1ra-794/2022 — art.art.46, 217/1 alin. 4 lit. b, art.art.46, 217/1 alin. 4 lit. b, d CP

1ra-794/2022 — art.art.46, 217/1 alin. 4 lit. b, art.art.46, 217/1 alin. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-794/2022

1-16187432-01-1ra-25052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Plămădeală Ghenadie, Boico Victor, Catan Liliana

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Medeleanu Roman în

numele inculpatului Ponomarenco Andrei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Ponomarenco Andrei XXXXX

Urasov Maxim XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.08.2016- 13.02.2019;

Instanța de apel: 10.07.2020- 01.12.2021;

Instanța de recurs ordinar: 25.05.2022– 21.02.2023.

a c o n s t a t a t :

recunoscut vinovat și condamnat:

Ponomarenco Andrei XXXXX în baza:

- art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de

gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani;

- art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 8 ani închisoare cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată

de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani.

Potrivit art.84 alin.(l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta

sentință, lui Ponomarenco Andrei i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe

un termen de 10 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții si exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și

farmaceutice pe un termen de 5 (cinci) ani.

Urasov Maxim XXXXX în baza:

- art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de

gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 4 ani.

începând aproximativ cu anul 2015, a devenind membrul activ al unui grup criminal organizat,

creat și condus de către persoane neidentificate, din componența căruia mai făcea parte, Urasov

Maxim și alte persoane, care împreună, și cu participarea lui nemijlocită, printr-o înțelegere

prealabilă, împărțind rolurile, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul Republicii

Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.

1

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare având rolul său strict stabilit, conform

înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, inclusiv prin intermediul unor

persoane neidentificate într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, ilegal a

dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea în circulație cu scop de

înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice și psihotrope.

Ponomarenco Andrei, fiind membru activ al grupului criminal organizat, reunindu-se

stabil cu Urasov Maxim și cu alte persoane, la moment neidentificate de organul de urmărire

penală, a primit de la o persoană, de mai multe ori substanțe narcotice și psihotrope pentru

comercializare în cantități diferite, pe care ultima le procura de la persoane neidentificate

organului de urmărire penală.

Concomitent, Ponomarenco Andrei, fiind membru activ al grupului criminal organizat,

reunindu-se stabil cu Urasov Maxim și o altă persoană, a organizat producerea prin intermediul

membrului grupului criminal Urasov Maxim, din produse farmaceutice și chimice substanță

psihotropă metamfetamină cu scopul distribuirii în continuare persoanelor neidentificate de

organul de urmărire penală.

Astfel, de mai multe ori, Ponomarenco Andrei prin înțelegere prealabilă cu o altă

persoană, aflându-se la domiciliul său în apartamentul nr.14 de pe str. XXXXX, mun. Chișinău,

produceau substanță psihotropă amfetamină pe care o distribuiau în continuare prin intermediul

membrilor grupului criminal, inclusiv prin intermediul lui Urasov Maxim.

Tot el, având înțelegere prealabilă cu o altă persoană pe 28 decembrie 2015 aproximativ

la ora 12:00, aflându-se la domiciliul său amplasat pe str. XXXXX ap.14 din mun. Chișinău, a

primit de la o altă persoană o presupusă substanță narcotică, după care împreună s-au deplasat cu

automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX pe str. Cuza

Vodă din mun. Chișinău unde, la stația de autobus, Ponomarenco Andrei s-a întâlnit cu o

persoană neidentificată de organul de urmărire penală și i-a transmis acestuia presupusa

substanță narcotică.

În continuare, pe 12 ianuarie 2016 aproximativ la ora 17:30, Ponomarenco Andrei, fiind

însoțit de Urasov Maxim și o altă persoană se aflau în mijlocul de transport de model „Cadillac

Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX, unde, în aceeași zi de către colaboratorii de

poliție, în perioada de timp 17:40- 18:40, a fost efectuată percheziția mijlocul de transport

menționat supra, în rezultatul căreia au fost depistate și ridicate patru seringi, care conțineau un

lichid și două pachețele în care se afla o substanță solidă în formă de praf, asemănătoare cu

substanțele narcotice.

Potrivit raportului de expertiză nr. XXXXX din 01 februarie 2016, s-a constatat că,

substanța lichidă din cele patru seringi de unică folosință ridicate la data de 12 ianuarie 2016, în

rezultatul efectuării percheziției în mijlocul de transport de model „Cadilac Escalade” cu

numărul de înmatriculare XXXXX, reprezintă soluție de heroină, care se atribuie la categoria

substanțelor narcotice.

Cantitatea substanței narcotice - heroină, după recalculare constituie în total 0, 086 grame

(0, 017+0, 040-0, 013+0, 016 grame).

Cele două substanțe cu aspect de praf și bulgări de culoare cafenie și depuneri de culoare

cafenie din flaconul de sticlă, ridicate din același loc reprezintă heroină, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice.

Cantitatea substanțelor narcotice - heroina, constituie în total 0, 298 grame (0, 188+0,

102+0, 008 grame).

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 „Privind

aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu modificările și completările ulterioare,

cantitate de 0, 384 (0, 086-0, 298) grame de heroină, constituie proporții mari. Conform Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05.10.2004 „Cu privire la aprobarea tabelelor și

listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora supuse controlului”, cu

completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în „Tabelul nr.1 ,,Substanțele

narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale”, Lista nr.1 ,,Substanțele

narcotice”.

2

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a

reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal- producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop

de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite de un grup

criminal organizat, în proporții mari.

Tot el, Ponomarenco Andrei, continuând intențiile sale infracționale, acționând conform

înțelegerii prealabile cu o altă persoană, s-a deplasat pe str. Sfânta Vineri nr. l6 din mun.

Chișinău, unde s-a întâlnit cu aceasta, cu scopul transmiterii substanțelor narcotice, pentru

distribuirea în continuare persoanelor neidentificate de organul de urmărire penală, unde,

aflându-se în automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX

au fost reținuți de reprezentanții organelor de drept.

În cadrul percheziției efectuate în automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul

de înmatriculare XXXXX au fost depistate și ridicate substanțe narcotice și alte obiecte.

Conform raportului de constatare nr. XXXXX din 02 mai 2016 substanța cu aspect de

praf și bulgări de culoare sură, depistată și ridicată în cadrul efectuării percheziției pe 13 mai

2016 în automobilul de model „Cadillac Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX

prezintă heroină, care se atribuie la substanțe narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (heroină) constituie în total 5,053g.

Conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26

ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții deosebit de mari.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în

„Tabelul nr.1 Substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale,

Lista nr.1 substanțele narcotice”.

Substanța solidă cu formă paralelipipedică de culoare cafenie, depistată și ridicată în

aceleași circumstanțe, prezintă hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (hașiș) constituie 97, 540 g.

Conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26

ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții deosebit de mari.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, hașișul este inclus în

„Tabelul nr.1 substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale,

Lista nr.1 substanțele narcotice”.

Substanța de 1,422 g sub formă de pulbere de culoare albă din 5 capsule de culoare

combinată roșie și albă, depistată și ridicată în aceleași circumstanțe, conține preparatul

,,tramadol”, care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope.

Conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind Lista substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26

ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții mari.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în

„Tabelul nr.3 substanțele stupefiante substanțele psihotrope utilizate în scopuri medicinale, Lista

nr.3 substanțele psihotrope incluse în lista 4 a Convenției ONU asupra substanțelor Psihotrope

1971”.

3

Concomitent, fiind efectuată percheziția la domiciliul lui Ponomarenco Andrei, amplasat

pe str. XXXXX ap.14 din mun. Chișinău, au fost depistate și ridicate 7 seringi cu urme de

substanțe narcotice, cântar electronic și un aparat artizanal pentru consumare substanței

narcotice.

Conform raportului de constatare nr. XXXXX din 20 mai 2016, depunerile de culoare

cafenie de pe suprafața interioară a buteliei, a muștiucului și a balonului din sticlă de culoare

verde, ridicate pe 13 mai 2016, în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul lui Ponomarenco

Andrei, situat pe str. XXXXX ap. 14 din mun. Chișinău, prezintă rășină de canabis, care se

atribuie la substanțe narcotice, cantitatea substanței narcotice (rășină de canabis) constituie în

total 0, 07g (0, 03g-0, 04g).

Conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conține astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 43 din 26

ianuarie 2009, constituie substanță psihotropă în proporții mari.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 „Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, rășina de canabis este

inclusă în „Tabelul nr.1 substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri

medicinale, Lista nr.1 Substanțele narcotice”.

Pe suprafața interioară a patru seringi de unică folosință cu capacitățile 2 ml și 5 ml, două

seringi a câte 1 ml și pe suprafața cântarului, ridicate din același loc, s-a depistat urme de

metamfetamină.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a

reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal- producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop

de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite de un grup

criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Urasov Maxim, începând aproximativ cu anul 2015, a devenind membrul activ al unui

grup criminal organizat, creat și condus de către persoane neidentificate, din componența cărui

mai făcea parte Ponomarenco Andrei, precum și alte persoane neidentificate la momentul dat de

către organul de urmărire penală, care împreună și cu participarea lor nemijlocită, printr-o

înțelegere prealabilă, împărțind rolurile, neavând autorizația corespunzătoare, asigurau

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea și punerea în circulație pe teritoriul

Republicii Moldova a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare.

Astfel conform participării lui nemijlocite, fiecare având rolul său strict stabilit, conform

înțelegerii prealabile între toți membrii grupului criminal, inclusiv prin intermediul lui

Ponomarenco Andrei, persoane neidentificate într-un timp și loc nestabilit de către organul de

urmărire penală, ilegal a dobândit pentru păstrare, expediere, transportare, distribuire și punerea

în circulație cu scop de înstrăinare pe teritoriul Republicii Moldova substanțe narcotice și

psihotrope.

Urasov Maxim, fiind membru activ al grupului criminal organizat, reunindu-se stabil cu

Ponomarenco Andrei, precum și cu alte persoane, la moment neidentificate de organul de

urmărire penală, a primit de mai multe ori de la o persoană, substanțe narcotice și psihotrope

pentru comercializare în cantități diferite, care le procura de la persoane neidentificate de organul

de urmărire penală.

Concomitent, Urasov Maxim, fiind membru activ al grupului criminal organizat,

reunindu-se stabil cu Ponomarenco Andrei și o altă persoană, a produs din produse farmaceutice

și chimice substanță psihotropă metamfetamină cu scopul distribuirii în continuare persoanelor

neidentificate de organul de urmărire penală.

De asemenea, Urasov Maxim, fiind membru activ al grupului criminal organizat, pe 06

ianuarie 2016, aproximativ la ora 22:45, aflându-se pe str. Grenoble 259/2 din mun. Chișinău, a

primit de la o persoană, pentru distribuirea în continuare, un pachețel cu substanță narcotică,

4

după care, Urasov Maxim, a transmis pachețelul dat persoanelor neidentificate de organul de

urmărire penală.

În continuare, pe 12 ianuarie 2016 aproximativ la ora 17:30, Urasov Maxim, fiind însoțit

de Ponomarenco Andrei și o altă persoană se aflau în mijlocul de transport de model „Cadillac

Escalade” cu numărul de înmatriculare XXXXX, unde, în aceeași zi de către colaboratorii de

poliție, în perioada de timp 17:40- 18:40, a fost efectuată percheziția mijlocul de transport

menționat supra, în rezultatul căreia au fost depistate și ridicate patru seringi, care conțineau un

lichid și două pachețele în care se afla o substanță solidă în formă de praf, asemănătoare cu

substanțele narcotice.

Potrivit raportului de expertiză nr. XXXXX din 01 februarie 2016, s-a constatat că,

substanța lichidă din cele patru seringi de unică folosință ridicate pe 12 ianuarie 2016 în

rezultatul efectuării percheziției în mijlocul de transport de model „Cadillac Escalade” cu

numărul de înmatriculare XXXXX, reprezintă soluție de heroină, care se atribuie la categoria

substanțelor narcotice.

Cantitatea substanței narcotice - heroină, după recalculare constituie în total 0, 086 grame

(0, 017+0, 040+0, 013+0, 016 grame).

Cele două substanțe cu aspect de praf și bulgări de culoare cafenie și depuneri de culoare

cafenie din flaconul de sticlă, ridicate din același loc reprezintă heroină, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanțelor narcotice - heroina, constituie în total 0,

298 grame (0, 188+0, 102+0, 008 grame).

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr.79 din 23 ianuarie 2006 „Privind

aprobarea Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, cu modificările și completările ulterioare,

cantitate de 0, 384 (0, 086-0, 298 grame) de heroină, constituie proporții mari.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05 octombrie 2004 „Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor

acestora supuse controlului”, cu completările și modificările ulterioare, heroina este inclusă în

„Tabelul nr.1 substanțele narcotice și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicinale.

Lista nr.1 Substanțele narcotice”.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a

reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal- producerea, prepararea, experimentarea,

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop

de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau analogilor acestora, săvârșite de un grup

criminal organizat, în proporții mari.

ca fiind prea blândă și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Ponomarenco Andrei XXXXX să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 10 ani închisoare cu executare în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de

gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 ani;

- art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal la 10 ani închisoare cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată

de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 ani.

Potrivit art.84 alin.(l) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin prezenta

sentința, lui Ponomarenco Andrei să-i fie stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe

un termen de 15 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții si exercita activitatea legată de gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și

farmaceutice pe un termen de 4 ani.

Urasov Maxim XXXXX în baza:

- art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal la 10 ani închisoare cu executare în penitenciar

de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate legată de

5

gestionarea drogurilor, substanțelor chimice și farmaceutice pe un termen de 3 ani.

A considerat acuzarea că, la stabilirea pedepselor instanța de fond nu a apreciat la justa

valoare circumstanțele constatate în cadrul urmăririi penale și ulterior examinării judecătorești,

ceea ce a denaturat principiul de individualizare a pedepsei.

Astfel, instanța a interpretat în mod greșit și neuniform normele de drept penal ce țin de

individualizarea pedepsei, ca consecință fiind stabilite pedepse nejustificate în raport cu efectele

elucidate.

3.1. Avocata Tampei Tatiana în numele inculpatului Ponomarenco Andrei, a declarat

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri.

3.2. Inculpatul Urasov Maxim, a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri.

3.3. Avocatul Medeleanu Roman, în numele inculpaților, a declarat apel prin care, a

solicitat admiterea acestuia și adoptarea unei noi hotărâri prin care:

- Urasov Maxim să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzute de art.217

alin.(2) Cod penal, cu încetarea procesului penal în privința acestuia, deoarece a expirat termenul

de prescripție;

- Ponomarenco Andrei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.217 alin.(2) Cod penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de

prescripție și art.217 alin.(4) lit. d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse minimă prevăzută de

sancțiunea acestui articol, iar prin aplicarea art.90 Cod penal, a suspenda executarea pedepsei pe

un termen de probă de un an.

În motivarea cererii de apel depuse s-au invocat că, învinuirea adusă inculpaților în baza

art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, în urma examinării probelor în ședința de judecată nu și-

au găsit confirmare din motivul că aceștia nu au comis infracțiunea respectivă.

De către acuzare nu au fost prezentate probe concludente și pertinente care ar proba

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2171 alin.(4) lit. b) Cod penal, iar

instanța de fond greșit a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii.

Într-o altă ordine de idei nu se atestă și nu au fost probate 2 circumstanțe esențiale ce ține

de învinuirea care a fost adusă inculpatului și anume: existența scopului de înstrăinare și

existența grupului criminal organizat. Astfel, de către acuzare nu a fost probat scopul de

înstrăinare în acțiunile inculpaților.

Ce ține de existența grupului criminal organizat, apărarea a opinat că, nici această

circumstanță nu a fost probată de către acuzare. Astfel, în conformitate cu art.46 Cod penal,

grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil

pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.

În acest fel, grupul criminal organizat se deosebește de un simplu grup, format din cel

puțin doi coautori, prin stabilitate și unitate. Ca trăsătură specifică grupului criminal organizat,

stabilitatea presupune durata și persistența legăturilor între participanți, aceștia conștientizând

faptul că sunt încadrați în reuniunea respectivă în vederea săvârșirii infracțiunilor.

De asemenea, grupul criminal organizat reprezintă o reuniune stabilă, deoarece

îndeplinește următoarele condiții: acționează în baza unui plan; fluctuația în cadrul grupului este

nesemnificativă; disciplina riguroasă în cadrul grupului; specializarea în săvârșirea unei anumite

infracțiuni (sau a unor anumite infracțiuni); repartizarea constantă a rolurilor între membrii

grupului etc.

Reieșind din cele menționate, acuzatorul de stat nu a prezentat nici un indiciu care să

confirme trăsăturile unui grup criminal organizat, precum și nu a indicat care a fost rolul fiecărui

inculpat, ce activități îndeplinea fiecare dintre acestea, din care motive apărarea a considerat

necesar de a exclude agravantă calificată.

respins ca nefondate apelurile declarate de către procuror și avocatul Tampei Tatiana în

interesele inculpatului Ponomarenco Andrei, cât și apelul avocatului Medeleanu Roman în

interesele inculpatului Ponomarenco Andrei și s-a admis apelul declarat de către inculpatul

Urasov Maxim și apelul suplimentar al avocatului Medeleanu Roman în interesele inculpatului

6

Urasov Maxim, s-a casat parțial sentința în privința inculpatului Urasov Maxim și în această

parte s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum

urmează:

Urasov Maxim XXXXX s-a recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii, prevăzute de

art.217 alin.(2) Cod Penal și se liberează de pedeapsă penală în temeiul art.60 Cod penal, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, (sediul Buiucani) din 13 februarie 2019, s-a

menținut.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, deși inculpatul

Ponomarenco Andrei nu a recunoscut vina în comiterea faptei imputate, vinovăția acestuia este

dovedită și confirmată pe deplin prin declarațiile martorului Pascal Roman, declarațiile

martorului Pasat Alexandru, precum și probele anexate la materialele cauzei, care sunt

consecutive, coroborează între ele, corespund circumstanțelor și materialelor cauzei penale.

Astfel, declarațiile făcute de Ponomarenco Andrei în cadrul ședințelor de judecată

instanței de fond, sunt apreciate critic de instanța de apel, din considerentul că, acestea nu sunt

susținute de careva probe pertinente, și se combat complet prin împrejurările stabilite și probele

administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru

fapta săvârșită.

Într-o altă ordine de idei, acuzarea a prezentat suficiente probe ce confirmă vinovăția lui

Ponomarenco Andrei precum că, acesta pe 06 ianuarie 2016, aproximativ la ora 22:45, aflându-

se pe str. Grenoble 259/2 din mun. Chișinău, a primit de la o persoană, pentru distribuirea în

continuare, un pachețel cu substanță narcotică, pe care l-a transmis ulterior unor persoane

neidentificate de organul de urmărire penală.

Deci, s-a menționat că, în urma unei analize logice a discuției purtate între Ponomarenco

Andrei cu o altă persoană, se deduce că aceștia intenționau să transporte substanțe narcotice, cu

scop de înstrăinare, și anume substanța narcotică care convențional o numeau „аппаратура” în

număr de trei, patru unități.

Instanța de apel a considerat că, este dovedită cu certitudine vinovăția lui Ponomarenco

Andrei de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. art.46, 2171 alin.(4) lit. b) și d) Cod penal, iar

pentru a ajunge la aceasta concluzie, instanța de apel a studiat și analizat minuțios probele

administrate la faza de urmărire penală și cercetate în cadrul ședinței de judecată.

Nerecunoașterea de către inculpat în cadrul ședințelor de judecată a faptului păstrării,

transportării și înstrăinării drogurilor nu are acoperire probatorie, se combat complet prin

împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a

evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită.

Reieșind din cele menționate supra, instanța de apel a considerat că, vinovăția

inculpatului Ponomarenco Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute art. art.46. 2171 alin.(4) lit.

b) și d) Cod penal a fost dovedită în afară de orice dubiu rezonabil, iar acesta urmează a fi

condamnat pentru faptele comise.

Cât privește învinuirea inculpatului Urasov Maxim, din probele analizate și apreciate de

instanța de apel, ultima a constatat că, nu poate reține calificarea acțiunilor inculpatului conform

agravantei prevăzute la lit. b) alin.(4) art.2171 Cod penal, săvârșit de un grup criminal organizat,

acest fapt nefiind stabilit prin careva probe, iar probele cercetate în cauză nu indică la crearea

grupului criminal și organizarea inculpatului sub conducerea a persoanelor neidentificate, după

cum indică acuzatorul.

Astfel, în speță, nu s-au adus probe convingătoare care să demonstreze „dincolo de orice

dubiu rezonabil” că inculpatul Urasov Maxim era membru al unui grup criminal organizat,

învinuirea în această latură fiind bazată pe presupuneri, din care motiv instanța va exclude acest

calificativ din învinuire, așa cum, potrivit art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, concluziile

despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile prezentului cod

se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Prin urmare, instanța de apel a opinat că, instanța de fond eronat a pus la baza unei

sentințe de condamnare a lui Urasov Maxim art.2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, acțiuni de

7

înstrăinare a substanțelor narcotice, nefiind probate prin alte probe aceste două circumstanțe și

nu există nici o altă probă ce ar proba faptul comercializării de către Urasov Maxim a careva

substanțe narcotice, nefiind documentat un careva caz de achiziție or, de către acuzare nu au fost

prezentate probe pertinente și concludente care ar confirma vinovăția lui Urasov Maxim în

comiterea infracțiunii date.

declară recurs, solicitând casarea deciziei atacate, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a menționat că, în cazul în care instanța de apel

nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia de a recalifica

acțiunile inculpatului Urasov Maxim, urma să dezvăluie această concluzie, expunând-u-și

punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii.

Cu poziția instanței de apel acuzarea nu este de acord, pe motiv că, probele acumulate la

urmărirea penală și care și-au găsit confirmare fiind examinate în instanța de judecată și apel, s-a

stabilit incontestabil că acțiunile inculpatului Urasov Maxim, de comun acord cu Ponomarenco

Andrei și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, au fost îndreptate spre un

singur scop- înstrăinarea drogurilor în scopul obținerii de profituri ilegale, acțiuni săvârșite de un

grup criminal bine organizat.

Acuzarea apreciază că de facto, inculpatul Urasov Maxim își recunoaște vina în

comiterea infracțiunii imputate, însă prin afirmațiile lui precum că a comis circulația ilegală a

substanțelor psihotrope, fără scop de înstrăinare și nu circulația ilegală a substanțelor psihotrope,

în scop de înstrăinare, încearcă să evite răspunderea penală, or, aceste declarații sunt făcute la

etapa judecării cauzei, care vin în contradicție cu declarațiile acestuia la etapa urmăririi penale.

Referitor la componența de infracțiune săvârșită de inculpatul Ponomarenco Andrei și

Urasov Maxim, acuzarea reiterează că, prin păstrarea de droguri, etnobotanice sau analogii

acestora se înțelege orice acțiune premeditată legată de aflarea ilicită a acestor substanțe în

posesia celui vinovat (păstrarea asupra sa, în încăperi, în locuri special adaptate, în ascunzișuri,

în mijloace de transport, propuse pentru depozitare temporară etc.).

Totodată, nu are importanță cât timp persoana păstrează ilicit aceste substanțe,

infracțiunea având un caracter continuu.

Păstrarea substanțelor respective este o continuare firească a procurării sau a preparării

(uneori și a transportării, expedierii etc.) acestora.

Într-o altă ordine de idei, acuzarea își exprimă convingerea că pedeapsa stabilită

inculpaților nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și

reeducarea acestuia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu

v-a constitui o avertizare publică pentru alte persoane predispuse de a-și însuși comportamente

similare celui de manifestat de către inculpat.

În aceeași ordine de idei, acuzarea opinează că, instanța de apel a ignorat în cazul numirii

pedepsei penale inculpaților și prevederile art.75 Cod penal potrivit cărora, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în partea specială a Cod penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a

acestui cod.

În contextul celor expuse, acuzarea consideră că, instanța de apel greșit a respins

solicitările procurorului privind stabilirea în privința inculpaților a unei pedepse privative de

libertate mai aspre, în timp ce, argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin în

contradicție cu probatoriul privind personalitatea inculpatului administrat la etapa urmăririi

penale și cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, sunt contrare scopului legii penale

și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale.

5.1. Avocatul Medeleanu Roman în numele inculpatului Ponomarenco Andrei, în

temeiul art.427 alin.(1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, declară recurs, solicitând casarea

parțială a deciziei atacate, în latura penală, în privința lui Ponomarenco Andrei, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs se invocă temeiuri similare ca și în cererea de apel,

indicându-se de asemenea și faptul că, instanța de apel neîntemeiat, nemotivat și contrar

8

normelor procedural penale a respins apelul inculpatului Ponomarenco Andrei împotriva

sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 13 februarie 2019, astfel menținându-se

sentința primei instanțe.

Astfel, apărarea consideră că, respingând apelul apărării, instanța de apel nu a invocat

argumente plauzibile în vederea adoptării soluției date, fiind menționate argumente de ordin

general, nefiind analizate motivele apelului privind circumstanțele cauzei date cu referire la

Ponomarenco Andrei, fapt care relevă lipsa de motivare suficientă a deciziei atacate.

Prin urmare, deși nu au fost prezentate probe pertinente și concludente, care ar confirma

acest fapt, instanța de apel greșit a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului, iar sentința

de condamnare bazându-se pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate

în favoarea inculpatului, din care considerente apărarea consideră că acțiunile lui Ponomarenco

Andrei, urmează a fi recalificate din art. art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal în art.217 alin.(2)

Cod penal și din art. art.46, 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal în art.217 alin.(2) Cod penal.

Reieșind din faptul că, în opinia apărării, acțiunile lui Ponomarenco Andrei urmează a fi

recalificate în baza art.217 alin.(2) Cod penal iar acțiunile au avut loc la data de 12 ianuarie

2016, procesul penal urmează a fi încetat din considerentul expirării termenului de prescripție, și

în baza sancțiunii acestui articol fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare la limita

minimă, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

concluzia că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din sumarul recursurilor declarate se constată că, autorii invocă temeiurile

prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 10), 12), 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 12) faptei săvârșite i s-a dat

o încadrare juridică greșită; 16) norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei

hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate de procuror și

temeiurilor de casare nominalizate de acesta, Colegiul penal lărgit constată că, criticile aduse de

către titularii cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea

instanței de apel urmează a fi desființată.

Verificând criticele expuse de procuror în raport cu lucrările cauzei, Colegiul penal lărgit

constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție nu a judecat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient

motivată, în partea reîncadrării acțiunilor lui Urasov Maxim în raport cu cumulul de probe

administrat la caz.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au fost formulate

concluzii fără o analiză esențială a probelor, care în opinia părții acuzării confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.46, 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal –

producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu

analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală a drogurilor sau

analogilor acestora, săvârșite de un grup criminal organizat, în proporții mari.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a fi

9

verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că, aceasta nu cuprinde relevarea unor

considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza înaintării

învinuirii inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.42, 2171 alin.(4) lit. b) Cod

penal, ținând cont de toate probele administrate la caz, inclusiv la etapa cercetării judecătorești.

Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă,

să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și

incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o

hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri.

În acest context, Colegiul penal lărgit notează că, la reîncadrarea faptelor comise de către

inculpați, instanța de apel a indicat că nu este probat de către partea acuzării calificativul „Grup

criminal organizat” și anume că, realizarea laturii obiective prin participație sub forma grupului

criminal organizat nu a fost stabilită.

Sub acest aspect, se menționează că stabilitatea grupului criminal organizat este

caracterizată de existența unor legături strânse permanente între membrii grupului, formele și

metodele individuale, specifice ale activității acestuia.

Astfel, probele acumulate la urmărirea penală și care și-au găsit confirmarea fiind

examinate în prima instanță de judecată și în instanța de apel, s-a stabilit incontestabil că,

acțiunile inculpatului Urasov Maxim, de comun acord cu Ponomarenco Andrei și alte persoane

neidentificate de organul de urmărire penală, au fost îndreptate spre un singur scop- înstrăinarea

drogurilor în scopul obținerii de profituri ilegale, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.46 Cod penal, un grup criminal organizat

este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai

multe infracțiuni.

Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și

a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță. Pe de altă parte, Colegiul

penal lărgit menționează că, instanța de apel atunci când a constatat lipsa în acțiunile inculpatului

Urasov Maxim a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate prin rechizitoriu și necesitatea

recalificării faptelor în baza altei norme penale, urma să-și argumenteze soluția prin prisma

tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate pentru a fi

verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că, aceasta nu cuprinde relevarea unor

considerente suficient argumentate, în vederea respingerii probatoriului pus la baza înaintării

învinuirii inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, ținând cont de toate probele

administrate la caz, inclusiv la etapa cercetării judecătorești.

Astfel, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă,

să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și

incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o

hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri.

Prin urmare, se reține că încadrarea juridică a faptei este crucială în cadrul procesului

penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate

organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație,

ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art.6 din Convenția

Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării,

cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanță.

Motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât,

pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic

superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părți o garanție împotriva arbitrariului,

furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate.

Deci, motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui

act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic de analiză

10

științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în

cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în

motivare.

Conform jurisprudenței CtEDO, în cazurile aplicării art.6 al Convenției, o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, oferă posibilitatea ca

această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și posibilitatea persoanelor

interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov

și alții c. Rusiei (2007) § 85).

Motivarea hotărârilor este un instrument important în asigurarea transparentei justiției și

existența unui control social asupra acesteia (Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

Concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter generic asupra

operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum examinarea probelor constituie

elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea

abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză

sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, procurorul, în recursul său menționează că,

infracțiunile comise de inculpatul Ponomarenco Andrei fac parte din categoria infracțiunilor

deosebit de grave și având în vedere faptul că inculpatul nu este la prima abatere, anterior fiind

condamnat pentru infracțiuni similare, pedeapsa aplicată acestuia este prea blândă și nu-și va

atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea lui cât și din partea altor persoane.

Colegiul penal lărgit conchide că, argumentele invocate de procuror și-au găsit

confirmarea, deoarece pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii

penale și pedepsei penale, prevăzute de art.61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile

părții generale a Codului penal și în limitele fixate în partea specială.

Aplicarea unei pedepse inechitabile poate avea drept consecință violarea drepturilor

omului protejate de Convenția Europeană.

Colegiul penal remarcă la acest capitol că, principalele elemente de care judecătorul (sau

completul de judecată), trebuie să țină seama de fiecare dată când soluționează cauza penală și

când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în art.art.62-71 Cod

penal, sunt termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate în articolul respectiv al Părții

speciale a Codului penal.

Limitele pedepsei, prevăzute în partea specială, sunt determinate de încadrarea juridică a

faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite.

Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit

de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de urmările produse sau care urmau a se produce.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în

vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația

materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul

inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii.

Ulterior, după individualizarea pedepsei și stabilirea duratei și cuantumului acesteia, în

cazul stabilirii pedepsei închisorii, continuă operațiunea de individualizare, dar sub aspectul de

executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii

dacă pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie executată real ori, sub raportul personalității

acestuia de a se corecta și reeduca, poate fi formulată concluzia că scopul pedepsei se poate

atinge și prin aplicarea suspendării executării pedepsei în privința vinovatului pe o perioadă de

probațiune stabilit de instanța de judecată.

Într-o altă ordine de idei, sub aspectul invocării de către avocatul Medeleanu Roman a

temeiului de recurs prevăzut de pct. 16) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal

lărgit contată că, la caz, se întrevede temeiul potrivit căruia calificarea acțiunilor contravine unei

hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul penal lărgit reiterează că, printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de

art.6 din Convenție, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod

11

echitabil de un tribunal independent și imparțial.

Cu toate acestea, Colegiul penal lărgit notează că, deși avocatul invocă și acest temei în

recurs, în conținutul cererii nu expune nici o argumentare în susținerea respectivului, iar instanța

de recurs nu este competentă să-l completeze din oficiu.

Așadar, procedura de judecare a apelului a fost viciată, cu atât mai mult că potrivit

jurisprudenței CEDO, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă

susținerile parților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a examina efectiv

mijloacele, argumentele și elementele de probă sau cel puțin de a le aprecia (cauza Achina vs.

Romania).

6.1. Cu toate acestea, Colegiul penal lărgit statuează că, odată ce a fost luată soluția de a

admite recursul declarat de către procuror și a dispune rejudecarea cauzei, în vederea asigurării

în egală măsură a drepturilor inculpaților la un proces echitabil și efectiv, urmează a fi admis și

recursul declarat de avocatul Medeleanu Roman, în numele inculpatului Ponomarenco Andrei

din raționamentul că, la examinarea apelului se declanșează o continuitate a examinării cauzei în

fond, cu posibilitatea de a da o nouă apreciere a probelor și totodată, în limitele legale - de a

administra noi probe, care ar putea duce la o altă soluție, decât cea luată prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău 01 decembrie 2021, în privința acestora.

Așadar, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale –

asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra

motivelor din recursurile ordinare declarate, nominalizate în prezenta decizie, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a

CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit

d e c i d e :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Medeleanu Roman, casează total decizia Curții de

Apel Chișinău din 01 decembrie 2021, în cauza penală în privința inculpaților Ponomarenco

Andrei XXXXX, Urasov Maxim XXXXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 februarie 2023.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

Boico Victor

Catan Liliana

12