirma în mod incontestabil vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunilor de omor intenționat; - la materialele cauzei penale sunt ridicate două pistoale, unul de model Skorpion VZ61 și 26 cartușe calibrul 7,65x17 mm, care chipurile se păstra la Gavriloi Anatolii și al doilea de model Makarov de calibru 9x18 mm și 12 cartușe, care chipurile era păstrat de către Colesnicov Alexandr, deși se invocă faptul deținerii de către inculpați a acestor arme și muniții, acestea din urmă nu au fost depistate și ridicate de la inculpați, iar în rezultatul examinării acestor arme nu au fost depistate urme biologice ale inculpaților Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr; - instanța de fond și apel în actul de condamnare nu stabilește în mod incontestabil cine anume a efectuat ”mai multe împușcături” și din ce armă a fost trasă împușcătura letală; - actul de învinuire nu este clar, iar învinuirea fiind vagă și generalizată, cu multe dubii, fără a fi concretizate și delimitate acțiunile fiecărui inculpat în mod concret, învinuire ce este preluată mot-a-mot de către instanțele de judecată; 23 - calificarea acțiunilor este greșită, or, potrivit actului de învinuire sunt aduse două capete de învinuire, unul pe un epizod de omor intenționat prin participație și doi, tentativa de omor intenționat, care de fapt sunt aceiași faptă identică; - se descriu două fabule dar care sunt într-un singur episod; - apreciază critic declarațiile părților vătămate Bambuleac Artur și Tabîică Ruslan, și a martorului Bambuleac Ludmila; - inculpații au fost condamnați în baza unor declarații contradictorii, iar instanța de apel a respins demersul apărătorilor de audiere suplimentară a părților vătămate Bambuleac Artur și Tabîică Ruslan, și a martorului Bambuleac Ludmila; - potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-317 din 01.02.2018, s-a stabilit doar că armele ridicate și supuse expertizei sunt utile pentru tragere (f.d. 218, vol. 1), prin raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-654 din 22.02.2018, expertul stabilește efectuarea tragerii după ultima curățire. De stabilit perioada de timp de la ultima împușcătură precum și câte împușcături sau efectuat din armele în cauză nu este posibil (f.d. 212-215, vol. 1), prin efectuarea raportului de expertiză nr. 20180500013 din 30.01.2018, se stabilește că provenirea acestui sânge de la cet. Uritean Bogdan, cet. Colesnicov Alexandr, cet. Gavriloi Anatolii și cet. Tabîică Ruslan se exclude (f.d. 237- 239, vol. 1), conform raportului de expertiză nr. 201803C0071 din 16.02.2018 (f.d. 149, vol. 1), se stabilește că leziunile corporale au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a glontelui, însă această expertiză nu stabilește exact cu care glonte și din care armă; - în rezultatul efectuării perchezițiilor la domiciliul inculpaților și a lui Colesnicov Svetlana, nu au fost depistate și ridicate careva obiecte sau bunuri interzise, fiind ridicate doar telefoanele mobile, telefoane ce nu au tangență cu prezenta cauză; - la materialele cauzei nu sunt anexate probe care ar confirma în mod incontestabil vinovăția inculpaților; - procesul de administrare a probelor a fost unul viciat încă de la faza de urmărire penală, fiind efectuate acțiuni de urmărire penală cu grave încălcări procedurale a drepturilor și libertăților învinuiților și anume: Pe tot parcursul urmăririi penale la prezentarea spre cunoștință a actelor procedurale nu a fost asigurată traducerea acestor acte de către un interpret în modul prevăzut de lege, astfel, procesele verbale de notificare privind dispunerea efectuării expertizei și rezultatele acestora au fost făcute cu încălcarea dreptului la apărare prin faptul că conținutul acestora nu au fost traduse, fapt despre care apărătorul a făcut obiecțiile respective în procesul verbal (f.d. 143-144, 151-152, 162-163, vol. 1). Iar fiind audiați inculpații în cadrul instanței de apel la data de 28.03.2022, au confirmat faptul că la faza de urmărire penală și la judecarea cauzei în fond nu li s-au tradus actele procesuale și nu li s-a acordat posibilitatea de a pune întrebări; - instanța de apel nu a ținut cont că la examinarea cauzei penale în prima instanță, completul de judecată a fost constituit cu grave încălcări procesual-penale, precum: Dosarul penal privind învinuirea lui Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr a parvenit la Judecătoria Chișinău la data de 25.04.2018, ora 14:06, iar conform fișei de repartizare dosarul penal privind învinuirea lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii a fost repartizat pentru examinare în fond în mod automat aleatoriu judecătorului Svetlana Garștea-Bria (f.d. 2, vol. 5); Prin încheierea din 25.04.2018 a vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Central, Vitalie Stratan (vol. 5, f.d. 4), a fost format 24 completul de judecată din trei judecători: Judecătorul Constantin Damaschin - președintele completului, Judecătorul Svetlana Garștea-Bria - raportor și Judecătorul Cristina Cheptea pentru examinarea în fond a cauzei penale; Prin ordonanța din 25.04.2018 emisă de Procurorul adjunct al Procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău al Oficiului Botanica, Cimbir Marcel, a fost desemnat pentru participarea în ședința de judecată și reprezentarea acuzării în numele statului în cauza penală de învinuire a lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Cherpec Mariana. (f.d. 25, vol. 5); Potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 31.05.2018, 04.07.2018, 03.09.2018, în calitatea de acuzator de stat participă procurorul Vitalie Galeru, iar la ședința din 26.11.2018, în calitate de acuzator de stat participă procurorul Capcelea Ala; Procurorul Capcelea Ala și Galeru Vitalie au participat în ședințele de judecată și reprezentat acuzarea în numele statului în cauza penală de învinuire a lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, fără a fi desemnați prin ordonanță de către procurorul-șef fapt inadmisibil; - la examinarea dosarului în fond la ședința de judecată din 03.09.2018, s-a desfășurat fără participarea interpretului, deși, numele interpretului Levadiuc Diana este indicat în procesul verbal al ședinței de judecată, lipsește semnătura interpretului pe procesul verbal, inclusiv la rubrica despre avertizarea de răspundere penală (f.d. 23- 24, vol. 6), la celelalte ședințe judiciare în care interpretul a participat sunt aplicate semnăturile acestuia pe procesul verbal, s-a stabilit în mod incontestabil că la data de 03.09.2018, ședința de judecată a fost desfășurată în absența interpretului; Potrivit încheierii din 02.07.2018 a vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Central Vitalie Stratan a fost modificat completul de judecată și anume; Judecătorul Constantin Damaschin a fost înlocuit cu Judecătorul Octavian Dvornic (f.d. 140, vol. 5); Prin încheierea din 22.08.2018 a vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Central, Vitalie Stratan (vol. 6, f.d. 13), a fost modificat completul de judecată și anume: Judecătorul Svetlana Garștea-Bria a fost înlocuită cu judecătorul Octavian Dvornic; Iar prin încheierea din 29.11.2018 a vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Central Vitalie Stratan (vol. 6, f.d. 223) a fost format completul de judecată pentru examinarea cererii de recuzare din trei judecători: Judecătorul Vitalie Stratan - președinte, Judecătorul Valentina Garabagiu - raportor și Judecătorul Octavian Dvornic – menționează că judecătorul Octavian Dvornic, nu putea să participe la examinare cererii de recuzare, dat fiind faptul că acesta a participat la examinarea cauzei penale în fond, înlocuindu-l pe judecătorul Constantin Damaschin și Svetlana Garștea-Bria; - în ședințele de judecată când au fost examinate probele, nu este clar care din judecători au participat, din cauza prezenței doar a unei semnături pe procesul-verbal ale ședinței și pe declarații, efectuate nu de către președintele ședinței; - judecătorii care n-au participat la audierea persoanelor (martori, martori minori, inculpat), au semnat declarațiile lor și procesele-verbale ale ședinței de judecată; - schimbările în completul de judecată împuternicit să examineze cauza penală în fond, care au fost operate pe parcursul judecării cauzei penale după începerea cercetării judecătorești, nu corespund motivelor și exigențelor art. 30, art. 31, art. 33 - art. 35 Cod de procedură penală. Nu toate schimbările în completul de judecată au fost introduse în PIGD, fapt ce indică lipsa la dosarul penal a fișelor respective de repartizare. 5.3. Inculpatul Gavriloi Anatolii, prin recursul ordinar declarat, fără a invoca 25 nemijlocit incidența unui temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită anularea sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel prin care a fost condamnat la 22 ani de închisoare. În motivarea recursului ordinar declarat a invocat: - lipsa probelor care i-ar confirma vinovăția; - încălcarea dreptului la un proces echitabil; - respingerea neîntemeiată a tuturor cererilor și demersurilor adresate de către apărători. 6. La 30.12.2022, prin intermediul Poșta Moldovei, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit cererea inculpatului Gavriloi Anatolii, înregistrată la 03.01.2023 cu nr. 22, privind aplicarea amnistiei în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021. Potrivit inculpatului Gavriloi Anatolii, instanța de apel nu aplicat legea nominalizată deși decizia a fost pronunțată la 27.06.2022, după intervenirea legii privind amnistia. 7. În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate, pledând pentru netemeinicia acestora, considerând că urmează a fi declarate inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. 8. Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din considerentele ce succed. Recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Din sumarul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit constată că cererile de recurs declarate de către inculpatul Gavriloi Anatolii și avocații Spoială Vladimir și Arabadji Mariana în numele inculpaților Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr, se fundamentează pe temeiul prevăzut la pct. 6) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția 26 instanței, suplimentar în recursul ordinar declarat de avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Gavriloi Anatolii, s-a invocat temeiul prevăzut la pct. 8) al art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, sub aspectul dacă au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate. Colegiul penal lărgit atestă că, criticele recurenților, în esență, se referă la dezacordul cu hotărârile instanțelor de fond, atacate prin prisma faptului că inculpații Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr, au fost privați de dreptul la un proces echitabil și contradictoriu, în consecință au fost condamnați în baza unor presupuneri, lipsite de suport probant și legal, apreciate de prima instanță și implicit de instanța de apel eronat, tendențios, și fără a examina cauza penală potrivit exigențelor stipulate de art. 6 CEDO. Aplicând metoda confruntării argumentelor deciziei instanței de apel, prin care a fost menținută fără modificări sentința de condamnare a inculpaților Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr, și argumentelor recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a judecat cauza penală în corespundere cu exigențele prevăzute de lege, deoarece s-a pronunțat asupra motivelor esențiale invocate în apelurile declarate, a verificat dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea contestată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Implicit analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal notează că la judecarea apelului instanța a examinat prezenta cauză penală în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, a ținut cont de motivele expuse de apelanți expunându-se detaliat asupra criticilor invocate, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților, termenul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate. Particular, reieșind din esența criticilor invocate în recursuri, se atestă că apărarea invocă versiunea potrivit căreia probele administrate la cauza penală, nu confirmă vinovăția inculpaților Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, astfel instanța ar fi a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă 27 depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, în acest sens, Colegiul penal lărgit atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal. Drept urmare, Colegiul penal lărgit reiterează, că de către instanța de apel nu a fost comisă nici o eroare gravă de fapt, așa precum se susține de către recurenți, or, pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Cu referire la criticile invocate de avocatul Spoială Vladimir, sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal lărgit reține, că examinarea unei cauze în recurs ordinar nu poate conduce la reformarea situației de fapt reținută de către instanțele care au soluționat 28 fondul acuzațiilor penale, instanța de recurs putând verifica și după caz corecta încadrarea juridică a faptei din perspectiva corespondenței elementelor faptice reținute în hotărârea recurată cu elementele constitutive ale infracțiunilor, fără ca prin aceasta să procedeze la analiza sau la reaprecierea situației de fapt. Respectiv, acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prin sentința primei instanțe, Colesnicov Alexandr a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal, la închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani; art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, la închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani; art. 290 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe un termen de 1 (unu) an. În baza art. 82 și 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Colesnicov Alexandr pedeapsa definitivă sub formă de 23 (douăzeci și trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Iar, Gavriloi Anatolii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal, la închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani; art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, la închisoare pe un termen de 18 (optsprezece) ani; art. 290 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe un termen de 1 (unu) an. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Gavriloi Anatolii pedeapsa definitivă sub formă de 22 (douăzeci și doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel sesizată în modul stabilit de lege a analizat suplimentar materialul probator, apreciind drept juste constatările primei instanțe în această parte, reconfirmând, în temeiul prevederilor legale și a probelor analizate și cercetate suplimentar în ședința de judecată, starea de fapt expusă în sentință și încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpații Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr, după elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi, purtarea și păstrarea armelor de foc și munițiilor fără autorizația corespunzătoare, art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i) Cod penal - tentativă de omor intenționat, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea omorului a două persoane, de două persoane, dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul și art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal - omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane. În opinia Colegiului penal lărgit, în speța deferită judecării, instanța de apel a avut suficiente temeiuri de a constata că inculpații Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr au săvârșit faptele imputate, iar acțiunile lor erau deliberate și conștientizate. În acest context, contrar susținerilor apărării în sensul că instanțele au constat eronat în sarcina inculpaților săvârșirea infracțiunilor de la art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, Colegiul penal lărgit apreciază că situația de fapt reținută în cauză și probele dosarului dovedesc că faptele inculpaților Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr, astfel cum au fost descrise de către instanța de apel, se circumscriu elementelor ce caracterizează sub aspect obiectiv și subiectiv infracțiunile de purtare, păstrare a armelor de foc și munițiilor fără autorizația corespunzătoare, omor și respectiv tentativă de omor și, de asemenea, în cauză, 29 condamnarea nu se bazează pe ipoteze de incriminare care nu sunt prevăzute de lege, astfel că, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii, iar din această perspectivă criticile recurenților sunt neîntemeiate. Tot aici, Colegiul penal apreciază critic solicitările apărării privind achitarea inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii de comiterea infracțiunilor incriminate, or, aceste afirmații reprezintă o opinie subiectivă, neprobată a recurenților, sub aspectul condamnării inculpaților de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), i), art. 45, 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, luând în considerație că, din probele administrate legal și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, concluziile privind vinovăția inculpaților sunt întemeiate, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, iar ansamblul probelor cauzei indicate supra, dându-le o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilesc cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptelor și prezența în acțiunile acestora a elementelor infracțiunilor date, învederând totodată cumulul de probe administrate și analizate în hotărârea adoptată, menționate și în pct. 4.1 al prezentei decizii, din care motiv instanța de recurs nu se va îndepărta de la aceste concluzii, ținând cont de jurisprudența CțEDO, potrivit căreia în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de casație poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției instanței inferioare (hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra Finlandei). Colegiul penal lărgit ține să menționeze, că din cuprinsul argumentelor expuse în cererile de recurs ordinar reies aceleași critici invocate și în cererile de apel. Critici cu privire la care instanța de control judiciar s-a și pronunțat cu ocazia soluționării apelurilor. Implicit, asupra argumentului precum că probele acuzării sunt dobândite contrar prevederilor Codului de procedură penala, Colegiul penal lărgit reține, că în sensul dat, analizate fiind de instanțele de fond, s-a confirmat corespunderea lor prevederilor legale, întocmirea cu respectarea procedurilor, ultimele fiind semnate de persoanele vizate, în lipsa careva obiecții. Or, potrivit alin. (4) al art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei altei prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Vis-a-vis de argumentele apărătorilor asupra divergențelor prezentate în depozițiile părților vătămate și a unor martori, referitor la iluminatul coridorului, instanța de recurs menționează că orice divergență în declarațiile unor părți procesuale urmează a fi apreciată sub aspectul relevanței ei și dacă aceasta este în măsură de a afecta esența celor declarate. Or, nemijlocit din declarațiile părților vătămate Tabîică Ruslan și Bambuleac Artur, rezultă cu certitudine că peroanele cu care s-a iscat un conflict din motivul că aceștia au scuipat peste balcon, sunt și ”persoanele anterior descrise”, care, 30 ulterior ”au scos de la spate arme de foc și au efectuat multiple împușcături în direcția lor”. Mai mult în ședințele instanțelor de fond, părțile vătămate au arătat direct la inculpații Gavriloi Anatolii și Colesnicov Alexandr, reconfirmând de fapt constările făcute de organul de urmărire penală în cadrul procedurilor de recunoaștere, indicate în procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 08.01.2018 și 23.02.2018, cu tabele fotografice. (f.d. 21-28, vol. 2) În acest sens, nu este argumentată alegația apărării privind aspectul contradictoriu al declarațiilor acestora. Mai mult, acordând deplină eficiență probatoriului administrat, instanța de apel a conchis că, decesul victimei Uritean Bogdan, precum și multiplele leziuni depistate la Bambuleac Artur, se găsesc într-o legătură de cauzalitate directă cu acțiunile inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, exprimate prin efectuarea multiplelor împușcături din armele de foc în direcția lui Uritean Bogdan, Bambuleac Artur și Tabîica Ruslan. Colegiul penal, deasemenea nu poate reține ca plauzibilă nici critica referitor la respingerea demersului apărării privind efectuarea expertizei judiciare medico-balistice complexe în cauza penală în privința lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, or prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2021, instanța de apel s-a expus asupra netemeiniciei demersului înaintat, în situația în care, concluziile experților invocate în rapoartele de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-317 din 01 februarie 2018 și nr. 34/12/1-R-654 din 22 februarie 2018, au fost bazate pe un substrat factologic definitiv. (f.d. 204-208, vol. 8) Critica precum că, instanța de apel a ignorat procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.01.2018 (f.d. 33, vol. 1), în care este indicat că la fața locului a fost depistat un pistol fără număr și fără țeavă de fixare a amorosului de sunete iar deja expertul în cadrul expertizei balistice conform fototabelului la aceasta, examinează o altă armă, la care se regăsește țeava de care se montează amorsorul de sunet, este absolut neîntemeiată și nu corespunde probelor invocate, iar interpretarea propusă are drept scop inducerea instanței în eroare și reprezintă în fond o modalitate aleasă de apărare. Opozant afirmațiilor privind încălcarea de către instanța de fond a regulilor privind compunerea instanței de judecată, Colegiul penal lărgit reține că prin Încheierea vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, sediul Central din data de 25 aprilie 2018, s-a dispus judecarea cauzei penale de învinuire a lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1), art. 27, 145 alin. (2) lit. g), și i) și art. 45,145 alin. (2) lit. i) Cod penal, de completul de judecată format din judecătorii: Constantin Damaschin – președintele completului, Svetlana Garștea-Bria – raportor, Cristina Cheptea (f.d. 4-5, vol. 5). Modificarea completului de judecată, amintită de recurenți, a avut loc la examinarea demersurilor procurorului privind prelungirea măsurii preventive în privința inculpaților, în legătură cu aflarea în concediu a judecătorilor înlocuiți, temei de modificare compatibil cu prevederile art. 161 a Legii nr. 514 privind organizarea judecătorească, potrivit cărora președintele instanței judecătorești are dreptul să constituie completele de judecată și să decidă asupra schimbării membrilor acestora, în condițiile art. 61 alin. (11) a legii supra, prin urmare argumentele date nu pot constitui o ingerință a drepturilor procesuale a inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi 31 Anatolii, ultimele fiind prevăzute de lege art. 61, art. 161 a Legii nr. 514 privind organizarea judecătorească precum și art. 344 Cod de procedură penală. Respectiv, modificarea completului de judecată a avut loc doar pentru examinarea demersurilor procurorului privind prelungirea măsurii preventive în privința inculpaților, examinarea cărora era condiționată de anumiți termeni procedurali, în temeiul încheierii motivate a vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, și doar în legătură cu aflarea în concediu a unui judecător din completul de judecată împuternicit să examineze cauza penală în fond. Astfel că modificările de complet operate corespund motivelor și exigențelor art. 30, art. 31, art. 33 - art. 35 Cod de procedură penală. Tot neîntemeiată se apreciază și alegația privind privarea inculpaților de a face cunoștință cu materialele cauzei și negarantarea ultimilor unui traducător în acest sens, cât și lipsa traducătorului la ședința de judecată din 03.09.2018, or potrivit lucrărilor dosarului Colegiul penal lărgit constată că în ședințele de judecată din 23.07.2018 și 27.07.2018, prin încheiere protocolară instanța de fond a dispus acordarea unui termen inculpaților Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, în prezența unui traducător, pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale, fiind stabilită și modalitatea, după fiind întrebați inculpații au declarat că învinuirile le sunt clare. Referitor la ședința de judecată din 03.09.2018, privind examinarea demersului procurorului de prelungire a măsurii preventive (f.d. 23-24, vol. 6), Colegiul penal, contrar criticilor indicate mai sus, atestă că ultima a avut loc în prezența interpretului Levandiuc Diana, fapt confirmat prin nemijlocit procesul-verbal al ședinței de judecată cât și Avertismentul de răspundere penală conform art. 312 Cod penal, semnat de ultima. (f.d. 21, vol. 6) Astfel, Colegiul reține că instanța de fond just a respins alegațiile părții apărării privind încălcarea dreptului la interpret/traducător a lui Colesnicov Alexandr și Gavriloi Anatolii, or, din materialele cauzei se atestă că inculpaților le-au fost asigurat traducător pe tot parcursul procesului. În același timp, potrivit art. 336 alin. (6) și (7) Cod de procedură penală, în termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnării procesului-verbal, participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui, indicând inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet. Obiecțiile la procesul-verbal se examinează de către președintele ședinței de judecată care, pentru anumite concretizări, poate chema persoana care le-a formulat. Rezultatul examinării obiecțiilor, în caz de acceptare a lor, se formulează printr-o rezoluție pe textul obiecțiilor, iar în caz de respingere - prin încheiere motivată. Obiecțiile și încheierea asupra lor se anexează la procesul-verbal. Asupra proceselor-verbale invocate, nu au fost aduse obiecții, în conformitate cu prescripțiile din art. 336 alin. (6), (7) Cod de procedură penală și, astfel, informațiile înserate în actul procedural vizat sunt prezumate a fi veridice. Totodată, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar acele temeiuri care au fost indicate și în apel. În sensul vizat se reține că argumentele de drept și de fapt specificate de inculpatul Gavriloi Anatolii, în cererea privind aplicarea amnistiei în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021, nu au fost invocate de apărare și în apel, prin urmare nu au niciun suport legal. Prin urmare, chestiunea amnistiei fiind abordată după pronunțarea deciziei de către instanța de apel, care, împreună cu sentința au devenit definitive și executorii în 32 virtutea prevederilor art. 415 alin. (3) 466 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (5) Cod de procedură penală, nu cade sub incidența procedurii de recurs ordinar, neconstituind erori de drept comise de instanțele de fond și de apel care urmează a fi reparate pe această cale de atac, urmând a fi soluționată la etapa executării pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 469-472 Cod de procedură penală. Colegiul Penal lărgit reiterează, că printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpaților garantate atât de Constituția R. Moldova, CEDO, cât și de Codul de procedură penală. 9. Generalizând considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel contestate, totodată, notând că nu a constatat prezența erorilor de drept invocate în recurs care ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Arabadji Mariana în numele inculpatului Colesnicov Alexandr, de către avocatul Spoială Vladimir în numele inculpatului Gavriloi Anatolii și de către inculpatul Gavriloi Anatolii, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2022, în cauza penală în privința lui Colesnicov Alexandr X și Gavriloi Anatolii X. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 22 iunie 2023. Președinte Guzun Ion Judecători Talpă Boris Eremciuc Ghenadie Daguța Sergiu Parfeni Oxana 33