1ra-1684/2022 — Art. 151 alin. 4; art. 287 alin. 3 CP

Instanța de fond: 05.03.2021 – 24.05.2021;

Instanța de apel: 11.06.2021 – 20.09.2022;

Instanța de recurs: 15.12.2022 – 08.02.2023. Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 24 mai 2021, Reguș Vasilii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, prin aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 2 (două) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând cu 24.05.2021, cu includerea perioadei reținerii și aflării în arest preventiv de la 29.12.2021 până la 24.05.2021. Procesul penal de învinuire a lui Reguș Vasilii în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, a fost încetat pe motiv că fapta constituie contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional. Reguș Vasilii a fot recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzută la art. 354 Cod contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 10 (zece) unități convenționale, ce constituie 500 (cinci sute) lei. De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 9168 (nouă mii o sută șaizeci și opt) lei, iar în beneficiul succesorului părții 1 vătămate Zaharia Carolina – prejudiciul moral în mărime de 40.000 (patruzeci mii) lei, prejudiciul material – 10.600 (zece mii șase sute) lei și cheltuielile de asistență juridică - 4000 (patru mii) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 2. Pentru a pronunța sentința în cauză, prima instanță a constatat că, la 29 decembrie 2020, aproximativ la ora 14.40, Reguș Vasilii aflându-se în strada satului Cania, raionul Cantemir, ce reprezintă loc public și, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând cu scopul de a-și manifesta superioritatea sa în raport cu alte persoane, încălcând grosolan ordinea publică și liniștea persoanelor, manifestând obrăznicie deosebită, profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu victima, a inițiat un conflict cu Zaharia Dumitru și a aplicat violența fizică asupra acestuia, manifestată prin îmbrânciri și lovituri cu un cuțit în regiunea gâtului, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 11.02.2021, vătămări corporale neînsemnate. Acțiunile inculpatului au fost încadrate de instanța de fond în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, acțiuni care au provocat decesul victimei. Tot el, se învinuiește că la 29 decembrie 2020, aproximativ la ora 14.40, aflându- se pe strada satului Cania, raionul Cantemir și, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul provocării vătămării integrității corporale, intenționat i-a aplicat lui Zaharia Dumitru o lovitură cu un cuțit în regiunea gâtului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 11.02.2021 vătămări grave periculoase pentru viață, iar în rezultatul hemoragiilor în trunchiul cerebral cu necroză totală a creierului cauzate de șocul hipovolemic și tromboza arterei carotide comune stângi pe fondal de plagă înțepat-tăiată a suprafeței laterale stângi a gâtului cu lezarea arterei carotide comune stângi, de la care la data de 05 ianuarie 2021 a survenit decesul lui Zaharia Dumitru în Spitalul Raional Cantemir. Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Instanța a considerat ca fiind incorectă și neîntemeiată calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, or, fapta acestuia constituie contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional, manifestată prin acostarea victimei Zaharia Dumitru într-un loc public, după care au urmat acțiunile inculpatului de săvârșire a infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, faptele urmând a fi calificată separat pentru a nu admite încălcarea principiului „non bis in idem”. Cauza penală a fost examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. 2 3. Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Enachi Gheorghe, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței menționate, în partea încetării procesului penal, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 9 (nouă) ani închisoare, art. 287 alin. (3) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare, iar conform art. 84 Cod penal, a-i stabili pedeapsa definitivă 9 (nouă) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu încasarea din contul acestuia a cheltuielilor judiciare în sumă de 9.552 (nouă mii cinci sute cincizeci și doi) lei. În motivarea apelului, acuzarea a invocat că inculpatul a fost învinuit de comiterea huliganismului agravat și vătămarea intenționată gravă a integrității corporale. Soluția instanței de fond a fost fondată pe Deciziei Plenului Curții Supreme de Justiție din 17.12.2020, la care a existat și o opinie separată, potrivit căreia, atunci când infracțiunea de huliganism este urmată de cea de omor intenționat de vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității corporale ori a sănătății, faptele vor fi calificate potrivit concursului de infracțiuni în baza art. 287 și 145, 151 sau 152 Cod penal. A fost stabilit că între inculpat și victimă a avut loc un conflict și s-a produs o luptă manifestată prin îmbrânceli, în plină zi în centrul localității. În timpul conflictului inculpatul a scos un cuțit și i-a aplicat o lovitură părții vătămate în regiunea gâtului. Potrivit raportului de expertiză judiciară, lui Zaharia D., pe lângă vătămarea corporală sub forma lezării arterei carotide, i-au fost cauzate și alte vătămări corporale calificate ca neînsemnate. Astfel, s-a stabilit că până la acțiunea de aplicare a loviturii cu cuțitul asupra victimei, inculpatul, încălcând totodată ordinea publică și liniștea persoanelor, iar odată cu aplicarea loviturii de cuțit, acesta a săvârșit un concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 287 alin. (3) și 151 alin. (4) Cod penal. În sentința adoptată acțiunile adiacente infracțiunii de huliganism au fost separate și calificate ca fiind o contravenție cu privire la acostarea jignitoare a persoanei în locurile publice sau alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor, însă urmau a fi calificate în ansamblu fără a fi separate. Pe lângă aceasta, a fost prezentat actul de corectare a cheltuitelor judiciare și în cadrul dezbaterilor a fost solicitată încasarea din contul inculpatului a sumei de 9.552 lei, însă instanța de fond a dispus încasarea sumei indicată inițial 9.168 lei. 3.1. De asemenea, sentința a fost atacată cu apel de către avocații Josu Gheorghe și Josu Artur în numele succesorului părții vătămate Zaharia Carolina, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea civilă, cu încasarea din contul inculpatului a prejudiciului moral în 3 mărime de 500.000 lei, prejudiciului material - 10.600 lei și cheltuielile de asistență juridică - 20.000 lei. În motivarea apelului au invocat că instanța de fond nu a ținut cont în deplină măsură de gravitatea cauzării suferințelor psihice și fizice părții vătămate. Or, inculpatul, fiind în stare de ebrietate, l-a omorât cu intenție pe Zaharia D., ce constituie o circumstanță agravantă. Cu toate că inculpatul a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, pe parcursul examinării cauzei nu și-a cerut scuze de la succesorul părții vătămate, ignorând faptul că aceasta a suportat grave suferințe morale și nu a manifestat intenția de a repara prejudiciul cauzat, mai mult, fiindu-i acordat ultimul cuvânt, a menționat că nu regretă nimic. Reieșind din suferințele psihice pe care le-a suportat succesorul părții vătămate, precum și rudele apropiate ale decedatului, este rezonabilă încasarea prejudiciului moral în mărime de 500.000 lei. La fel, instanța de fond neîntemeiat a apreciat ca fiind prea mari sumele pretinse în calitate de cheltuieli de asistență juridică, or conform practicii judiciare onorariile avocaților pe asemenea cauze sunt de zece ori mai mari, la caz acestea fiind reale, necesare și rezonabile. Pentru serviciile avocaților Josu Gheorghe și Josu Artur s-au achitat sumele 5.000 lei și, respectiv 5.000 lei, iar Codul de procedură penală nu prevede obligativitatea de a prezenta borderoul de calcul al cheltuielilor. Totodată, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă. 3.2. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel și avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Reguș Vasilii, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare; cu respingerea cererii acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare și respingerea pretențiilor succesorului părții vătămate de ordin material și moral, precum și de încasare a cheltuielilor de asistență juridică. În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că pedeapsa stabilită inculpatului prin sentință este una aspră, urmând să-i fie aplicată pedeapsa de 8 ani închisoare, cu scutirea de la achitarea cheltuielilor de judecată, respingerea pretențiilor succesorului părții vătămate de ordin material, nefiind prezentate dovezi în probarea cheltuielilor suportate, precum și respingerea pretențiilor morale, deoarece partea vătămată a inițiat conflictul și primul i-a aplicat o lovitură în cap inculpatului.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 septembrie 2022, a fost respins apelul declarat de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului și admise apelurile declarate de către procuror și avocații Josu Gheorghe și Josu Artur în 4 numele succesorului părții vătămate Zaharia Carolina, casată total sentința, cu pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: Reguș Vasilii se recunoaște vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 151 alin.(4) Cod penal, și i se stabilește pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 2 (două) luni, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 20.09.2022, cu includerea perioadei detenției în arest preventiv de la 29.12.2020 până la 20.09.2022. Se încetează procesul penal pe capătul acuzării lui Reguș Vasilii de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta constituie contravenție. Reguș Vasilii se recunoaște vinovat de săvârșirea contravenției prevăzută de art. 354 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional, în temeiul expirării termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Se încasează de la Reguș Vasilii în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 9.552 (nouă mii cinci sute cincizeci și doi) lei. Se admite parțial acțiunea civilă, cu încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate Zaharia Carolina a prejudiciului material - 10.600 (zece mii șase sute) lei, prejudiciului moral - 60.000 (șaizeci mii) lei și a cheltuielilor de asistență juridică - 7.000 (șapte mii) lei (4.000 lei suportate la judecarea cauzei în prima instanță și 3.000 lei suportate la judecarea cauzei în instanța de apel). A fost soluționată soarta copurilor delicte. 4.1. Instanța de apel a reținut că cauza a fost examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, fiind solidară cu concluziile instanței de fond privind aprecierea probelor puse la baza sentinței, nefiind stabilite temeiuri de a da o nouă apreciere probelor administrate. Astfel, este corectă soluția primei instanțe de recalificare a faptei de huliganism a inculpatului în baza art. 354 Cod contravențional, în raport cu încadrarea din rechizitoriu în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care contravine practicii judiciare la nivel național aplicată în cauzele judecate în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Însă, pronunțând sentința de condamnare în procedură simplificată, instanța de fond a descris ca fiind constatată fapta încadrată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, dar a extins circumstanțele de fapt ale acestei fapte în raport cu rechizitoriul, adăugând elementele încălcării ordinii publice, astfel agravând situația inculpatului cu imputarea unor circumstanțe care până atunci nu i-au fost incriminate, ca fiind parte a infracțiunii prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal. 5 Totodată, prima instanță a expus fapta de care este învinuit Reguș Vasilii pe art. 287 alin. (3) Cod penal, preluând circumstanțele de fapt de la fapta vătămării intenționate grave a integrității corporale. Astfel, constatând fapta infracțională în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de fond a raportat-o circumstanțelor de fapt expuse în rechizitoriu în redarea faptei încadrate pe art. 287 alin. (3) Cod penal, și invers, fără a oferi vreo explicație acestei contradicții. Mai mult, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului constituie contravenție, recalificând acțiunile inculpatului de la art. 287 alin. (3) Cod penal la art. 354 Cod contravențional, l-a recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției, însă nu a constatat fapta contravențională reținută în acțiunile acestuia. Pe lângă aceasta, prima instanță a admis erori la calcularea cuantumului cheltuielilor judiciare încasate în beneficiul statului și la aprecierea cuantumului despăgubirilor prejudiciului moral adjudecat reprezentantului părții vătămate. Astfel, lipsa unei descrieri corespunzătoare a faptei penale și a constatării faptei pe art. 354 Cod contravențional, determină necesitatea casării integrale a sentinței atacate și pronunțării unei noi hotărâri. Prin urmare, în baza probelor administrate, verificate și apreciate de instanța de apel prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat: La data de 29 decembrie 2020, aproximativ la ora 14.40, Reguș Vasilii, aflându-se în strada satului Cania, raionul Cantemir, și fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind scopul provocării vătămării integrității corporale, intenționat i-a aplicat lui Zaharia Dumitru o lovitură cu un cuțit în regiunea gâtului, cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202113C0004 din 11.02.2021 vătămări grave periculoase pentru viață, iar în rezultatul hemoragiilor în trunchiul cerebral cu necroză totală a creierului cauzate de șocul hipovolemic și tromboza arterei carotide comune stângi pe fondal de plagă înțepat-tăiată a suprafeței laterale stângi a gâtului cu lezarea arterei carotide comune stângi, la data de 05 ianuarie 2021, în Spitalul Raional Cantemir, a survenit decesul lui Zaharia Dumitru. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, care a provocat decesul victimei. Totodată, instanța de apel a conchis asupra încetării procesului penal în privința inculpatului, acuzat pe art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia nu constituie infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal și constată că: 6 Tot el, la data de 29 decembrie 2020 aproximativ la ora 14.40, aflându-se în strada satului Cania, raionul Cantemir, ce reprezintă loc public și, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a încălcat ordinea publică și liniștea persoanelor, manifestată prin acostarea jignitoare a victimei Zaharia Dumitru. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 354 Cod contravențional, ca huliganism nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Dat fiind că de la momentul săvârșirii faptei contravenționale – 29.12.2020 până în prezent a trecut o perioadă mai mare de 1 an, procesul contravențional în baza art. 354 Cod contravențional, în privința lui Reguș Vasilii urmează a fi încetat, în temeiul expirării termenului prescripției răspunderii contravenționale, conform art. 30 alin. (1), (2), (5) Cod contravențional. La stabilirea pedepsei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 12 la 15 ani și beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a recunoscut vina, anterior nu a fost condamnat, că nu au fost stabilite circumstanțe atenuante și agravante, fiind exclusă ca circumstanță care agravează răspunderea starea de ebrietate, or, potrivit rechizitoriului „circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal nu au fost stabilite”, concluzionând ca fiind justificată și echitabilă pedeapsa cu închisoare pe un termen de 8 ani și 2 luni. Totodată, a fost respinsă cererea inculpatului privind aplicarea amnistiei, or, în privința acestuia nu sunt aplicabile prevederile Legii amnistiei nr. 243 din 24.12.2021, infracțiunea prevăzută la art. 151 alin. (4) Cod penal, încadrându-se în restricțiile prevăzute la art. 6 al legii. Instanța de apel a considerat nefondată sentința primei instanțe în partea determinării cuantumului despăgubirilor prejudiciului moral la suma 40.000 lei, apreciind-o ca fiind o despăgubire minoră, insuficientă pentru a-i oferi succesorului părții vătămate o reparare echitabilă a suferințelor morale suportate, la evaluarea căreia, instanța de fond nu a ținut cont de importanța valorii morale prejudiciate pentru succesorului părții vătămate, or, la stabilirea mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat, instanța de fond urma să evalueze atât prejudiciul moral suferit de succesorul părții vătămate, cât și despăgubirea destinată reparării acestuia, precum și de faptul că în urma acțiunilor inculpatului a survenit decesul părții vătămate. Cu toate că prin săvârșirea infracțiunii de către inculpat, succesorului părții vătămate i-au fost cauzate suferințele psihologice suportate în legătură cu decesul 7 tatălui ei, în același timp, prejudiciul moral solicitat în mărime de 500.000 lei este exagerat de mare și nu corespunde volumului suferințelor fizice și psihice cauzate, consideră că suma de 60.000 lei va constitui o recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat. În același timp, instanța de apel consideră ca fiind întemeiată cererea privind încasarea prejudiciul material în sumă de 10.600 de lei, ce constituie cheltuieli suportate pentru înmormântarea, urmând a fi încasată din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate Zaharia Carolina. Pe lângă aceasta, suma pretinsă de 20.000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, nu este rezonabilă în cuantumul solicitat, nefiind proporțională complexității cauzei și nivelului de implicare a avocaților Josu Gheorghe și Josu Artur (timpul și volumul de muncă eficientă prestat la soluționarea cauzei), considerând că suma de 7.000 lei (4.000 lei suportată la judecarea cauzei în prima instanță și 3.000 lei suportată la judecarea cauzei în instanța de apel) va constitui un just echilibru între prestația avocaților și obligația inculpatului de a compensa aceste cheltuieli. La fel, conform art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare suportate la efectuarea expertizelor judiciare în cuantum de 9.552 lei urmează a fi încasate din contul inculpatului în beneficiul statului, nefiind constatate temeiuri pentru a-l elibera de plata lor.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, care, fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie aplicată în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare; cu respingerea cererii acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare și respingerea pretențiilor succesorului părții vătămate de ordin material și moral, precum și de încasare a cheltuielilor de asistență juridică. În susținerea celor solicitate, apărarea a indicat alegații similare celor invocate în cererea de apel, exprimându-și dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului și soluția de încasarea a prejudiciului material și moral, a cheltuielilor de asistență juridică și a cheltuielilor judiciare. 4.1 Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. 5. Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. 8 Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art.427 Cod de procedură penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis. Lecturând textul recursului declarat, se reține că recurentul nu a invocat nici un temei de drept din rândul celor prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și contrar normei citate supra nu a indicat în ce constă problema de drept și care sânt argumentele în susținerea pretențiilor sale referitor la ilegalitatea hotărârii contestate. Conținutul recursului se rezumă doar la dezacordul avocatului cu mărimea pedepsei aplicate și admiterea acțiunii civile în lipsa probelor care ar confirma-o. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de avocatul Grosu Eugen nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii 9 instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestuia, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui Reguș Vasilii Xxxxx, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 23 martie 2023. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana 10