1cs-146/23 — art. 46-49 CPP

În procedura Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) se află spre examinare plângerile depuse de către petiționarul Țurcanu Radu, în baza art. 313 Cod de procedură penală, împotriva ordonanței din 26 octombrie 2022 emisă de procurorul în Procuratura Anticorupție Busuioc Nadejda privind scoaterea de sub urmărire penală și clasarea cauzei penale nr. 2022960140, ordonanței din 18 noiembrie 2022 a procurorului ierarhic superior, Plevan Vasile precum și ordonanței din 28 noiembrie 2022 al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție Dragalin Veronica privind reluarea urmării penale în cauza penală nr. 2022960140. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 22 decembrie 2022, plângerile petiționarului Țurcanu Radu au fost conexate într-o singură procedură.

În cadrul ședinței de judecată din 21 martie 2023, Muntean Vasilisa a solicitat repetat strămutarea examinării plângerilor depuse de către Țurcanu Radu în ordine art. 313 Cod de procedură penală.

La 24 ianuarie 2023, judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana), Papuha Serghei, în procedura căruia se află spre examinare plângerile depuse de petiționarul Țurcanu Radu, în baza art. 313 Cod de procedură penală, a înaintat, la solicitarea părții interesate Vasilisa Munteanu, un demers către președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Șova Nicolae, prin care a solicitat înaintarea unei cereri către Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea strămutării plângerilor depuse de petiționarul Țurcanu Radu, în vederea excluderii oricărui dubiu referitor la imparțialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău la examinarea prezentei cauze.

La data de 27 martie 2023 , președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Șova Nicolae a adresat Curții Supreme de Justiție o cerere privind strămutarea examinării plângerilor depuse de petiționarul Țurcanu Radu, în baza art. 313 Cod de procedură penală la o altă instanță egală în grad. În susținerea cererii invocă faptul, că petiționarul Țurcanu Radu activează în calitate de judecător la Judecătoria Chișinău, precum și Munteanu Vasilisa deținând calitatea de persoana interesată, de asemenea activează la Judecătoria Chișinău în calitate de judecător. În opinia autorului cererii de strămutare circumstanțele indicate supra ”ar putea știrbi obiectivitatea judecătorilor instanței judecătorești” la examinarea în 1 continuare a cauzei indicate, iar strămutarea este un remediu procesual eficient când regulile generale de competență ridică îndoieli privind imparțialitatea.

Soluționând cererea privind strămutarea depusă de președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, Șova Nicolae, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată reieșind din următoarele considerente. Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de strămutare. Potrivit art. 46 alin. (1) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. În conformitate cu prevederile art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți. Din analiza materialelor cauzei Colegiul penal constată, că în cadrul ședinței de judecată din 21 martie 2022, Muntean Vasilisa a solicitat în mod repetat strămutarea examinării plângerilor depuse de petiționarul Țurcanu Radu, în baza art. 313 Cod de procedură penală. Ulterior, la data de 24 martie, judecătorul Papuha Serghei în procedura căruia se află cauza, la solicitarea repetată a lui Vasilisa Munteanu a depus demers către președintele interimar al Judecătoriei Chișinău solicitând soluționarea chestiunii privind strămutarea plângerilor depuse de către Țurcanu Radu în ordine art. 313 Cod de procedură penală. În susținerea cererii a fost menționat, că „Țurcanu Radu și persoana interesată Munteanu Vasilisa, cât și judecătorul desemnat la examinarea cauzei fac parte din aceeași instanța de judecată” și „în vederea excluderii oricărui dubiu referitor la imparțialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău”, a considerat necesar de a depune demersul în vederea înaintării unei cereri la Curtea Supremă de Justiție (vol II f.d 25). Ulterior, președintele interimar al Judecătoria Chișinău, Șova Nicolae a depus cerere privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, invocând faptul că petiționarul Țurcanu Radu și Munteanu Vasilisa care „deține calitatea de persoana interesată” activează în funcția de judecător la aceiași instanța, iar examinarea cauzei de către Judecătoria Chișinău „ar putea știrbi obiectivitatea judecătorilor instanței judecătorești”(vol.II f.d.29). Analizând cererea de strămutare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal atestă că președintele interimar al judecătoriei Chișinău, Șova Nicolae nu a motivat cererea sub aspectul prevederilor legale indicate supra, prin argumentarea necesității strămutării plângerilor depuse de petiționarul Țurcanu Radu, în baza art. 313 Cod de procedură penală, or, alegațiile titularului cererii privind faptul că obiectivitatea judecătorilor ar putea fi știrbită, potrivit legii nu constituie temei de strămutare. Prin urmare, Colegiul penal consideră că circumstanțele indicate în cerere nu cad sub incidența instituției strămutării judecării cauzei. În acest sens, Colegiul penal în mod repetat menționează faptul, că judecătorul Papuha S. în solicitarea sa invocă ”excluderea oricărui dubiu referitor la imparțialitatea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Chișinău la examinarea prezentei cauze” , deși aceste circumstanțe sunt prevăzute la art. 33 Cod de 2 procedură penală în calitate de temei de recuzare sau abținere de la judecarea cauzei, iar judecătorul nu a uzat de aceste prevederi legale, invocând o presupusă imparțialitate a colegilor săi. Curtea Europeană în jurisprudența sa de principiu, cu ocazia definirii imparțialității instanței a menționat că, orice judecător despre care se poate crede că, nu ar fi pe deplin imparțial cu privire la judecarea cauzei ce i-a fost dată spre soluționare, este obligat să se abțină, să o examineze (Castillo Algar vs Spania, nr. 79/1997/863/1074 din 28.10.1998, §45). Mai mult, Colegiul penal evidențiază și faptul că strămutarea a fost solicitată repetat la solicitarea înaintată de către Munteanu Vasilisa, deși prin încheierea din 27 decembrie 2022, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, a fost constatat că aceasta nu este parte în dosar, precizând sub acest aspect că prevederile art. 46 alin. (2) Cod de procedură penală, stabilesc expres persoanele care pot solicita strămutarea cauzei. Prin aceeași încheiere Colegiul penal a indicat asupra faptului că în temeiul prevederilor art. 6 Cod de procedură penală, unde părțile în proces sunt definite ca persoane care în procesul penal exercită funcții de acuzare sau apărare în baza egalității în drepturi și a principiului contradictorialității, constatând că petiționara Vasilisa Munteanu nici sub un aspect nu cade sub imperiul statutului de parte a procesului penal. Contrar acestor constatări ale Colegiului penal, ulterior respingerii cererii de strămutare, instanța a recunoscut calitatea de ”persoană interesată” a Vasilisei Munteanu, și în mod repetat, la solicitarea ultimei, a solicitat strămutarea cauzei, fără a ține cont de faptul că instanța supremă a indicat în două dintre încheierile sale că potrivit prevederilor art. 25 Cod de procedură penală, competența instanței de judecată și limitele jurisdicției ei, modul de desfășurare a procesului penal nu pot fi schimbate în mod arbitrar pentru anumite categorii de cauze sau persoane, precum și pentru o anumită situație sau pentru o anumită perioadă de timp. Colegiul penal ține să menționeze în acest sens deja în mod expres prevederile art. 24 alin. (2) al Codului de procedură penală, care stipulează, că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Alin. (3) al aceluiași articol menționează că părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Potrivit art. 26 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii și în condiții care exclud orice presiune asupra lor. Judecătorul de instrucție este independent în relațiile cu celelalte organe de drept și instanțe judecătorești și își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și în cadrul acesteia. Colegiul penal subliniază de asemenea, că președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, nu a ținut cont de constatările, expuse anterior de către Curtea Supremă de Justiție în încheierile de respingere a cererilor de strămutare în cauza dată, solicitând în mod repetat, fără a indica motive legale incidente speței, strămutarea examinării cauzei prin invocarea argumentului că ”obiectivitatea judecătorilor ar putea fi știrbită”. 3 Reieșind din circumstanțele constatate, Colegiul penal concluzionează asupra respingerii cererii președintelui interimar al Judecătoriei Chișinău de strămutare a cauzei sus-indicate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E : Respinge cererea depusă de președintele interimar al judecătoriei Chișinău Șova Nicolae privind strămutarea judecării plângerilor depuse de petiționarul Țurcanu Radu, în baza art. 313 Cod de procedură penală, de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), la o altă instanță egală în grad. Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 30 martie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecători Catan Liliana Guzun Ion 4