1re-5/2023 — art. 217 alin. 3 lit. c, e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 3 lit. c, e CP
- Temei legal
- art. 453, 455 CPP
1re-5/2023 — art. 217 alin. 3 lit. c, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1re-5/2023
1-22042857-01-1r/e-24012023
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
21 iunie 2023 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Guzun Ion,
judecători – Daguța Sergiu, Eremciuc Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
condamnatul Dubovicov Maxim, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2022, la cererea condamnatului Dubovicov
Maxim privind aplicarea prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind
amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței
Republicii Moldova,
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 08 iunie 2022
cererea condamnatului Dubovicov Maxim cu privire la aplicarea în privința sa a
prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată.
Încheierea primei instanțe a fost atacată cu recursuri de către condamnatul
Dubovicov Maxim, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care să fie admisă cererea condamnatului cu privire la aplicarea în privința sa a
prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Acesta a indicat că în instituția penitenciară este caracterizat pozitiv, careva
încălcări sau avertismente din partea administrației penitenciarului nu are, nu există
o acțiune civilă și daune materiale, este unicul întreținător al familiei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2022,
au fost respinse ca nefondate recursurile declarate.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță just
a concluzionat că față de condamnatul Dubovicov Maxim nu poate fi aplicat actul
de amnistie, deoarece acesta cade sub incidența art. 6 alin. (a1) din legea adoptată,
fiind anterior condamnat pentru comiterea cu intenție a unei infracțiuni deosebit de
grave la pedeapsa închisorii, executând în parte pedeapsa închisorii pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, existând restricția
aplicării legii inclusiv față de persoana condamnată potrivit actului cu privire la
amnistie nefiind posibilă pentru aplicare persoanei care cade sub incidența art. 6 alin.
(a1) din lege.
1
Astfel, instanța de recurs a stabilit că condamnatului Dubovicov Maxim nu-i
pot fi aplicate prevederile art. 7 din Legea cu privire la amnistie, or, acesta are riscul
de recidivă ridicat, restricțiile impuse prin art. 6 alin. (a1) din Legea respectivă, iar
instanța de fond just a respins cerere privind aplicarea față de Dubovicov Maxim a
actului de amnistie, ca fiind neîntemeiată.
Instanța de recurs a respins afirmațiile invocate de condamnat în recurs
privind aplicarea în privința sa a legii privind amnistia, motivând că argumentele
invocate sunt afirmative în circumstanțele stabilite ale cauzei și nu pot servi ca temei
pentru admiterea recursului, totodată temeiuri de casare a încheierii instanței de fond
lipsesc.
Decizia instanței de recurs este atacată cu recurs în anulare de către
condamnatul Dubovicov Maxim, care solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei
noi hotărâri, prin care în privința sa să fie aplicate prevederile Legii nr. 243 din 24
decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că la adoptarea soluției,
instanțele de judecată nemotivat nu au luat în considerare faptul că el este singurul
întreținător al familiei, iar tatăl său este grav bolnav.
Totodată, recurentul mai indică că administrația penitenciarului, nemotivat au
stabilit în privința un risc de recidivă ridicat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)
și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după
epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu dispozițiile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității
hotărârii atacate.
Prin trimitere la prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv
când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii
Moldova despre depunerea cererii.
Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în
anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost
2
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,
reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură
penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2022, adoptată în
ordinea reglementată de art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) Cod de procedură penală, prin
care au fost examinate în ordine de recurs, cererile declarate împotriva încheierii
primei instanțe, prin care a fost respinsă solicitarea de aplicare a prevederilor Legii
nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova față de condamnatul
Dubovicov Maxim, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile
prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs
în anulare la Curtea Supremă de Justiție.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul în anulare declarat împotriva
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2022, la cererea
condamnatului privind aplicarea prevederilor prevederilor Legii nr. 243 din 24
decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova, este inadmisibil, deoarece o
asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.
În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod
de procedură penală, Colegiul penal decide în privința inadmisibilității recursului
înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1) Cod
de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul
Dubovicov Maxim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
10 octombrie 2022, la cererea condamnatului privind aplicarea prevederilor
prevederilor Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, din
motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 21 iunie 2023.
Președinte Guzun Ion
Judecători Daguța Sergiu
Eremciuc Ghenadie
3