1ra-794/2022 — art.art.46, 217/1 alin. 4 lit. b, art.art.46, 217/1 alin. 4 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 13 februarie 2019, a fost recunoscut vinovat și condamnat: Ponomarenco Andrei XXXXX în baza: - art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani; - art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani. Potrivit art.84 alin.(l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta sentință, lui Ponomarenco Andrei i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții si exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 5 (cinci) ani. Urasov Maxim XXXXX în baza: - art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constat în fapt că, Ponomarenco Andrei, începând aproximativ cu anul 2015, a devenind membrul activ al unui grup criminal organizat, creat și condus de către persoane neidentificate, din componența căruia mai făcea parte, Urasov Maxim și alte persoane, care împreună, și cu participarea lui nemijlocită, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. 1 Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare având rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, inclusiv prin intermediul unor persoane neidentificate într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice și psihotrope. Ponomarenco Andrei, fiind membru activ al grupului criminal organizat, reunindu-se stabil cu Urasov Maxim și cu alte persoane, la moment neidentificate de organul de urmărire penală, a primit de la o persoană, de mai multe ori substanțe narcotice și psihotrope pentru comercializare în cantități diferite, pe care ultima le procura de la persoane neidentificate organului de urmărire penală. Concomitent, Ponomarenco Andrei, fiind membru activ al grupului criminal organizat, reunindu-se stabil cu Urasov Maxim și o altă persoană, a organizat producerea prin intermediul membrului grupului criminal Urasov Maxim, din produse farmaceutice și chimice substanță psihotropă metamfetamină cu scopul distribuirii în continuare persoanelor neidentificate de organul de urmărire penală. Astfel, de mai multe ori, Ponomarenco Andrei prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană, aflându-se la domiciliul său în apartamentul nr.14 de pe str. XXXXX, mun. Chișinău, produceau substanță psihotropă amfetamină pe care o distribuiau în continuare prin intermediul membrilor grupului criminal, inclusiv prin intermediul lui Urasov Maxim. Tot el, având înțelegere prealabilă cu o altă persoană pe 28 decembrie 2015 aproximativ la ora 12:00, aflându-se la domiciliul său amplasat pe str. XXXXX ap.14 din mun. Chișinău, a primit de la o altă persoană o presupusă substanță narcotică, după care împreună s-au deplasat cu automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX pe str. Cuza Vodă din mun. Chișinău unde, la stația de autobus, Ponomarenco Andrei s-a întâlnit cu o persoană neidentificată de organul de urmărire penală și i-a transmis acestuia presupusa substanță narcotică. În continuare, pe 12 ianuarie 2016 aproximativ la ora 17:30, Ponomarenco Andrei, fiind însoțit de Urasov Maxim și o altă persoană se aflau în mijlocul de transport de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX, unde, în aceeași zi de către colaboratorii de poliție, în perioada de timp 17:40- 18:40, a fost efectuată percheziția mijlocul de transport menționat supra, în rezultatul căreia au fost depistate și ridicate patru seringi, care conțineau un lichid și două pachețele în care se afla o substanță solidă în formă de praf, asemănătoare cu substanțele narcotice. Potrivit raportului de expertiză nr. XXXXX din 01 februarie 2016, s-a constatat că, substanța lichidă din cele patru seringi de unică folosință ridicate la data de 12 ianuarie 2016, în rezultatul efectuării percheziției în mijlocul de transport de model „Cadilac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX, reprezintă soluție de heroină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice - heroină, după recalculare constituie în total 0, 086 grame (0, 017+0, 040-0, 013+0, 016 grame). Cele două substanțe cu aspect de praf și bulgări de culoare cafenie și depuneri de culoare cafenie din flaconul de sticlă, ridicate din același loc reprezintă heroină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanțelor narcotice - heroina, constituie în total 0, 298 grame (0, 188+0, 102+0, 008 grame). Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu modificările și completările ulterioare, cantitate de 0, 384 (0, 086-0, 298) grame de heroină, constituie proporții mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în „Tabelul nr.1 ,,Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale”, Lista nr.1 ,,Substanțele narcotice”. 2 Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal- producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții mari. Tot el, Ponomarenco Andrei, continuând intențiile sale infracționale, acționând conform înțelegerii prealabile cu o altă persoană, s-a deplasat pe str. Sfânta Vineri nr. l6 din mun. Chișinău, unde s-a întâlnit cu aceasta, cu scopul transmiterii substanțelor narcotice, pentru distribuirea în continuare persoanelor neidentificate de organul de urmărire penală, unde, aflându-se în automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX au fost reținuți de reprezentanții organelor de drept. În cadrul percheziției efectuate în automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX au fost depistate și ridicate substanțe narcotice și alte obiecte. Conform raportului de constatare nr. XXXXX din 02 mai 2016 substanța cu aspect de praf și bulgări de culoare sură, depistată și ridicată în cadrul efectuării percheziției pe 13 mai 2016 în automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX prezintă heroină, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (heroină) constituie în total 5,053g. Conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26 ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții deosebit de mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în „Tabelul nr.1 Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale, Lista nr.1 substanțele narcotice”. Substanța solidă cu formă paralelipipedică de culoare cafenie, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, prezintă hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (hașiș) constituie 97, 540 g. Conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26 ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții deosebit de mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, hașișul este inclus în „Tabelul nr.1 substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale, Lista nr.1 substanțele narcotice”. Substanța de 1,422 g sub formă de pulbere de culoare albă din 5 capsule de culoare combinată roșie și albă, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, conține preparatul ,,tramadol”, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26 ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în „Tabelul nr.3 substanțele stupefiante substanțele psihotrope utilizate în scopuri medicinale, Lista nr.3 substanțele psihotrope incluse în lista 4 a Convenției ONU asupra substanțelor Psihotrope 1971”. 3 Concomitent, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Ponomarenco Andrei, amplasat pe str. XXXXX ap.14 din mun. Chișinău, au fost depistate și ridicate 7 seringi cu urme de substanțe narcotice, cântar electronic și un aparat artizanal pentru consumare substanței narcotice. Conform raportului de constatare nr. XXXXX din 20 mai 2016, depunerile de culoare cafenie de pe suprafața interioară a buteliei, a muștiucului și a balonului din sticlă de culoare verde, ridicate pe 13 mai 2016, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Ponomarenco Andrei, situat pe str. XXXXX ap. 14 din mun. Chișinău, prezintă rășină de canabis, care se atribuie la substanțe narcotice, cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis) constituie în total 0, 07g (0, 03g-0, 04g). Conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conține astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 43 din 26 ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, rășina de canabis este inclusă în „Tabelul nr.1 substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale, Lista nr.1 Substanțele narcotice”. Pe suprafața interioară a patru seringi de unică folosință cu capacitățile 2 ml și 5 ml, două seringi a câte 1 ml și pe suprafața cântarului, ridicate din același loc, s-a depistat urme de metamfetamină. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal- producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Urasov Maxim, începând aproximativ cu anul 2015, a devenind membrul activ al unui grup criminal organizat, creat și condus de către persoane neidentificate, din componența cărui mai făcea parte Ponomarenco Andrei, precum și alte persoane neidentificate la momentul dat de către organul de urmărire penală, care împreună și cu participarea lor nemijlocită, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Astfel conform participării lui nemijlocite, fiecare având rolul său strict stabilit, conform înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, inclusiv prin intermediul lui Ponomarenco Andrei, persoane neidentificate într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice și psihotrope. Urasov Maxim, fiind membru activ al grupului criminal organizat, reunindu-se stabil cu Ponomarenco Andrei, precum și cu alte persoane, la moment neidentificate de organul de urmărire penală, a primit de mai multe ori de la o persoană, substanțe narcotice și psihotrope pentru comercializare în cantități diferite, care le procura de la persoane neidentificate de organul de urmărire penală. Concomitent, Urasov Maxim, fiind membru activ al grupului criminal organizat, reunindu-se stabil cu Ponomarenco Andrei și o altă persoană, a produs din produse farmaceutice și chimice substanță psihotropă metamfetamină cu scopul distribuirii în continuare persoanelor neidentificate de organul de urmărire penală. De asemenea, Urasov Maxim, fiind membru activ al grupului criminal organizat, pe 06 ianuarie 2016, aproximativ la ora 22:45, aflându-se pe str. Grenoble 259/2 din mun. Chișinău, a primit de la o persoană, pentru distribuirea în continuare, un pachețel cu substanță narcotică, 4 după care, Urasov Maxim, a transmis pachețelul dat persoanelor neidentificate de organul de urmărire penală. În continuare, pe 12 ianuarie 2016 aproximativ la ora 17:30, Urasov Maxim, fiind însoțit de Ponomarenco Andrei și o altă persoană se aflau în mijlocul de transport de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX, unde, în aceeași zi de către colaboratorii de poliție, în perioada de timp 17:40- 18:40, a fost efectuată percheziția mijlocul de transport menționat supra, în rezultatul căreia au fost depistate și ridicate patru seringi, care conțineau un lichid și două pachețele în care se afla o substanță solidă în formă de praf, asemănătoare cu substanțele narcotice. Potrivit raportului de expertiză nr. XXXXX din 01 februarie 2016, s-a constatat că, substanța lichidă din cele patru seringi de unică folosință ridicate pe 12 ianuarie 2016 în rezultatul efectuării percheziției în mijlocul de transport de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX, reprezintă soluție de heroină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice - heroină, după recalculare constituie în total 0, 086 grame (0, 017+0, 040+0, 013+0, 016 grame). Cele două substanțe cu aspect de praf și bulgări de culoare cafenie și depuneri de culoare cafenie din flaconul de sticlă, ridicate din același loc reprezintă heroină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanțelor narcotice - heroina, constituie în total 0, 298 grame (0, 188+0, 102+0, 008 grame). Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr.79 din 23 ianuarie 2006 „Privind aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu modificările și completările ulterioare, cantitate de 0, 384 (0, 086-0, 298 grame) de heroină, constituie proporții mari. Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în „Tabelul nr.1 substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale. Lista nr.1 Substanțele narcotice”. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal- producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții mari.

Procurorul a atacat cu apel sentința, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, ca fiind prea blândă și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Ponomarenco Andrei XXXXX să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 ani; - art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 ani. Potrivit art.84 alin.(l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta sentința, lui Ponomarenco Andrei să-i fie stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții si exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani. Urasov Maxim XXXXX în baza: - art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de 5 gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 ani. A considerat acuzarea că, la stabilirea pedepselor instanța de fond nu a apreciat la justa valoare circumstanțele constatate în cadrul urmăririi penale și ulterior examinării judecătorești, ceea ce a denaturat principiul de individualizare a pedepsei. Astfel, instanța a interpretat în mod greșit și neuniform normele de drept penal ce țin de individualizarea pedepsei, ca consecință fiind stabilite pedepse nejustificate în raport cu efectele elucidate. 3.1. Avocata Tampei Tatiana în numele inculpatului Ponomarenco Andrei, a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri. 3.2. Inculpatul Urasov Maxim, a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri. 3.3. Avocatul Medeleanu Roman, în numele inculpaților, a declarat apel prin care, a solicitat admiterea acestuia și adoptarea unei noi hotărâri prin care: - Urasov Maxim să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, cu încetarea procesului penal în privința acestuia, deoarece a expirat termenul de prescripție; - Ponomarenco Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție și art.217 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse minimă prevăzută de sancțiunea acestui articol, iar prin aplicarea art.90 Cod penal, a suspenda executarea pedepsei pe un termen de probă de un an. În motivarea cererii de apel depuse s-au invocat că, învinuirea adusă inculpaților în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, în urma examinării probelor în ședința de judecată nu și- au găsit confirmare din motivul că aceștia nu au comis infracțiunea respectivă. De către acuzare nu au fost prezentate probe concludente și pertinente care ar proba vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, iar instanța de fond greșit a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii. Într-o altă ordine de idei nu se atestă și nu au fost probate 2 circumstanțe esențiale ce ține de învinuirea care a fost adusă inculpatului și anume: existența scopului de înstrăinare și existența grupului criminal organizat. Astfel, de către acuzare nu a fost probat scopul de înstrăinare în acțiunile inculpaților. Ce ține de existența grupului criminal organizat, apărarea a opinat că, nici această circumstanță nu a fost probată de către acuzare. Astfel, în conformitate cu art.46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. În acest fel, grupul criminal organizat se deosebește de un simplu grup, format din cel puțin doi coautori, prin stabilitate și unitate. Ca trăsătură specifică grupului criminal organizat, stabilitatea presupune durata și persistența legăturilor între participanți, aceștia conștientizând faptul că sunt încadrați în reuniunea respectivă în vederea săvârșirii infracțiunilor. De asemenea, grupul criminal organizat reprezintă o reuniune stabilă, deoarece îndeplinește următoarele condiții: acționează în baza unui plan; fluctuația în cadrul grupului este nesemnificativă; disciplina riguroasă în cadrul grupului; specializarea în săvârșirea unei anumite infracțiuni (sau a unor anumite infracțiuni); repartizarea constantă a rolurilor între membrii grupului etc. Reieșind din cele menționate, acuzatorul de stat nu a prezentat nici un indiciu care să confirme trăsăturile unui grup criminal organizat, precum și nu a indicat care a fost rolul fiecărui inculpat, ce activități îndeplinea fiecare dintre acestea, din care motive apărarea a considerat necesar de a exclude agravantă calificată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de către procuror și avocatul Tampei Tatiana în interesele inculpatului Ponomarenco Andrei, cât și apelul avocatului Medeleanu Roman în interesele inculpatului Ponomarenco Andrei și s-a admis apelul declarat de către inculpatul Urasov Maxim și apelul suplimentar al avocatului Medeleanu Roman în interesele inculpatului 6 Urasov Maxim, s-a casat parțial sentința în privința inculpatului Urasov Maxim și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Urasov Maxim XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.217 alin.(2) Cod Penal și se liberează de pedeapsă penală în temeiul art.60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 13 februarie 2019, s-a menținut. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Ponomarenco Andrei nu a recunoscut vina în comiterea faptei imputate, vinovăția acestuia este dovedită și confirmată pe deplin prin declarațiile martorului Pascal Roman, declarațiile martorului Pasat Alexandru, precum și probele anexate la materialele cauzei, care sunt consecutive, coroborează între ele, corespund circumstanțelor și materialelor cauzei penale. Astfel, declarațiile făcute de Ponomarenco Andrei în cadrul ședințelor de judecată instanței de fond, sunt apreciate critic de instanța de apel, din considerentul că, acestea nu sunt susținute de careva probe pertinente, și se combat complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită. Într-o altă ordine de idei, acuzarea a prezentat suficiente probe ce confirmă vinovăția lui Ponomarenco Andrei precum că, acesta pe 06 ianuarie 2016, aproximativ la ora 22:45, aflându- se pe str. Grenoble 259/2 din mun. Chișinău, a primit de la o persoană, pentru distribuirea în continuare, un pachețel cu substanță narcotică, pe care l-a transmis ulterior unor persoane neidentificate de organul de urmărire penală. Deci, s-a menționat că, în urma unei analize logice a discuției purtate între Ponomarenco Andrei cu o altă persoană, se deduce că aceștia intenționau să transporte substanțe narcotice, cu scop de înstrăinare, și anume substanța narcotică care convențional o numeau „аппаратура” în număr de trei, patru unități. Instanța de apel a considerat că, este dovedită cu certitudine vinovăția lui Ponomarenco Andrei de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. art.46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal, iar pentru a ajunge la aceasta concluzie, instanța de apel a studiat și analizat minuțios probele administrate la faza de urmărire penală și cercetate în cadrul ședinței de judecată. Nerecunoașterea de către inculpat în cadrul ședințelor de judecată a faptului păstrării, transportării și înstrăinării drogurilor nu are acoperire probatorie, se combat complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită. Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a considerat că, vinovăția inculpatului Ponomarenco Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute art. art.46. 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal a fost dovedită în afară de orice dubiu rezonabil, iar acesta urmează a fi condamnat pentru faptele comise. Cât privește învinuirea inculpatului Urasov Maxim, din probele analizate și apreciate de instanța de apel, ultima a constatat că, nu poate reține calificarea acțiunilor inculpatului conform agravantei prevăzute la lit. b) alin.(4) art.2171 Cod penal, săvârșit de un grup criminal organizat, acest fapt nefiind stabilit prin careva probe, iar probele cercetate în cauză nu indică la crearea grupului criminal și organizarea inculpatului sub conducerea a persoanelor neidentificate, după cum indică acuzatorul. Astfel, în speță, nu s-au adus probe convingătoare care să demonstreze „dincolo de orice dubiu rezonabil” că inculpatul Urasov Maxim era membru al unui grup criminal organizat, învinuirea în această latură fiind bazată pe presupuneri, din care motiv instanța va exclude acest calificativ din învinuire, așa cum, potrivit art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile prezentului cod se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. Prin urmare, instanța de apel a opinat că, instanța de fond eronat a pus la baza unei sentințe de condamnare a lui Urasov Maxim art.2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, acțiuni de 7 înstrăinare a substanțelor narcotice, nefiind probate prin alte probe aceste două circumstanțe și nu există nici o altă probă ce ar proba faptul comercializării de către Urasov Maxim a careva substanțe narcotice, nefiind documentat un careva caz de achiziție or, de către acuzare nu au fost prezentate probe pertinente și concludente care ar confirma vinovăția lui Urasov Maxim în comiterea infracțiunii date.

Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 10 și 12) Cod de procedură penală, declară recurs, solicitând casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a menționat că, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului Urasov Maxim, urma să dezvăluie această concluzie, expunând-u-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii. Cu poziția instanței de apel acuzarea nu este de acord, pe motiv că, probele acumulate la urmărirea penală și care și-au găsit confirmare fiind examinate în instanța de judecată și apel, s-a stabilit incontestabil că acțiunile inculpatului Urasov Maxim, de comun acord cu Ponomarenco Andrei și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, au fost îndreptate spre un singur scop- înstrăinarea drogurilor în scopul obținerii de profituri ilegale, acțiuni săvârșite de un grup criminal bine organizat. Acuzarea apreciază că de facto, inculpatul Urasov Maxim își recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate, însă prin afirmațiile lui precum că a comis circulația ilegală a substanțelor psihotrope, fără scop de înstrăinare și nu circulația ilegală a substanțelor psihotrope, în scop de înstrăinare, încearcă să evite răspunderea penală, or, aceste declarații sunt făcute la etapa judecării cauzei, care vin în contradicție cu declarațiile acestuia la etapa urmăririi penale. Referitor la componența de infracțiune săvârșită de inculpatul Ponomarenco Andrei și Urasov Maxim, acuzarea reiterează că, prin păstrarea de droguri, etnobotanice sau analogii acestora se înțelege orice acțiune premeditată legată de aflarea ilicită a acestor substanțe în posesia celui vinovat (păstrarea asupra sa, în încăperi, în locuri special adaptate, în ascunzișuri, în mijloace de transport, propuse pentru depozitare temporară etc.). Totodată, nu are importanță cât timp persoana păstrează ilicit aceste substanțe, infracțiunea având un caracter continuu. Păstrarea substanțelor respective este o continuare firească a procurării sau a preparării (uneori și a transportării, expedierii etc.) acestora. Într-o altă ordine de idei, acuzarea își exprimă convingerea că pedeapsa stabilită inculpaților nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu v-a constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente similare celui de manifestat de către inculpat. În aceeași ordine de idei, acuzarea opinează că, instanța de apel a ignorat în cazul numirii pedepsei penale inculpaților și prevederile art.75 Cod penal potrivit cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Cod penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui cod. În contextul celor expuse, acuzarea consideră că, instanța de apel greșit a respins solicitările procurorului privind stabilirea în privința inculpaților a unei pedepse privative de libertate mai aspre, în timp ce, argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin în contradicție cu probatoriul privind personalitatea inculpatului administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, sunt contrare scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale. 5.1. Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Ponomarenco Andrei, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, declară recurs, solicitând casarea parțială a deciziei atacate, în latura penală, în privința lui Ponomarenco Andrei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs se invocă temeiuri similare ca și în cererea de apel, indicându-se de asemenea și faptul că, instanța de apel neîntemeiat, nemotivat și contrar 8 normelor procedural penale a respins apelul inculpatului Ponomarenco Andrei împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13 februarie 2019, astfel menținându-se sentința primei instanțe. Astfel, apărarea consideră că, respingând apelul apărării, instanța de apel nu a invocat argumente plauzibile în vederea adoptării soluției date, fiind menționate argumente de ordin general, nefiind analizate motivele apelului privind circumstanțele cauzei date cu referire la Ponomarenco Andrei, fapt care relevă lipsa de motivare suficientă a deciziei atacate. Prin urmare, deși nu au fost prezentate probe pertinente și concludente, care ar confirma acest fapt, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului, iar sentința de condamnare bazându-se pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului, din care considerente apărarea consideră că acțiunile lui Ponomarenco Andrei, urmează a fi recalificate din art. art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal în art.217 alin.(2) Cod penal și din art. art.46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în art.217 alin.(2) Cod penal. Reieșind din faptul că, în opinia apărării, acțiunile lui Ponomarenco Andrei urmează a fi recalificate în baza art.217 alin.(2) Cod penal iar acțiunile au avut loc la data de 12 ianuarie 2016, procesul penal urmează a fi încetat din considerentul expirării termenului de prescripție, și în baza sancțiunii acestui articol fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare la limita minimă, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din sumarul recursurilor declarate se constată că, autorii invocă temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12), 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate de procuror și temeiurilor de casare nominalizate de acesta, Colegiul penal lărgit constată că, criticile aduse de către titularii cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată. Verificând criticele expuse de procuror în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată, în partea reîncadrării acțiunilor lui Urasov Maxim în raport cu cumulul de probe administrat la caz. Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost formulate concluzii fără o analiză esențială a probelor, care în opinia părții acuzării confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal – producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții mari. Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a fi 9 verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că, aceasta nu cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, ținând cont de toate probele administrate la caz, inclusiv la etapa cercetării judecătorești. Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. În acest context, Colegiul penal lărgit notează că, la reîncadrarea faptelor comise de către inculpați, instanța de apel a indicat că nu este probat de către partea acuzării calificativul „Grup criminal organizat” și anume că, realizarea laturii obiective prin participație sub forma grupului criminal organizat nu a fost stabilită. Sub acest aspect, se menționează că stabilitatea grupului criminal organizat este caracterizată de existența unor legături strânse permanente între membrii grupului, formele și metodele individuale, specifice ale activității acestuia. Astfel, probele acumulate la urmărirea penală și care și-au găsit confirmarea fiind examinate în prima instanță de judecată și în instanța de apel, s-a stabilit incontestabil că, acțiunile inculpatului Urasov Maxim, de comun acord cu Ponomarenco Andrei și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, au fost îndreptate spre un singur scop- înstrăinarea drogurilor în scopul obținerii de profituri ilegale, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat. De asemenea, în conformitate cu prevederile art.46 Cod penal, un grup criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță. Pe de altă parte, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel atunci când a constatat lipsa în acțiunile inculpatului Urasov Maxim a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme penale, urma să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că, aceasta nu cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, ținând cont de toate probele administrate la caz, inclusiv la etapa cercetării judecătorești. Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri. Prin urmare, se reține că încadrarea juridică a faptei este crucială în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță. Motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părți o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate. Deci, motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză 10 științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivare. Conform jurisprudenței CtEDO, în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85). Motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea transparentei justiției și existența unui control social asupra acesteia (Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30). Concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, procurorul, în recursul său menționează că, infracțiunile comise de inculpatul Ponomarenco Andrei fac parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave și având în vedere faptul că inculpatul nu este la prima abatere, anterior fiind condamnat pentru infracțiuni similare, pedeapsa aplicată acestuia este prea blândă și nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui cât și din partea altor persoane. Colegiul penal lărgit conchide că, argumentele invocate de procuror și-au găsit confirmarea, deoarece pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, prevăzute de art.61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială. Aplicarea unei pedepse inechitabile poate avea drept consecință violarea drepturilor omului protejate de Convenția Europeană. Colegiul penal remarcă la acest capitol că, principalele elemente de care judecătorul (sau completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată când soluționează cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în art.art.62-71 Cod penal, sunt termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate în articolul respectiv al Părții speciale a Codului penal. Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de urmările produse sau care urmau a se produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii. Ulterior, după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului acesteia, în cazul stabilirii pedepsei închisorii, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie executată real ori, sub raportul personalității acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se poate atinge și prin aplicarea suspendării executării pedepsei în privința vinovatului pe o perioadă de probațiune stabilit de instanța de judecată. Într-o altă ordine de idei, sub aspectul invocării de către avocatul Medeleanu Roman a temeiului de recurs prevăzut de pct. 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit contată că, la caz, se întrevede temeiul potrivit căruia calificarea acțiunilor contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Colegiul penal lărgit reiterează că, printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art.6 din Convenție, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod 11 echitabil de un tribunal independent și imparțial. Cu toate acestea, Colegiul penal lărgit notează că, deși avocatul invocă și acest temei în recurs, în conținutul cererii nu expune nici o argumentare în susținerea respectivului, iar instanța de recurs nu este competentă să-l completeze din oficiu. Așadar, procedura de judecare a apelului a fost viciată, cu atât mai mult că potrivit jurisprudenței CEDO, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și elementele de probă sau cel puțin de a le aprecia (cauza Achina vs. Romania). 6.1. Cu toate acestea, Colegiul penal lărgit statuează că, odată ce a fost luată soluția de a admite recursul declarat de către procuror și a dispune rejudecarea cauzei, în vederea asigurării în egală măsură a drepturilor inculpaților la un proces echitabil și efectiv, urmează a fi admis și recursul declarat de avocatul Medeleanu Roman, în numele inculpatului Ponomarenco Andrei din raționamentul că, la examinarea apelului se declanșează o continuitate a examinării cauzei în fond, cu posibilitatea de a da o nouă apreciere a probelor și totodată, în limitele legale - de a administra noi probe, care ar putea duce la o altă soluție, decât cea luată prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 01 decembrie 2021, în privința acestora. Așadar, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile ordinare declarate, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Medeleanu Roman, casează total decizia Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința inculpaților Ponomarenco Andrei XXXXX, Urasov Maxim XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 februarie 2023. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie Boico Victor Catan Liliana 12