1ra-1684/2022 — art. 151 alin. 4; art. 287 alin. 3 CP

1ra-1684/2022 — art. 151 alin. 4; art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1684/2022

1-21030035-01-1ra-15122022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, prin care solicită casarea parțială a

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 septembrie 2022, în cauza

penală în privința lui

Reguș Vasilii Xxxxx, xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod

penal, prin aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 2 (două) luni, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, începând cu 24.05.2021, cu includerea perioadei reținerii

și aflării în arest preventiv de la 29.12.2021 până la 24.05.2021.

Procesul penal de învinuire a lui Reguș Vasilii în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost încetat pe motiv că fapta constituie

contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional.

Reguș Vasilii a fot recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzută la

art. 354 Cod contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 10 (zece) unități

convenționale, ce constituie 500 (cinci sute) lei.

De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă

de 9168 (nouă mii o sută șaizeci și opt) lei, iar în beneficiul succesorului părții

1

vătămate Zaharia Carolina – prejudiciul moral în mărime de 40.000 (patruzeci mii)

lei, prejudiciul material – 10.600 (zece mii șase sute) lei și cheltuielile de asistență

juridică - 4000 (patru mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

2020, aproximativ la ora 14.40, Reguș Vasilii aflându-se în strada satului Cania,

raionul Cantemir, ce reprezintă loc public și, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

acționând cu scopul de a-și manifesta superioritatea sa în raport cu alte persoane, încălcând

grosolan ordinea publică și liniștea persoanelor, manifestând obrăznicie deosebită, profitând

de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, a inițiat un conflict cu Zaharia

Dumitru și a aplicat violența fizică asupra acestuia, manifestată prin îmbrânciri și

lovituri cu un cuțit în regiunea gâtului, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză

judiciară nr. xxxx din 11.02.2021, vătămări corporale neînsemnate.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 151 alin.

(4) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care

este periculoasă pentru viață, acțiuni care au provocat decesul victimei.

Tot el, se învinuiește că la 29 decembrie 2020, aproximativ la ora 14.40, aflându-

se pe strada satului Cania, raionul Cantemir și, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

urmărind scopul provocării vătămării integrității corporale, intenționat i-a aplicat lui

Zaharia Dumitru o lovitură cu un cuțit în regiunea gâtului, cauzându-i potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 11.02.2021 vătămări grave periculoase

pentru viață, iar în rezultatul hemoragiilor în trunchiul cerebral cu necroză totală a

creierului cauzate de șocul hipovolemic și tromboza arterei carotide comune stângi

pe fondal de plagă înțepat-tăiată a suprafeței laterale stângi a gâtului cu lezarea arterei

carotide comune stângi, de la care la data de 05 ianuarie 2021 a survenit decesul lui

Zaharia Dumitru în Spitalul Raional Cantemir.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza

art. 287 alin. (3) Cod penal.

Instanța a considerat ca fiind incorectă și neîntemeiată calificarea acțiunilor

inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, or, fapta acestuia constituie

contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, manifestată prin acostarea

victimei Zaharia Dumitru într-un loc public, după care au urmat acțiunile

inculpatului de săvârșire a infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal,

faptele urmând a fi calificată separat pentru a nu admite încălcarea principiului „non

bis in idem”.

Cauza penală a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

2

Cantemir, Enachi Gheorghe, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței

menționate, în partea încetării procesului penal, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatul să fie condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 9 (nouă) ani

închisoare, art. 287 alin. (3) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare, iar conform art. 84 Cod

penal, a-i stabili pedeapsa definitivă 9 (nouă) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executare

în penitenciar de tip închis, cu încasarea din contul acestuia a cheltuielilor judiciare în

sumă de 9.552 (nouă mii cinci sute cincizeci și doi) lei.

În motivarea apelului, acuzarea a invocat că inculpatul a fost învinuit de comiterea

huliganismului agravat și vătămarea intenționată gravă a integrității corporale.

Soluția instanței de fond a fost fondată pe Deciziei Plenului Curții Supreme de

Justiție din 17.12.2020, la care a existat și o opinie separată, potrivit căreia, atunci când

infracțiunea de huliganism este urmată de cea de omor intenționat de vătămarea

intenționată gravă sau medie a integrității corporale ori a sănătății, faptele vor fi

calificate potrivit concursului de infracțiuni în baza art. 287 și 145, 151 sau 152 Cod

penal.

A fost stabilit că între inculpat și victimă a avut loc un conflict și s-a produs o luptă

manifestată prin îmbrânceli, în plină zi în centrul localității. În timpul conflictului

inculpatul a scos un cuțit și i-a aplicat o lovitură părții vătămate în regiunea gâtului.

Potrivit raportului de expertiză judiciară, lui Zaharia D., pe lângă vătămarea corporală

sub forma lezării arterei carotide, i-au fost cauzate și alte vătămări corporale calificate

ca neînsemnate. Astfel, s-a stabilit că până la acțiunea de aplicare a loviturii cu cuțitul

asupra victimei, inculpatul, încălcând totodată ordinea publică și liniștea persoanelor,

iar odată cu aplicarea loviturii de cuțit, acesta a săvârșit un concurs ideal de infracțiuni

prevăzute de art. 287 alin. (3) și 151 alin. (4) Cod penal.

În sentința adoptată acțiunile adiacente infracțiunii de huliganism au fost separate

și calificate ca fiind o contravenție cu privire la acostarea jignitoare a persoanei în

locurile publice sau alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea

persoanelor, însă urmau a fi calificate în ansamblu fără a fi separate.

Pe lângă aceasta, a fost prezentat actul de corectare a cheltuitelor judiciare și în

cadrul dezbaterilor a fost solicitată încasarea din contul inculpatului a sumei de 9.552

lei, însă instanța de fond a dispus încasarea sumei indicată inițial 9.168 lei.

3.1. De asemenea, sentința a fost atacată cu apel de către avocații Josu Gheorghe și

Josu Artur în numele succesorului părții vătămate Zaharia Carolina, prin care a solicitat

casarea parțială a sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

integral acțiunea civilă, cu încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în

3

mărime de 500.000 lei, prejudiciului material - 10.600 lei și cheltuielile de asistență

juridică - 20.000 lei.

În motivarea apelului au invocat că instanța de fond nu a ținut cont în deplină

măsură de gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice părții vătămate.

Or, inculpatul, fiind în stare de ebrietate, l-a omorât cu intenție pe Zaharia D., ce

constituie o circumstanță agravantă. Cu toate că inculpatul a solicitat examinarea cauzei

în procedură simplificată, pe parcursul examinării cauzei nu și-a cerut scuze de la

succesorul părții vătămate, ignorând faptul că aceasta a suportat grave suferințe morale

și nu a manifestat intenția de a repara prejudiciul cauzat, mai mult, fiindu-i acordat

ultimul cuvânt, a menționat că nu regretă nimic.

Reieșind din suferințele psihice pe care le-a suportat succesorul părții vătămate,

precum și rudele apropiate ale decedatului, este rezonabilă încasarea prejudiciului

moral în mărime de 500.000 lei.

La fel, instanța de fond neîntemeiat a apreciat ca fiind prea mari sumele pretinse

în calitate de cheltuieli de asistență juridică, or conform practicii judiciare onorariile

avocaților pe asemenea cauze sunt de zece ori mai mari, la caz acestea fiind reale,

necesare și rezonabile. Pentru serviciile avocaților Josu Gheorghe și Josu Artur s-au

achitat sumele 5.000 lei și, respectiv 5.000 lei, iar Codul de procedură penală nu prevede

obligativitatea de a prezenta borderoul de calcul al cheltuielilor.

Totodată, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă.

3.2. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel și avocatul Grosu Eugen

în numele inculpatului Reguș Vasilii, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată în baza art. 151

alin. (4) Cod penal, pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare; cu respingerea cererii acuzării

privind încasarea cheltuielilor judiciare și respingerea pretențiilor succesorului părții

vătămate de ordin material și moral, precum și de încasare a cheltuielilor de asistență

juridică.

În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că pedeapsa stabilită inculpatului

prin sentință este una aspră, urmând să-i fie aplicată pedeapsa de 8 ani închisoare, cu

scutirea de la achitarea cheltuielilor de judecată, respingerea pretențiilor succesorului

părții vătămate de ordin material, nefiind prezentate dovezi în probarea cheltuielilor

suportate, precum și respingerea pretențiilor morale, deoarece partea vătămată a inițiat

conflictul și primul i-a aplicat o lovitură în cap inculpatului.

a fost respins apelul declarat de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului și

admise apelurile declarate de către procuror și avocații Josu Gheorghe și Josu Artur în

4

numele succesorului părții vătămate Zaharia Carolina, casată total sentința, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

Reguș Vasilii se recunoaște vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 151

alin.(4) Cod penal, și i se stabilește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

8 (opt) ani și 2 (două) luni, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din

20.09.2022, cu includerea perioadei detenției în arest preventiv de la 29.12.2020 până la

20.09.2022.

Se încetează procesul penal pe capătul acuzării lui Reguș Vasilii de săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta constituie

contravenție.

Reguș Vasilii se recunoaște vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută de art.

354 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional, în temeiul expirării

termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Se încasează de la Reguș Vasilii în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă

de 9.552 (nouă mii cinci sute cincizeci și doi) lei.

Se admite parțial acțiunea civilă, cu încasarea din contul inculpatului în beneficiul

succesorului părții vătămate Zaharia Carolina a prejudiciului material - 10.600 (zece mii

șase sute) lei, prejudiciului moral - 60.000 (șaizeci mii) lei și a cheltuielilor de asistență

juridică - 7.000 (șapte mii) lei (4.000 lei suportate la judecarea cauzei în prima instanță

și 3.000 lei suportate la judecarea cauzei în instanța de apel).

A fost soluționată soarta copurilor delicte.

4.1. Instanța de apel a reținut că cauza a fost examinată conform prescripțiilor din

art. 3641 Cod de procedură penală, fiind solidară cu concluziile instanței de fond privind

aprecierea probelor puse la baza sentinței, nefiind stabilite temeiuri de a da o nouă

apreciere probelor administrate.

Astfel, este corectă soluția primei instanțe de recalificare a faptei de huliganism a

inculpatului în baza art. 354 Cod contravențional, în raport cu încadrarea din

rechizitoriu în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care contravine practicii judiciare la

nivel național aplicată în cauzele judecate în procedura simplificată prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală.

Însă, pronunțând sentința de condamnare în procedură simplificată, instanța de

fond a descris ca fiind constatată fapta încadrată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, dar

a extins circumstanțele de fapt ale acestei fapte în raport cu rechizitoriul, adăugând

elementele încălcării ordinii publice, astfel agravând situația inculpatului cu imputarea

unor circumstanțe care până atunci nu i-au fost incriminate, ca fiind parte a infracțiunii

prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal.

5

Totodată, prima instanță a expus fapta de care este învinuit Reguș Vasilii pe art.

287 alin. (3) Cod penal, preluând circumstanțele de fapt de la fapta vătămării

intenționate grave a integrității corporale.

Astfel, constatând fapta infracțională în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța

de fond a raportat-o circumstanțelor de fapt expuse în rechizitoriu în redarea faptei

încadrate pe art. 287 alin. (3) Cod penal, și invers, fără a oferi vreo explicație acestei

contradicții.

Mai mult, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului constituie

contravenție, recalificând acțiunile inculpatului de la art. 287 alin. (3) Cod penal la art.

354 Cod contravențional, l-a recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției, însă nu a

constatat fapta contravențională reținută în acțiunile acestuia.

Pe lângă aceasta, prima instanță a admis erori la calcularea cuantumului

cheltuielilor judiciare încasate în beneficiul statului și la aprecierea cuantumului

despăgubirilor prejudiciului moral adjudecat reprezentantului părții vătămate.

Astfel, lipsa unei descrieri corespunzătoare a faptei penale și a constatării faptei

pe art. 354 Cod contravențional, determină necesitatea casării integrale a sentinței

atacate și pronunțării unei noi hotărâri.

Prin urmare, în baza probelor administrate, verificate și apreciate de instanța de

apel prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, instanța de apel a constatat:

La data de 29 decembrie 2020, aproximativ la ora 14.40, Reguș Vasilii, aflându-se

în strada satului Cania, raionul Cantemir, și fiind în stare de ebrietate alcoolică,

urmărind scopul provocării vătămării integrității corporale, intenționat i-a aplicat lui

Zaharia Dumitru o lovitură cu un cuțit în regiunea gâtului, cauzându-i potrivit

raportului de expertiză judiciară nr. 202113C0004 din 11.02.2021 vătămări grave

periculoase pentru viață, iar în rezultatul hemoragiilor în trunchiul cerebral cu necroză

totală a creierului cauzate de șocul hipovolemic și tromboza arterei carotide comune

stângi pe fondal de plagă înțepat-tăiată a suprafeței laterale stângi a gâtului cu lezarea

arterei carotide comune stângi, la data de 05 ianuarie 2021, în Spitalul Raional Cantemir,

a survenit decesul lui Zaharia Dumitru.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, ca

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru

viață, care a provocat decesul victimei.

Totodată, instanța de apel a conchis asupra încetării procesului penal în privința

inculpatului, acuzat pe art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu

constituie infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal și constată că:

6

Tot el, la data de 29 decembrie 2020 aproximativ la ora 14.40, aflându-se în strada

satului Cania, raionul Cantemir, ce reprezintă loc public și, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, a încălcat ordinea publică și liniștea persoanelor, manifestată prin acostarea

jignitoare a victimei Zaharia Dumitru.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 354 Cod contravențional, ca

huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice,

alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

Dat fiind că de la momentul săvârșirii faptei contravenționale – 29.12.2020 până în

prezent a trecut o perioadă mai mare de 1 an, procesul contravențional în baza art. 354

Cod contravențional, în privința lui Reguș Vasilii urmează a fi încetat, în temeiul

expirării termenului prescripției răspunderii contravenționale, conform art. 30 alin. (1),

(2), (5) Cod contravențional.

La stabilirea pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4)

Cod penal, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, care se pedepsește cu

închisoare de la 12 la 15 ani și beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a recunoscut vina,

anterior nu a fost condamnat, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și

agravante, fiind exclusă ca circumstanță care agravează răspunderea starea de ebrietate,

or, potrivit rechizitoriului „circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal nu au fost

stabilite”, concluzionând ca fiind justificată și echitabilă pedeapsa cu închisoare pe un

termen de 8 ani și 2 luni.

Totodată, a fost respinsă cererea inculpatului privind aplicarea amnistiei, or, în

privința acestuia nu sunt aplicabile prevederile Legii amnistiei nr. 243 din 24.12.2021,

infracțiunea prevăzută la art. 151 alin. (4) Cod penal, încadrându-se în restricțiile

prevăzute la art. 6 al legii.

Instanța de apel a considerat nefondată sentința primei instanțe în partea

determinării cuantumului despăgubirilor prejudiciului moral la suma 40.000 lei,

apreciind-o ca fiind o despăgubire minoră, insuficientă pentru a-i oferi succesorului

părții vătămate o reparare echitabilă a suferințelor morale suportate, la evaluarea

căreia, instanța de fond nu a ținut cont de importanța valorii morale prejudiciate pentru

succesorului părții vătămate, or, la stabilirea mărimii compensației pentru prejudiciul

moral cauzat, instanța de fond urma să evalueze atât prejudiciul moral suferit de

succesorul părții vătămate, cât și despăgubirea destinată reparării acestuia, precum și

de faptul că în urma acțiunilor inculpatului a survenit decesul părții vătămate.

Cu toate că prin săvârșirea infracțiunii de către inculpat, succesorului părții

vătămate i-au fost cauzate suferințele psihologice suportate în legătură cu decesul

7

tatălui ei, în același timp, prejudiciul moral solicitat în mărime de 500.000 lei este

exagerat de mare și nu corespunde volumului suferințelor fizice și psihice cauzate,

consideră că suma de 60.000 lei va constitui o recompensă echitabilă și rezonabilă a

prejudiciului moral suportat.

În același timp, instanța de apel consideră ca fiind întemeiată cererea privind

încasarea prejudiciul material în sumă de 10.600 de lei, ce constituie cheltuieli suportate

pentru înmormântarea, urmând a fi încasată din contul inculpatului în beneficiul

succesorului părții vătămate Zaharia Carolina.

Pe lângă aceasta, suma pretinsă de 20.000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, nu este rezonabilă în cuantumul solicitat, nefiind proporțională complexității

cauzei și nivelului de implicare a avocaților Josu Gheorghe și Josu Artur (timpul și

volumul de muncă eficientă prestat la soluționarea cauzei), considerând că suma de

7.000 lei (4.000 lei suportată la judecarea cauzei în prima instanță și 3.000 lei suportată

la judecarea cauzei în instanța de apel) va constitui un just echilibru între prestația

avocaților și obligația inculpatului de a compensa aceste cheltuieli.

La fel, conform art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare

suportate la efectuarea expertizelor judiciare în cuantum de 9.552 lei urmează a fi

încasate din contul inculpatului în beneficiul statului, nefiind constatate temeiuri

pentru a-l elibera de plata lor.

Eugen în numele inculpatului, care, fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele

prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie

aplicată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare; cu

respingerea cererii acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare și respingerea

pretențiilor succesorului părții vătămate de ordin material și moral, precum și de

încasare a cheltuielilor de asistență juridică.

În susținerea celor solicitate, apărarea a indicat alegații similare celor invocate în

cererea de apel, exprimându-și dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului și soluția

de încasarea a prejudiciului material și moral, a cheltuielilor de asistență juridică și a

cheltuielilor judiciare.

4.1 Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece nu îndeplinește cerințele de

conținut.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

8

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil

în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate

se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură penală – în cazul în care

este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes

deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat,

iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să

corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16

temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră

că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci

ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul

și să arate eroarea ce s-a comis.

Lecturând textul recursului declarat, se reține că recurentul nu a invocat nici un

temei de drept din rândul celor prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

și contrar normei citate supra nu a indicat în ce constă problema de drept și care sânt

argumentele în susținerea pretențiilor sale referitor la ilegalitatea hotărârii contestate.

Conținutul recursului se rezumă doar la dezacordul avocatului cu mărimea

pedepsei aplicate și admiterea acțiunii civile în lipsa probelor care ar confirma-o.

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept

și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale.

În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care

se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se

consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele

prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocatul Grosu

Eugen nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica

sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

9

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în

art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia,

deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Eugen în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

20 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Reguș Vasilii Xxxxx, pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de

procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 23 martie 2023.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

10