1ra-181/2023 — art. 201 1alin. 3 lit. a CP

Prima instanță: 10.03.2020-22.04.2021;

Instanța de apel: 14.05.2021-14.09.2022;

Instanța de recurs: 27.01.2023-22.03.2023. a c o n s t a t a t: 1. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 22 aprilie 2021, Gontari Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal la 6 ani închisoare cu executare în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. A fost dispusă încasarea din contul lui Gontari Natalia în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 448 lei, celelalte cheltuieli solicitate de procuror în sumă de 84,77 lei, a fost dispus a fi trecute în contul statului. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gontari Natalia la data de 15 decembrie 2019, în intervalul de timp cuprins între orele 14:00-15:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, aflându-se în xxxx, la domiciliul comun, într-o odaie a casei de locuit, în urma unui conflict cu cet. Melnic Vitalie, cu care se afla în relații asemănătoare celora dintre soți - concubinaj, fiind astfel potrivit art.133 lit. a) Cod penal, membri de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor, în mod intenționat, i-a aplicat concubinului Melnic Vitalie, trei lovituri cu un cuțit de bucătărie, în regiunea abdomenului și spatelui, cauzîndu-i conform raportului de expertiză judiciară medico- legală nr. 202026D0011 din 29.01.2020 plagă tăiată pe abdomen, cu lezarea ficatului, 1 penetrantă în cavitate peritoneală, hem peritoneu (2000 ml.), plăgi (2) tăiate pe abdomen și spate, care conform criteriului pericolului pentru viață, se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, acțiunile inculpatei Gontari Nataliei, au fost încadrate în prevederile art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal - acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Maliuta Anatolii în comun cu inculpata Gontari Natalia prin care au solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri. 2.1. În motivarea apelului apărarea a indicat că: - instanța eronat a ajuns la concluzia că, Gontari Natalia este vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) Cod penal; - instanța nu a luat în vedere că Gontari Natalia a aplicat lui Melnic Vitalie leziuni corporale grave în stare de legitimă apărare; - instanța la emiterea sentinței nu a luat în vedere pozițiile părților care au fost, localizarea leziunilor corporale, caracterul leziunilor aplicate lui Melnic Vitalie, nu a luat în vedere faptul că Gontari Natalia a aplicat lovituri numai cu scopul de a se elibera din mâinile lui Melnic Vitalie care o înădușea, cu scopul de a lua o gură de aer, deoarece ea se înădușea și viața ei era în pericol; - instanța trebuia să emite hotărârea în baza art.36 Codul penal, așa cum în acțiunile Gontari Natalia evident este respingerea unui atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa. Altă ieșire la momentul atacului din partea lui Melnic Vitalie, Gontari Natalia nu a avut. 2.2. Ulterior, a fost depus apel de concretizare, prin care a fost solicitată casarea sentinței cu aplicarea în privința inculpatei a prevederilor art.79 Cod penal, iar ca circumstanță excepțională este prezența copilului minor în vârstă de 8 ani la întreținere. Drept circumstanțe de individualizare a pedepsei în sensul atenuării acesteia, care intră sub incidența art.76 alin.(2) Cod penal, pot fi recunoscute: comportamentul victimei; motivul de compătimire cu care a acționat vinovatul. A invocat că, partea vătămată Melnic Vitalie nu are pretenții față de dânsa, nu optează pentru o pedeapsă privativă de libertate, acțiune civilă nu a înaintat, este încadrată în câmpul muncii, activează în calitate de operator la „SEBN”, din mun. Orhei; se căiește sincer în cele comise; a colaborat cu organele de drept la descoperirea infracțiunii; a acordat ajutor concubinului la fața locului. A solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde non privative de libertate pentru a fi alături de fiică, care este minoră și are nevoie de îngrijirea sa. Îi pare foarte rău de cele întâmplate, iar reeducarea sa poate poate fi efectuată fără aplicarea pedepsei cu închisoarea, solicitând să-i fie acordat un termen de probă conform art.90 Cod penal. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2022, a fost respins apelul comun al inculpatei Gontari Natalia și a avocatului Maliuta Anatolie, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței contestate. 2 3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, inculpata Gontari Natalia a săvârșit infracțiunea incriminată prevăzută de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi – acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin alte acțiuni violente care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății. Instanța de apel a stabilit că, în cadrul examinării cauzei, la data de 04.06.2020 a fost depusă cererea privind examinarea cauzei în ordine art.3641 Cod de procedură penală, însă ulterior prin încheierea din 04.08.2020, a fost respinsă cererea privind examinarea cauzei penale în procedură simplificată, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cauza a fost examinată în procedură generală, din motivul apariției divergențelor în declarațiile inculpatei. Examinând probatorul administrat, instanța de apel consideră dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatei Gontari Natalia și pe deplin confirmată prin probele pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: depozițiile părții vătămate Melnic Vitalie; depozițiile martorilor Supostat Olga, Sandu Mihail, Nani Vitalie, Negară Ludmila și Tacu Vladimir; procesul-verbal de cercetare a fața locului din 15.12.2019, cu tabelul foto prin care a fost cercetat domiciliu cet. Gontari Natalia din s. Cinișeuți, r-nul Rezina (f.d.17-21); certificatul nr.1671 din 16.12.2019 eliberat de Primăria s. Ciniseuți din care rezultă că Melnic Viatlie locuiește împreună cu concubina sa Gontari Natalia (f.d.28); procesul-verbal de examinare a obiectului cu tabelul foto din 11.01.2020 (f.d.42-49); corpurile delicte (f.d.50-52); rezultatul testului din 15.12.2019, ora 17:33min., nr.4652 efectuat cu alcooltestul „Drager” nr.6810 seria 7410 și nr. AREB 0129, unde este indicat că concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de către cet. Gontari Natalia constituie 0,45 mg/l. (f.d.54-55); raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.202026D0011 din 29.11.2020, conform căruia la cet. Melnic Vitalie s-au constatat vătămări corporale grave (f.d.77-78); raportul de expertiză judiciară medico-legală nr.201926P0278 din 24.12.2019, conform căruia la cet. Gontari Natalia s-au depistat vătămări neînsemnate (f.d.68-69). Examinând probatorul administrat, instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe examinate și apreciată prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpata Gontari Natalia a comis infracțiunea prevăzută de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, în raport cu concubinul Melnic Vitalie, în condiția conlocuirii lor și prezenței copilului minor comun, până la producerea faptei prejudiciabile, Gontari Natalia constituie subiect al infracțiunii prevăzute de art.2011 Cod penal și urmează a fi trasă la răspundere penală pentru fapta constatată supra, în calitate de subiect special. Ținând cont de probatoriul administrat, instanța de apel a ajuns la concluzia că, Gontari Natalia a manifestat intenție indirectă vis-a-vis de comiterea infracțiunii 3 prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal, manifestată prin acțiunile violente, a vătămărilor corporale grave, cu folosirea unor mijloace apte de a produce vătămări corporale (obiect tăietor înțepător-cuțit), particularitățile victimei (starea de ebrietate precum și constituția corporală a victimei care nu este masivă în raport cu constituția corporală a inculpatei), regiunea corpului în care au fost proiectate loviturile cu obiectul înțepător-tăietor (cuțitul). La caz, instanța de apel a atestat că, partea vătămată Melnic Vitalie a inițiat un conflict cu concubina, Gontari Natalia, care s-a transformat într-o altercație. În rezultat, inculpata a luat un cuțit de bucătărie de pe masă unde se aflau mai multe obiecte (cană, farfurie, pahar) și i-a aplicat părții vătămate trei plăgi în regiunea abdomenului și spatelui (f.d.17-22). Circumstanțele menționate conduc la convingerea instanței de apel că inculpata Gontari Natalia a prevăzut rezultatul acțiunii sale - cauzarea vătămărilor corporale grave victimei, deși nu l-a urmărit, precum și a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat, prin lovirea cu cuțitul într-un loc vital al corpului. Or, deși nu a dorit survenirea consecințelor în forma vătămărilor grave ale integrității corporale, inculpata a manifestat atitudinea indiferentă față de rezultatul prejudiciabil cauzat și a admis survenirea acestora. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei date în cadrul ședinței de judecată, prin care ultima susține că, a aplicat lovituri cu cuțitul doar pentru a se apăra, or, acestea conțin divergențe. Astfel, fiind audiată la data de 07.07.2020, Gontari Natalia a declarat că „i-a aplicat două lovituri cu cuțitul deoarece Melnic Vitalie o sugruma. După a doua lovitură Melnic i-a dat drumul la gât”, iar fiind audiată repetat la data de 23.02.2021, inculpata deja a declarat că „concubinul a sărit asupra ei cu scopul de a o omorî. Ea a aplicat a treia lovitură cu cuțitul în spate văzând că concubinul nu o lasă. Abia după a treia lovitură concubinul a lăsat-o în pace”. Declarațiile inculpatei se combat prin depozițiile părții vătămate, care în ședința de judecată a relatat că, după ce inculpata i-a aplicat prima lovitură cu cuțitul, dânsul i-a dat drumul la gât și s-a întors să se așeze, dar inculpata i-a mai aplicat din urmă încă două lovituri. Astfel, instanța de apel a respins alegațiile părții apărării cu privire la ipoteza că, inculpata a acționat în stare de legitimă apărare și că ultima ar fi fost victima unui conflict, iar leziunile cauzate părții vătămate au fost provocate din motiv că, a dorit să scape din mâinile concubinului care o strangula. Din circumstanțele constatate rezultă că, folosirea de către inculpată a cuțitului atâta timp cât partea vătămată Melnic Vitalie era dezarmat și aplicarea nu doar a unei lovituri, dar trei lovituri cu cuțitul, două dintre care au fost aplicate după ce partea vătămată a încetat acțiunile sale îndreptate împotriva lui Gontari Natalia, constituie depășirea stării de legitimă apărarea prevăzute la art.36 alin.(2) Cod penal. Din declarațiile atât a inculpatei cât și a părții vătămate date în cadrul ședinței de judecată rezultă că, în timpul conflictului Gontari Natalia se afla la distanta de 1-2 metri de la ușă și a avut posibilitatea reală de a părăsi locuința în momentul în care a izbucnit conflictul, sau în timpul derulării acestuia până a se apropia V. Melnic de ea. 4 Astfel, instanța de apel a respins argumentele inculpatei că - a aplicat loviturile cu cuțitul doar în scop de apărare, aceste argumente fiind neîntemeiate, or, afirmațiile sunt divergente dar și se combat prin depozițiile părții vătămate, care a menționat că, ultimele două lovituri i-au fost aplicate de către inculpată după ce dânsul a încetat acțiunile sale îndreptate spre Gontari Natalia și s-a întors pentru a se așeza. Cu referire a stabilirea și individualizarea pedepsei, instanța de apel a reținut că, prima instanță la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei Gontari Natalia, a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatei care anterior nu a fost condamnată, în calitate de circumstanțe atenuante au fost stabilite prezența unui copil minor la întreținere, recunoașterea parțială a vinei precum și ilegalitatea și imoralitatea acțiunilor victimei, care, fiind în stare de ebrietate a fost inițiatorul conflictului cu Gontari Natalia, circumstanțe ce agravează răspunderea penală, au fost stabilite - săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, în rezultat la ce a constatat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a considerat că, anume această pedeapsă - privativă de libertate, stabilită de prima instanță, este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, iar pedeapsa stabilită inculpatei este aptă de a realiza scopul pedepsei penale în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocata Timuș Silvia în numele inculpatei Gontari Natalia care, neindicând careva temei prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie aplicate prevederile art.79 Cod penal cu suspendarea executării pedepsei potrivit prevederilor art.90 Cod penal. 4.1. În motivarea recursului avocata indică următoarele: - în privința inculpatei este posibilă aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, circumstanță excepțională este prezența copilului minor în vârstă de 8 ani la întreținere, iar drept circumstanțe atenuante sunt consimțământul victimei; motivul de compătimire cu care a acționat vinovatul, partea vătămată Melnic Vitalie nu optează pentru o pedeapsă privativă de libertate, acțiune civilă nu a înaintat, inculpata aste încadrată în câmpul muncii, activează în calitate de operator la „SEBN”, din mun. Orhei, se căiesc sincer în cele comise, a colaborat cu organele de drept la descoperirea infracțiunii, a acordat ajutor concubinului la fața locului; - condamnatei îi pare foarte rău de cele întâmplate, iar reeducarea acesteia poate fi efectuată fără executarea reală a pedepsei cu închisoarea, în acest caz fiind posibil să-i fie acordat un termen de probă conform art.90 Cod penal.

La recursul ordinar declarat de către avocata Timuș Silvia în numele inculpatei, în conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct. 11) Cod procedură penală, a depus referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, 5 deoarece instanța de apel just a ajuns la concluzia menținerii sentinței de condamnare a lui Gontari Natalia în baza art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal. Pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea în penitenciar pentru femei de tip semiînchis a fost stabilită în strictă conformitate cu prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75- 78 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unor infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. Astfel, s-a constatat că, menținând condamnarea inculpatei Gontari Natalia la pedeapsa cu închisoare, instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul măsurii de pedeapsă stabilite, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de scopul și motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influenta pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, în final aplicându-i inculpatei Gontari Natalia, o pedeapsă echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza materialului din dosar și a motivelor invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit textului recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul nu indică temeiuri pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, criticile aduse referind-u-se doar la pedeapsa aplicată și se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin.(1) al normei pre citate, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Din textul recursului se că, autorul nu contestă starea de fapt stabilită de către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatei, din care considerente instanța de recurs nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu hotărârea instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, considerând-o că nu a fost individualizată corect și este prea aspră. Verificând hotărârea atacată sub aspectul individualizării corecte a pedepsei, temei prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată lipsa cărorva temeiuri de casare, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 16, 61, 6 75-77 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatei, stabilite conform sancțiunii articolelor imputate acesteia. Cu referire la recursul declarat de către avocata Timuș Silvia în numele inculpatei Gontari Natalia, instanța de recurs ține să menționeze că, argumentele invocate sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse, deoarece la examinarea cererii de recurs, nu s-au constatat careva temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate, întrucât soluția instanței de apel, potrivit căreia corectarea și reeducarea inculpatei Gontari Natalia este posibilă prin izolarea acesteia de societate cu stabilirea în privința acesteia a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executare în penitenciar pentru femei de tip semiînchis pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(3) lit. a) Cod penal este una legală și întemeiată. Nu poate fi reținută, și urmează a fi respinsă solicitarea recurentului privind „aplicarea în privința inculpatei a prevederilor art.79 Cod penal, luând în considerație faptul că, circumstanța excepțională este prezența copilului minor în vârstă de 8 ani la întreținere, iar drept circumstanțe atenuante sunt consimțământul victimei; motivul de compătimire cu care a acționat vinovatul, partea vătămată Melnic Vitalie nu optează pentru o pedeapsă privativă de libertate, acțiune civilă nu a înaintat, inculpata aste încadrată în câmpul muncii, se căiesc sincer în cele comise, a colaborat cu organele de drept la descoperirea infracțiunii, a acordat ajutor concubinului la fața locului”, deoarece anume aceste circumstanței au fost luate în considerație la stabilirea pedepsei, în privința lui Gontari Natalia, care este echitabilă și conformă prevederilor legale, iar careva circumstanțe excepționale ce ar justifica aplicarea prevederilor art.79 Cod penal în cauză nu s-au constatat. Circumstanța excepțională invocată de recurent întru aplicarea față de inculpată a prevederilor art.79 Cod penal, nu poate fi reținută și urmează a fi respinsă, or, aceasta, conform art.76 Cod penal - prezența copilului minor la întreținere, este o circumstanță atenuantă și a fost luată în considerație de rând cu celelalte circumstanțe atenuante, la stabilirea pedepsei inculpatei. Urmează a fi respins argumentul recurentului precum că, „condamnatei îi pare foarte rău de cele întâmplate, iar reeducarea acesteia poate fi efectuată conform art.90 Cod penal”. Sub acest aspect Colegiul menționează că, conform art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 7 Deci, o condiție prevăzută expres în art.90 alin.(1) Cod penal constituie concluzia instanței că, nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. În contextul dat, instanța de recurs precizează că, prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor art.90 alin.(1) Cod penal, nu se creează un drept absolut pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a pedepsei. Mai mult, instanța de recurs menționează că, inculpata fiind în stare de ebrietate a comis cu intenție o infracțiune gravă, cu aplicarea cuțitului de bucătărie cu cauzare de vătămări grave părții vătămate, circumstanțe, ce statuează, că condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu ar fi efectivă și nu și-ar atinge scopul pedepsei. Totodată, Colegiul Penal notează că, aplicarea prevederilor art.90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde. La fel, Colegiul penal relevă că, în prezenta cauză nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare în privința inculpatei. În concluzie, Colegiul penal constată că, la stabilirea pedepsei lui Gontari Natalia, instanțele de fond au dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, considerând că, acesteia i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost declarată vinovată, pedeapsa fiind individualizată conform prevederilor legale. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că, la judecarea cauzei, instanța de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, recursul ordinar declarat de către avocata Timuș Silvia în numele inculpatei Gontari Natalia fiind vădit neîntemeiat condiționând soluția inadmisibilității acestuia.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal d e c i d e : 8 Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocata Timuș Silvia în numele inculpatei Gontari Natalia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2022, în cauza penală privind-o pe Gontari Natalia xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 22 martie 2023. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 9