ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.03.2023

1ra-89/23 — art. 145 al.1 lit. j CP

HOTĂRÂRE
23.03.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 al.1 lit. j CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-89/23 — art. 145 al.1 lit. j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-89/2023

1-22001410-01-1ra-19012023

Curtea Supremă de Justiție

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Doroghean Victor, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022,

în cauza penală de învinuire a lui

Doroghean Victor xxxxx, născut la xxxxxx, originar din

xxxxx

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. j) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 05.01.2022 - 14.01.2022;

instanța de apel: 17.03.2022 - 19.10.2022;

instanța de recurs: 19.02.2023 – 15.03.2023.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal

2022, Doroghean Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. j) Cod penal, și în baza acestei Legi, cu

aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat - 12

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În baza art. 85 alin.(l) Cod penal, la pedeapsa stabilită lui Doroghean

Victor prin sentință, a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Comrat, oficiul Ceadîr Lunga din 16

martie 2021, în baza art. 362 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor

art. 85 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen - 3 ani și

4 luni, stabilindu-i pedeapsa definitivă în cazul cumulului de sentințe sub

formă de închisoare pe un termen - 14 ani, cu executare în penitenciar de

tip închis.

S-a încasat de la Doroghean Victor în contul Statului, cheltuielile de

judecată suportate la efectuarea expertizelor judiciare, în suma - 12 152 lei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte

1

Doroghean Victor, la 18 octombrie 2021, aproximativ la ora 00.30,

urmărind scopul omorului intenționat, din motiv de răzbunare față de

victimă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit în

timp ce se afla în curtea bisericii „Sfântul Ierarh Spiridon" din str. Toma

Ciorbă 1, mun. Chișinău, s-a înarmat cu o rangă metalică și manifestând o

deosibită cruzime, i-a aplicat cu aceasta victimei de gen masculin cu

identitatea nestabilită mai multe lovituri.

Astfel, cauzându-i potrivit concluziilor formulate de expert în Raportul

de expertiză judiciară nr. 202103C1500 din 11 noiembrie 2021, traumă

cranio-cerebrală deschisă cu plăgi contuze multiple pe partea piloasă a

capului din dreapta, plăgi contuze, echimoze și excoriații pe față, fractura

oaselor nazale, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractura liniară a

bazei craniului din dreapta, hemoragii subarahnoidiene, contuzie cerebrală

pe lobul temporal pe dreapta, sânge în ventricule cerebrale, care a fost

produsă în scurt timp înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp

contondent dur, cu suprafața liniară de impact, care prezintă pericol pentru

viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă.

În rezultatul cauzării vătămărilor date, victima de gen masculin cu

identitatea nestabilită a decedat, trauma cranio-cerebrală deschisă fiind în

legătură cauzală directă cu survenirea decesului

Acțiunile lui Doroghean Victor au fost încadrate juridic în baza art. 145

alin. (2), lit. j) Cod penal, conform indicilor calificativi - ”omorul intenționat,

adică omorul unei persoane săvârșit cu deosebită cruzime.”

Pavalatii Alexandru în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea

parțială a acesteia în partea laturii penale, rejudecarea cauzei cu adoptarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă și eliberat de plata

cheltuielilor judiciare.

În motivarea apelului declarat, partea apărării a invocat dezacordul cu

modalitatea de individualizare a pedepsei penale înfăptuită de către prima

instanță, pe care o consideră prea aspră, menționând că instanța de judecată

nu a luat în considerație faptul că, inculpatul a recunoscut vina, solicitând

examinarea cauzei în baza probelor acumulate la faza urmăririi penale, că

victima neidentificată a provocat conflictul prin aplicarea loviturilor lui

Doroghean Victor, i-a sustras geanta cu lucruri.

De asemenea, apelantul a invocat că prima instanța neîntemeiat a

admis solicitarea procurorului și a dispus încasarea din contul inculpatului

a cheltuielilor judiciare în suma de 12152 lei, or, prevederile art. 227 Cod de

procedură penală, reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în

categoria cheltuielilor judiciare, în această listă nefiind însă incluse

cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Iar prevederile alin.(3) art.75 din Legea nr.68 din 14.04.2016 cu privire

la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează expres că: „în

cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de

2

către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală.

La caz, ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire

penală, respectiv, cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal

în sumă - 12152 lei, urmau a fi trecute în contul statului, or, acestea sunt

cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

19 octombrie 2022, a fost respins apelul declarat, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că

judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de

procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, prima instanță corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului Doroghean Victor în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. j) Cod penal, conform indicilor calificativi

- ”omorul intenționat, adică omorul unei persoane săvârșit cu deosebită

cruzime.”

Verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința

inculpatului, instanța de apel a constatat că, prima instanță a acordat

deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea

categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Astfel, instanța de apel a statuat că prima instanță la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei lui Doroghean Victor, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (6) Cod penal se

clasifică ca infracțiune excepțional de gravă, de motivul acesteia, de persoana

inculpatului, care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, are

antecedente penale nestinse, de circumstanțele atenuante - ilegalitatea sau

imoralitatea acțiunilor victimei, căința sinceră și lipsa circumstanțelor

agravante.

La fel, instanța de apel a reținut că prima instanță just a aplicat

prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilind corect

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen - 12 ani închisoare, totodată

fiind corecte și constatările primei instanțe cu privire la adăugarea părții

neexecutate a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Comrat, oficiul

Ceadîr-Lunga din 16 martie 2021, stabilindu-i o pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 14 ani, cu executare în penitenciar de

tip închis.

Referitor la cerința apărării prin care a solicitat respingerea solicitării

procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de

judecată în sumă - 12 152 lei, instanța de apel a considerat-o ca fiind

neîntemeiată, menționând că reieșind din prevederile art. art. 227- 229 Cod

3

de procedură penală, aceste cheltuieli urmează a fi încasate din contul

inculpatului, întrucât au fost suportate pentru efectuarea expertizele

judiciare realizate în prezenta cauză penală (f. d. 31-38, 42-48, 51-53, 66-

69).

ordinar avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Doroghean

Victor, prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei și a sentinței în partea stabilirii

pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatului Doroghean Victor să-i fie stabilită o pedeapsa mai blândă și

liberat de plata cheltuielilor judiciare.

5.1. În argumentarea recursului ordinar, avocatul a menționat că, atât

prima instanță, cât și instanța de apel a ignorat circumstanța atenuantă –

căința sinceră, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă prea aspră. Instanțele

nu au reținut următorii factori ce influențează la stabilirea pedepsei – că

inculpatul a recunoscut vinovăția, se căiește de cele comise și nu a solicitat

administrarea de careva probe noi, că victima neidentificată a provocat

conflictul prin aplicarea loviturilor lui Doroghean Victor, totodată i-a sustras

geanta cu lucruri. Consideră că inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea

aspră, neechitabilă, prin ce s-a comis o eroare de drept, care urmează a fi

corectată de către instanța de apel.

La fel, recurentul menționează că, instanța neîntemeiat a dispus

încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpatului.

Instanța urma să ateste că prevederile art. 227 Cod de procedură

penală, reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în categoria

cheltuielilor judiciare, în această listă nefiind însă incluse cheltuielile

suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Mai mult, prevederile alin. (3), art.75 din Legea nr. 68 din 14.04.2016,

cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează

expres că, în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt

suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură

penală. La caz însă se atestă că ordonatorul expertizei judiciare a fost

organul de urmărire penal, fără a exista o asemenea cerere din partea părții

apărării.

Astfel, cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului penal în

sumă de 12152 lei, urmau a fi trecute în contul statului, or, acestea sunt

cheltuieli suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

procedură penală, procurorul Crîjanovschi Sergiu a depus referință asupra

recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit

neîntemeiat, deoarece instanța de apel i-a aplicat inculpatului Doroghean

Victor o pedeapsă proporțională și echitabilă faptei comise.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

4

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot

fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din textul recursului declarat de avocat, Colegiul penal constată că

partea apărării a invocat în calitate de temei pentru recurs, prevederile

art.427 alin.(1), pct.6) Cod de procedură penală, invocând dezacordul cu

soluția instanței de apel în partea ce ține de cheltuielile judiciare și în partea

individualizării pedepsei în privința inculpatului, considerând că nu s-a ținut

cont de prezența în speța a unui cumul de împrejurări și circumstanțe ce-i

atenuează răspunderea penală a făptuitorului, invocând în cele din urmă

stabilirea unei pedepse prea aspre.

Verificând materialele cauzei, în raport cu argumentele invocate,

instanța de recurs ajunge la concluzia că cele invocate de recurent nu și-au

găsit confirmarea, iar soluția adoptată pe marginea acestei spețe de către

instanța de apel este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral.

Cu referire la criticele avansate în privința modalității de

individualizare a pedepsei, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului

penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie

să-i fie aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate:

de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

5

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Colegiul penal reține că, sancțiunea infracțiunii prevăzute de art.145

alin. (2), lit. j) Cod penal, pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul,

prevede pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 ani sau cu detențiune pe viață,

și cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, noile

limite pentru pedeapsa închisorii sunt: de la 10 ani până la 13 ani și 4 luni,

sau în cazul detențiunii pe viață pedeapsa maximă prevăzută de Lege

constituie – 30 ani.

În acest sens, Colegiul penal analizând gravitatea infracțiunii săvârșite,

care potrivit art.16 alin. (6) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor

excepțional de grave, motivul acesteia, prezența circumstanțelor atenuante -

recunoașterea vinei, ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei și lipsa

circumstanțelor agravante, influența pedepsei asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și persoana inculpatului Doroghean Victor, care potrivit

Revendicării (f. d. 151-154, vol. I) anterior a fost condamnat de repetate ori

(4), având antecedente penale ne stinse - recidivă (art. 34 alin. (1) Cod penal).

Respectiv prima instanță corect a stabilit pedeapsa sub forma de închisoare

pe un termen - 12 ani, mărimea acesteia încadrându-se în limitele noi

stabilite prin aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, care va

atinge scopul pedepsei penale de corectare și reeducare.

Mai mult, acesta executând pedeapsa cu închisoare în locurile de

detenție, nu a făcut concluziile necesare că faptele social periculoase sunt

supuse răspunderii penale și a continuat activitatea infracțională, fapt care

corect a fost apreciat de către instanțele de fond, stabilindu-i pedeapsa

definitivă prin prisma prevederilor art. 85 alin.(1) Cod penal.

Astfel, prima instanță a adăugat parțial și nu total, partea neexecutată

a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Comrat, oficiul Ceadîr-Lunga

din 16 martie 2021, deși avea posibilitatea de a adăuga total noua pedeapsă,

la pedeapsa cu închisoare pe care o executa inculpatul Doroghean Victor,

fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă - 14 ani închisoare.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului privind

asprimea pedepsei aplicate de către prima instanță, sunt vădit neîntemeiate,

or, instanțele de fond au ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut fapta

săvârșită și sincer s-a căit în cele săvârșite, solicitând examinarea cauzei în

temeiul art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, stabilindu-i pedeapsa -

12 ani închisoare cu toate că, sancțiunea art. 145 alin. (2), lit. j) Cod penal

prevede și sancțiunea – detențiunea pe viață, astfel în speța dată pedeapsa

maximă prevăzută de Lege constituie – 30 ani, instanțele de fond fiind

convinse că reeducarea și corectarea inculpatului este posibilă cu izolarea

de societate prin executarea pedepsei stabilite.

În acest context, Colegiul penal consideră că, instanța de apel a

menținut corect pedeapsa sub formă de închisoare aplicată de către prima

instanță, care este rațională, proporțională și echitabilă în raport cu fapta

comisă și scopul Legii penale, fiind individualizată corect, în așa fel încât

inculpatul să se convingă de necesitatea respectării Legii penale și evitarea

în viitor a săvârșirii unor fapte similare, social periculoase care sunt supuse

răspunderii penale.

6

Astfel, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de prima

instanță și menținută de instanța de apel, este conformă atât principiului

proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal,

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane.

În continuare, Colegiul penal găsește vădit nefondată invocarea

apărătorului în partea ce ține de pretinsa încălcare admisă de instanța de

apel, în latura admiterii solicitării încasării cheltuielilor judiciare suportate

pentru efectuarea rapoartelor de expertiză de la inculpat, or instanța de apel

la acest capitol a aplicat corect reglementările art. art. 227-229 Cod de

procedură penală, și întemeiat a admis cererea procurorului și a dispus

încasarea din contul inculpatului Doroghean Victor în beneficiul Statului,

cheltuielile de judecată în sumă de 12 152 lei.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că, la materialele cauzei au

fost anexate: Raportul de cercetare toxicologică nr. 202106C3393 (f. d. 31-

38, vol. I); Raportul de expertiză judiciară nr.202108M0134(f. d. 42-48, vol.

I); Raport de expertiză judiciară nr.202105O0308 din 27 octombrie 2021(f.

d. 51-53, vol. I); Raport de expertiză judiciară nr.202135A0791 din 10

decembrie 2021 (f. d. 66-69, vol. I), conținutul cărora denotă suportarea de

către stat a cheltuielilor în sumă totală de 12 152 lei.

Astfel, prin prisma normelor de drept evidențiate, ținând cont de faptul

că rapoartele de expertiză au stat la baza stabilirii vinovăției inculpatului

Doroghean Victor, fiind acțiuni de urmărire penală necesare în vederea

descoperirii infracțiunii și contracarării activității infracționale. Instanța de

apel a considerat necesar a admite solicitarea acuzatorului de stat privind

încasarea cheltuielilor judiciare și a dispus încasarea din contul inculpatului

Doroghean Victor în beneficul Statului a cheltuielilor judiciare în sumă de

12 152 lei, or, în acest sens urmărirea penală și judecarea unei cauze penale

ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea

actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea

mijloacelor materiale de probă, precum și orice alte cheltuieli necesare bunei

desfășurări a procesului penal.

Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost

constatată prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei

de implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei

și în latura cheltuielilor judiciare.

Instanța de recurs mai notează și faptul că, din analiza deciziei recurate

a stabilit că argumentele indicate, în esență au fost abordare în decizia

instanței de apel, care la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor problemelor esențiale invocate în

speță. Hotărârea emisă cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția,

motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din

temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse

inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010.

În acest context, Colegiul penal atestă că, instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea

7

deciziei adoptate, fapt ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar

declarat de către avocatul Pavalatii Alexandru în numele inculpatului

Doroghean Victor, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Pavalatii Alexandru în numele inculpatului Doroghean Victor, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022,

în cauza penală în privința lui Doroghean Victor xxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-03-23
1,00
1ra-89/23 — art. 145 al.1 lit. j CP
Dosarul nr. 1ra-89/2023 1-22001410-01-1ra-19012023 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 martie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte - Timofti Vladimir Judecători - Plămădeală Ghena
CSJ 2022-08-15
0,94
1ra-469/22 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-469/22 1-19103011-01-1ra-24032022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Toma Nadejda Judecătorii: Diaconu Iurie, C
CSJ 2022-12-27
0,94
1ra-508/22 — art. 151 al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-508/22 1-17006134-01-1ra-31032022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 noiembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Plămădeală Ghe
CSJ 2022-02-24
0,94
1ra-52/2022 — art. 145 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-52/2022 1-20122723-01-1ra-12012022 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 februarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Pl
CSJ 2023-03-06
0,94
1ra-66/23 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-66/2023 1-20064380-01-1ra-13012023 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 februarie 2023 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecă
Sursă