1re-29/2023 — art. 469 alin. 1 CPP

Dosarul nr. 1re-29/2023

1-20148371-01-1r/e-20022023

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 iunie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Eremciuc Ghenadie și Daguța Sergiu,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare, declarat de către condamnatul Mașlat Ivan, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2022 și încheierii

Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 31 mai 2022,

A C O N S T A T A T :

condamnatului Mașlat Ivan împotriva administrației IP nr. 3 Leova, IP nr. 13 Chișinău,

IP nr. 5 Cahul, IP nr. 15 Cricova, IP nr. 16 Pruncul cu privire la condițiile de detenție care

afectează grav drepturile prevenitului și condamnatului. (f.d.2, vol. 1)

La data de 20.11.2020, condamnatul Mașlat Ivan a înaintat încă o cerere împotriva

administrației IP nr. 3 Leova, IP nr. 13 Chișinău, IP nr. 5 Cahul, IP nr. 15 Cricova, IP nr.

16 Pruncul cu privire la condițiile de detenție care afectează grav drepturile prevenitului

și condamnatului. (f.d.1-2, vol. 3)

La data de 09.02.2021, condamnatul Mașlat Ivan a depus o cerere repetată

împotriva administrației IP nr. 3 Leova, IP nr. 13 Chișinău, IP nr. 5 Cahul, IP nr. 15

Cricova, IP nr. 16 Pruncul prin care a solicitat aplicarea în privința sa a prevederilor Legii

nr. 210 din 2 data de 29 iulie 2016 cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a 25-

a de la proclamarea independenții Republicii Moldova și prevederile Legii nr. 163 din

20 iunie 2017 cu referire la art. 3 CEDO de aflare a condamnatului în condiții inumane

și degradante. (f.d.1-2, vol. 2)

plângerea condamnatului Mașlat Ivan, împotriva administrației IP nr. 3 Leova, IP nr. 13,

IP nr. 5 Cahul, IP nr. 15 Cricova, IP nr. 16 Pruncul, cu privire la condițiile de detenție

care afectează grav drepturile prevenitului și condamnatului.

S-a constatat faptul că, condamnatul Mașlat Ivan a fost deținut în condiții

inumane, contrare prevederilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale în - Penitenciarului nr. 13 Chișinău, timp de 1064 zile, -

Penitenciarul nr. 5 Cahul, timp de 14 zile, - Penitenciarul nr. 15 Cricova, timp de 487 zile,

- Penitenciarul nr. 16 Pruncul, timp de 100 zile, - Penitenciarul nr. 3 Leova până pe data

de 23.10.2020 timp de 383 zile, în total 2048 dintre care în calitate de prevenit sa deținut

timp de 889 zile și în calitate de condamnat 1159 zile (2048 zile -889 zile).

S-a constatat că în perioada de timp 23.10.2020 - până în prezent în total 587 zile

condamnatul Mașlat Ivan sa deținut în Penitenciarul nr. 3 Leova în condiții care nu

încalcă prevederile Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale.

S-a redus pedeapsa condamnatului Mașlat Ivan cu 345 zile, pentru 1159 zile de

detenție în calitate de condamnat în condiții inumane, calculându-se 3 zile de reduceri

pentru 10 zile de detenție.

S-a încasat pentru 9 zile care nu pot fi incluse în calcul, recompensa bănească în

sumă de 900 lei (9 zile x 100 lei).

S-a obligat administrația IP nr. 13 Chișinău, IP nr. 15 Cricova, IP nr. 5 Cahul, IP

nr. 16 Pruncul să asigure pentru fiecare deținut un spațiu locativ de 4 m2; să asigure

deținuții cu energie electrică permanentă în timpul zilei, ținând cont de specificul

spațiilor locative și faptul amplasării celulelor la demisol, implicit pătrunderii

insuficiente a luminii naturale; să asigure deținuții cu paturi adecvate, saltele, perne și

cuverturi curate; să asigure mecanisme viabile de menținere a igienei și să asigure

accesul deținuților la spălătoria centralizată a penitenciarului, pentru a-și spăla lenjeria

și hainele, în același timp, a întreprinde măsuri organizatorice pentru amenajarea

spațiilor adecvate pentru uscarea hainelor; să întreprindă măsuri pentru construcția

unui sistem de ventilare a celulelor; să asigure izolarea toaletelor în toate celulele,

stabilindu-i un termen de 15 zile, după expirarea căruia instituția penitenciară va

informa instanța de judecată despre executarea prezentei încheieri.

S-a respins cerințele condamnatului Mașlat Ivan, privind calcularea recompensei

pentru perioada aflării lui în detenție în calitate de prevenit și în calitate de condamnat

pentru perioada aflării în IP nr. 3 Leova din data de 23.10.2020 până în prezent ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 44-52, vol. 3)

condamnatul Mașlat Ivan, a înaintat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii,

rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin care a admite cererea

condamnatului cu privire la reducerea termenului de detenție din pricina deținerii în

condiții inumane și degradante.

Menționează că instanța de fond deși i-a admis parțial cererea, neîntemeiat i-a

refuzat să-i reducă termenul de detenție cu calcularea perioadei în care a avut statutul

de prevenit. (f.d.67-70, vol. 3)

3.1. Nefiind de acord cu încheierea nominalizată, la data de 03.10.2022,

administrația IP nr. 3 Leova, a depus recurs, prin care a solicitat casarea parțială a

încheierii, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă plângerea

condamnatului Mașlat Ivan, ca fiind neîntemeiată.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat că, hotărârea instanței de fond este

neîntemeiată și pasibilă casării. Menționează că la evaluarea condițiilor de detenție,

instanța de judecată ține cont de efectele cumulative ale condițiilor generale raportate la

caracteristicile individuale respective ale condamnatului sau ale prevenitului, precum și

de perioada în care condamnatul sau prevenitul a fost deținut în condițiile contestate.

Chiar dacă la examinarea unor asemenea plângeri, sarcina probațiunii îi revine

autorității în custodia căruia se află sau s-a aflat persoana, oricum „Alegațiile despre rele

tratamente contrare art. 3 trebuie să fie bazate pe probe corespunzătoare”. Același

raționament poate fi dedus și din prevederile legislației naționale, care în art. 4733 alin.

(2) Cod de procedură penală prevede că, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a

condițiilor de detenție și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine

reprezentantului administrației instituției penitenciare, însă pentru posibilitatea

dovedirii unei anumite situații și formulării unei poziții de către instituția penitenciară

vizată și respectiv, pe cale de consecință a oferirii unei aprecieri în acest sens de către

instanța de judecată, norma procesual penală prevede imperativ asupra obligativității

invocării de către prevenit sau după caz, condamnat a esenței încălcării. Or,

condamnatul invocă faptul că a fost deținut în condiții inumane și degradante care

contravin prevederilor art. 3 CEDO, fără a concretiza care anume aspect le consideră o

încălcare, adică invocările sale cuprind un caracter general.

Susține că prin raportul prezentat a fost demonstrat faptul că, pe parcursul

deținerii condamnatului, au fost respectate standardele minime de întreținere a

condamnaților și nicidecum nu pot fi apreciate ca inumane sau degradante.

Analizând aceste aspecte, indică că situația condamnatului nu cade sub incidența

acestor calificative. Or, din conținutul cererii sale nu regăsim elementele expuse de

Curte, ce ar demonstra unele planificări, acțiuni ori intervenții premeditate din partea

administrației având intenție directă și urmărind scopul victimizării personalității

condamnatului prin diverse metode de constrângere fizică ori psihică, precum și

supunerea acestuia la diverse acțiuni de tortură. Indică că potrivit raportului, la pct. 3.3

„Situația persoanelor deținute în instituțiile penitenciare” se menționează că în urma

vizitei membrilor Comitetului european pentru prevenirea torturii a Penitenciarului nr.

5 Cahul” majoritatea deținuților intervievați de delegație nu au făcut nici o acuzație de

„rele tratamente din partea personalului” și „condițiile materiale din închisorile din

Cahul și Taraclia au fost în general satisfăcătoare”.

Consideră că instanța de fond neîntemeiat a calculat și a redus condamnatului și

termenul de detenție în cadrul IP nr. 16 Pruncul care are statut de instituție medicală. În

final conchide că, deținutului i-au fost acordate condițiile necesare la executarea

pedepsei, iar instanța de judecată, în procesul cercetării și evaluării condițiilor de

detenție, urmează să țină cont de efectele cumulative sub aspect general așa cum

recomandă CEDO, iar încheierea contestată este bazată pe o apreciere neobiectivă și

unilaterală a circumstanțelor cauzei, prin urmare concluzia instanței este neîntemeiată,

or instanța de fond urma să verifice și să statueze asupra cerințelor de fapt invocate de

condamnat, dar și să le supună cercetării prin prisma circumstanțelor cauzei, având în

vedere normele de drept aplicabile la caz.

Își întemeiază recursul pe prevederile art. 472, 437 alin. (4), 438, 445 alin. (1), art.

4732 alin. (3), (5) și art. 4734 alin. (9) Cod de procedură penală. (f.d. 63-66, vol. 3)

repus în termenul de declarare, recursul condamnatului Mașlat Ivan.

S-au admis recursurile declarate de administrația IP nr. 3 Leova și de

condamnatul Mașlat Ivan, casată integral încheierea judecătoriei Cimișlia, sediul central

din 31.05.2022 și încheierile de conexare emise la data de 12.07.2021 și 05.01.2022,

adoptate la plângerea condamnatului Mașlat Ivan împotriva administrației IP nr. 3

Leova, IP nr. 13, IP nr. 5 Cahul, IP nr. 15 Cricova, IP nr. 16 Pruncul cu privire la condițiile

de detenție care afectează grav drepturile prevenitului și condamnatului, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în aceiași instanță – judecătoria Cimișlia, în alt complet de judecată.

4.1. Pentru a se pronunța astfel instanța de recurs a reținut, că de către instanța de

fond la data de 12.07.2021 a fost emisă încheierea de conexare prin care s-a dispus expres:

„Se conexează cauza penală nr. 21ji-125/20 plângerea condamnatului Mașlat Ivan,

referitor la condițiile de detenție care agravează grav drepturile prevenitului și

condamnatului, într-un singur proces cu cauza penală nr. 21ji-91/21 la plângerea

condamnatului Mașlat Ivan, în ordinea prevăzută de art. 469 alin. (1), pct. 171 Cod de

procedură penală constatarea condițiilor de detenție și a condamnaților, atribuindu-i

numărul unic 21ji-125/20”. (f.d.84-85, vol. 2)

Ulterior, la data de 05.01.2022 a fost emisă încheierea de conexare prin care s-a

dispus expres: „Se conexează cauza penală nr. 21ji-125/20 la plângerea condamnatului

Mașlat Ivan, referitor la condițiile de detenție care agravează grav drepturile

prevenitului și condamnatului, într-un singur proces cu cauza penală nr. 21ji-221/21 la

plângerea condamnatului Mașlat Ivan, referitor la condițiile de detenție care agravează

grav drepturile prevenitului, atribuindu-i numărul unic 21ji125/20”. (f.d.23, vol. 3)

Instanța de recurs a reținut că instanța de fond eronat a emis încheierile de

conexare din 12.07.2021 și pe cea din 05.01.2022, or instanța greșit a dispus conexarea

cauzei penale cu nr. 21ji-125/20 și nr. 21ji-91/21 într-un singur dosar, deoarece prin

cererea depusă la data de 09.02.2021 (căreia i s-a atribuit nr. 21ji-125/20), condamnatul

Mașlat Ivan a solicitat concomitent aplicarea în privința sa a prevederilor Legii nr. 210

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova cât și a prevederilor Legii nr. 163 în partea ce privește condițiile

inumane și degradante de detenție. (f.d.1, vol. 2)

S-a conchis că solicitările condamnatului redate supra, urmau a fi examinate

separat și nicicum conexate într-o singură procedură, mai mult ca atât că instanța de

fond în urma conexării a omis să precaute și nu s-a pronunțat asupra solicitării

condamnatului cu privire la aplicarea în privința sa a prevederilor Legii nr. 210 cu

privire la amnistie. Astfel, concluzia instanței de fond de admitere parțială a plângerii

condamnatului Mașlat Ivan, împotriva administrației IP nr. 3 Leova, IP nr. 13, IP nr. 5

Cahul, IP nr. 15 Cricova, IP nr. 16 Pruncul cu privire la condițiile de detenție care

afectează grav drepturile prevenitului și condamnatului, este eronată și nu conține

soluții la precăutarea cerințelor depline ale condamnatului.

Cât privește recursul înaintat de administrația IP nr. 3 Leova, instanța de recurs

l-a admis în principiu din alte motive decât cele indicate în conținutul acestuia, pentru

motivele expuse la precăutarea recursului condamnatului.

Instanța a considerat că instanța de fond la examinarea plângerii înaintate de

condamnatul Mașlat Ivan, nu a verificat complet și obiectiv circumstanțele cauzei,

deoarece cauza urma a fi examinată de instanța de fond în două proceduri separate.

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2022 și

încheierii Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 31.05.2022.

Consideră că propria cauză nu a fost examină obiectiv. Prima instanță a conexat

greșit cererile înaintate. Instanțele inferioare nu i-au făcut dreptate în propria cauză.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Conform art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și

adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora,

apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs

în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În conformitate cu art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, cererea de

recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea

cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise

doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în

privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, și anume

hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal,

după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și

Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată rezultă că,

decizia contestată de către condamnatul Mașlat Ivan, nu cade sub incidența categoriilor

de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi

contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat

împotriva deciziei instanței de recurs din speță este inadmisibil, deoarece o asemenea

hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare.

Mai mult ca atât potrivit dispozitivului deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 noiembrie 2022, prezenta cauză a fost trimisă la rejudecare în aceiași

instanță, în alt complet de judecată.

Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat de condamnatul

Mașlat Ivan, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la

art. 455 Cod de procedură penală.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Mașlat

Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie

2022 și încheierii Judecătoriei Cimișlia, sediul central din 31 mai 2022, deoarece nu

îndeplinește cerințele de formă și conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 21 iunie 2023.

Președinte Guzun Ion

Judecători Eremciuc Ghenadie

Daguța Sergiu