1ra-1322/22 — Art.27, 186 alin.2, lit.b,d CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 20 iulie 2021, a fost încetat procesul penal în privința lui Butescu Evgheni în temeiul art.27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, cu tragerea ultimului la răspunderea contravențională în baza art.122 alin.(1) Cod Contravențional fiind stabilită sancțiune sub forma de 30 unități convenționale ceia ce constituie 1500 ( una mie cinci sute) lei.

Potrivit rechizitoriului Butescu Evgheni se învinuiește în aceea că el, la data de 12.11.2020, acționând în grup cu alte două persoane la moment neidentificate de organul de urmărire penală, contrar prevederilor art.4 și 10 din Legea nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător în care este stipulat, că resursele naturale - solul, subsolul, apele, flora și fauna, aflate pe teritoriul republicii, precum și aerul din spațiul de deasupra acestui teritoriu constituie patrimoniul național al Republicii Moldova, iar autoritățile publice locale ale satului, asigură păstrarea unui mediu înconjurător sănătos și folosirea rațională a resurselor naturale, art.12 lit. a și c) din Legea nr.591 din 23.09.1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și urbane stabilește că persoanele fizice contribuie activ la dezvoltarea și protecția 1 spațiilor verzi, fiind datori: să nu contribuie la formarea gunoiștilor, să nu efectueze tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor și arbuștilor, etc. ignorând aceste cerințe, au defrișat arbori de specii tare salcâm, în următoarele împrejurări: la 12.11.2020 aproximativ 11.30 min cet.Butecu Evgeni XXX, printr-o înțelegere prealabilă cu încă alte două persoane, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, pregătind din timp mijloacele și instrumentele, cu unitate de transport de model XXXX cu n/î XXX, aparținând cu drept de proprietate și condus de către E. Butescu, s-au deplasat în fâșia forestieră de protecție cu numărul cadastral 2116, situat în extravilanul s. Abaclia, r-l. Basarabeasca, și care aparține administrației publice locale Primăria satul Abaclia, r-1 Basarabeasca. În continuare, în lipsa unui acord din partea autorității publice locale al sat. Abaclia,r-l Basarabeasca, cu intenții bine determinate, în scopul sustrageri și împărțind rolurile între, ei, cu ajutorul unui motoferăstrău de model necunoscut, au defrișat 32 arbori de specie tare salcâm, în volum de 3,5 m3, la prețul de 685 lei pentru un m3, în valoare totală de 2397,5 lei, care urmau a fi transportați cu unitate de transport de model XXXX cu n/î XXXX. În timp ce tăiau și pregăteau masa lemnoasă cu scopul de a o sustrage, din cauze independente de voința făptuitorilor, au fost depistați de către pădurarul s. Abaclia, Pruteanu Alexandru și primarul satului Abaclia Niculiță Victor, fapt care le-a încurcat făptașilor de a-și duce până la capăt intențiile criminale și a utiliza bunurile sustrase după bunul său plac. Acțiunile lui Butescu Evgheni, au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod Penal ca tentativa de furt, acțiuni intenționate îndreptate la sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, dar din cauze independente de voința făptuitorilor acesta nu și-a produs efectul.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Butescu Evgheni să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. b),d ) Cod penal, cu stabilirea pedepsei penale sub forma de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune 2 ani cu obligarea inculpatului să participe la programe probaționale. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță eronat a interpretat prevederile art.27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, indicând că învinuirea adusă nu și-a găsit confirmare. A susținut că, făptuitorul a avut intenție determinată de a sustrage bunuri în proporții mari sau deosebit de mari, intenție pe care nu a reușit să o realizeze din cauze independente de voința lui iar cele săvârșite trebuie calificate ca tentativă de sustragere în aceste proporții, indiferent de mărimea prejudiciului produs în realitate. Totodată, dacă făptuitorul a manifestat intenție nedeterminată, calificarea faptei trebuie făcută în funcție de prejudiciul care a 2 survenit în realitate. A menționat că, fapta a fost calificată în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal din considerentul că, tăierea arborilor se face în scop de ciupiditate în vederea luării ilegale și gratuite a masei lemnoase rezultate, cele săvârșite nu pot fi calificate în baza art. 231 Cod penal, deoarece motivele infracțiunii de tăiere ilegală a vegetației forestiere pot fi următoarele, răzbunare, motive huliganice, năzuință de acapararea a terenului în vederea amplasării unor edificii, construirii drumurilor, efectuării săpăturilor etc. A susținut că, pentru a califica infracțiunea conform art. 231 Cod penal este necesar că latura obiectivă a infracțiunii de tăiere ilegală a vegetației forestiere să fie structurată din 1) fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile de tăiere ilegală a arborilor și arbuștilor; 2) urmările prejudiciabile sub formă de daune cauzate fondului silvic sau fondului ariilor naturale protejate de stat; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) locul săvârșirii infracțiunii- fondul silvic sau fondul ariilor naturale protejate de stat. Totodată potrivit literei b) aceluia-și articol, este obligatoriu că mărimea daunelor cauzate fondului silvic sau fondului ariilor naturale protejate de stat să se exprime în proporții ce depășesc 500 unități convenționale. Acuzarea a subliniat că, inculpatul vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut, ultimul nu poartă vina pentru darea declarațiilor false, iar reprezentantul părții vătămate Coadă Andrei și martorii acuzării Niculița Victor Gheorghe, Pruteanu Alexandru Vasile au dat declarații sub jurământ. Necatând la acest fapt, de către instanța de judecată, declarațiile acestora au fost apreciate ca probe potrivit cărora acțiunile inculpatului întrunesc elementele contravenției prevăzute de art.122 alin.(1) Cod contravențional. A considerat că, instanța nu a motivat concluzia privind prezența în acțiunile lui Butescu Evgheni a elementelor contravenției imputate. A considerat că, în cazul în care făptuitorul a manifestat intenție nedeterminată, calificarea faptei trebuie făcută în funcție de prejudiciul care a survenit în realitate.

Avocatul Vladislav Berezovschi, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Butescu Evgheni să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal. În susținerea cererii de apel a fost invocat că, instanța de fond corect a statuat că, faptele expuse în învinuirea nu constituie elementele unei infracțiuni, ci a contravenției prevăzute de art.122 alin.(1) Cod Contravențional, însă a fost dată aprecierea incorectă a probelor acuzării, care în opinia apărării sunt formale. A fost invocat că, motivarea soluției este sumară și incompletă, fără a fi stabilite toate circumstanțele de fapt și de drept. Totodată a indicat că, prima instanța nu s-a expus asupra viciului admis în cadrul instrumentării cauzei, ce ține de latura procedurală și anume, potrivit art. 53/1 Cod de procedură penală, procurorul ierarhic superior, pe lîngă atribuțiile prevăzute de art. 52 alin.(1) Codul de procedură penală, în cadrul 3 urmării penale realizează următoarele atribuții pentru controlul ierarhic b) retrage prin ordonanța motivată, în cazurile prevăzute la alin.(3) materialele și cauzele penale repartizate și le transmite altui procuror pentru examinare. Astfel a susținut că, urmărirea penală a fost pornită la 23 noiembrie 2020 de către procuror în Procuratura r-lui Basarabească, Simion Caraja, ulterior conducerea urmării penale și susținerea acuzării de stat a fost exercitată de procurorul Igor Garaba. Suplimentar a fost menționat că, dispoziția procurorului ierarhic superior privind înlocuirea procurorului a fost transmisă după finisarea etapei susținerilor verbale și anexată la materialele cauzei fără a pune în discuție, reluarea cercetării judecătorești, ce în opinia apărării este contrar art. 7, art.99 Codul de procedură penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Berezovschi Vladislav în numele lui Butescu Evgheni, admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Butescu Evgheni a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la 1 (unu) an închisoare în penitenciar de tip semiînchis . În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Butescu Evgheni pe un termen de probațiune -1 (unu) an. 5.1 În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, prima instanța injust a stabilit circumstanțele cauzei, or conform materialelor cauzei penale, precum și probelor prezentate instanței de apel, Colegiul judiciar al instanței de apel a ajuns la concluzia că acestea din urmă demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului Butescu Evgheni de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin.(1) lit. b), d) Cod penal. Instanța de apel a precizat că, vinovăția inculpatului Butescu Evgheni în săvârșirea infracțiunii incriminate, este dovedită prin probele cercetate suplimentar în ședința instanței de apel, și anume: Declarațiile inculpatului Butescu Evgheni; Declarațiile martorului Niculiță Victor; Declarațiile martorului Pruteanu Alexandru; Declarațiile reprezentantului părții vătămate Coada Andrei; Informația telefonică nr.R-2/1935 din 12.11.2020 (f.d. 9); Proces verbal privind efectuarea cercetării la fața locului în procesul contravențional, cu planșele ilustrative din 12.11.2020 (f.d.10-13); Proces verbal de cercetare la fața locului din 12.11.2020. (f.d.14-19); Proces verbal de ridicare din 22.11.2020. (f.d.30); Proces verbal de examinare a obiectului din 22.11.2020. (f.d.31); Proces verbal de examinare a obiectului din 22.11.2020 (f.d.36-38); Proces verbal de examinare a obiectului din 27.11.2020. (f.d.40-44); Informația Primăriei s. Abaclia cu privire la costul masei lemnoase cu actele anexate nr.235 din 30.11.2020 (f.d.47-51). Colegiul judiciar al Curții de Apel nu a găsit temeiuri legale de a pune sub îndoială probe, deoarece ele pe deplin corelează cu materialele cauzei din punct de vedere al admisibilității acestora, iar conținutul fiecărei din aceste probe 4 certifică faptul că infracțiunea ce a fost incriminată inculpatului a fost comisă anume de el, iar existența obiecției inculpatului și apărării, nu a fost infirmată prin nimic. Astfel, Colegiul a considerat întemeiată învinuirea adusă inculpatului Butescu Evgheni și eronată concluzia primei instanțe privind încetarea procesului penal pornit în privința lui Butescu Evgheni, cu atragerea ultimului la răspunderea contravențională, or participarea lui la săvârșirea infracțiunii este totalmente probată. Cu referire la individualizarea pedepsei a fost invocat că, termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește luând în considerație și personalitatea infractorului, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, iar dispunerea executării pedepsei cu închisoarea poate avea loc doar atunci când o soluție nu poate fi primită în virtutea restricțiilor legale, sau scopul pedepsei nu poate fi atins altfel. Astfel din considerentele menționate Colegiul judiciar a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului Butescu Evgheni este posibilă fără izolarea acestuia de societate stabilindu-i termen de probațiune de 1 (unu) an și nu va fi executată, dacă inculpatul în perioada de probațiune nu va comite o nouă infracțiune și prin purtare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea acordată.

Avocatul Vladislav Berezovschi în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct.6), 8),11) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia (sediul Central)din 20 iulie 2022 și a deciziei Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Butescu Evgheni să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal. În argumentarea recursului menționează, că instanță de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și anume, nu s-a expus asupra motivului invocat în cerere de apel despre faptul că, înaintarea învinuirii a fost efectuată de către procurorul Caraja Simion, iar conducerea urmării penale și reprezentarea acuzării de stat a fost efectuată de către procurorul Garaba Igor. Susține că, la materialele cauzei penale sunt anexate acte care atestă faptul remiterii în adresa Inspecției pentru protecția Mediului Basarabeasca a materialilor pentru examinarea acțiunilor lui Butescu Evgheni prin prisma art. 122 Cod Contravențional astfel fiind încălcat dreptul de a nu fi urmărit sau judecat de mai multe ori prevăzut în art. 22 Cod de procedură penală. Suplimentar invocă că, după examinarea cauzei de către prima instanță, a întrat în vigoare Legea nr.243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prevederile cărei fiind aplicabile inculpatului, însă instanța de apel nu a argumentat motivul refuzului aplicării amnistiei și nu a explicat inculpatului dreptul de a beneficia de aceste prevederi legale. 5 Consideră că, în ordonanța de începerea urmării penale calificarea este incorectă, or masa lemnoasă poate constitui obiect material al infracțiunii de sustragere doar în condiția când este depozitată, luată la evidentă, dar nu în cadrul tăierii ilegale a vegetației forestiere. Astfel, ținând cont de faptul că valoarea arborilor defrișați nu depășește 500 u.c ,urmărirea penală urma a fi clasată, iar cauza urma să fie examinată prin prisma Codului Contravențional. 7.Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către partea apărării, Colegiul penal conchide asupra faptului că acesta este vădit neîntemeiat, din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material declarat, Colegiul penal atestă, că avocatul Berezovsci Vladislav care acționează în numele inculpatului invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; 8.1. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul 6 penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal amintește că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal respinge ca fiind declarativă alegația recurentului prin care se susține că în materialele cauzei lipsește ordonanța motivată de transmiterea cauzei unui alt procuror, or la materialile cauzei este anexată ordonanța din 10 decembrie 2020, a procurorului șef al Procuraturii Basarabeasca Nicolai Levandovski (f.d. 172 vol I) privind retragerea cauzei penale din conducerea procurorului Simion Garaja cu transmiterea procurorului Garaba Igor. Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței în speță a temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 7 8.2. Cu referire la criticile invocate de recurent, ce se încadrează sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Instanța de apel a stabilit vinovăția inculpatului Butescu Evgheni în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. 2 lit. b), d) Cod penal a conchis, că soluția primei instanțe privind încetarea procesului penal în privința lui Butescu Evgheni cu atragerea ultimului la răspunderea contravențională este eronată, totodată instanța de apel a considerat că vina inculpatului în comiterea infracțiunii este demostrată prin probele acuzării, lipsesc temeiuri legale de a pune sub îndoială aceste probe, deoarece ele pe deplin corelează cu materialile cauzei din punct de vedere al admisibilității acestora. . Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect a analizat acțiunile inculpatului în coroborare cu probatoriul acumulat și a încadrat juridic corect acțiunile inculpatului Butescu Evgheni, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct. 5.1 din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, nefiind necesară o nouă reiterare a acesteia, așa cum prevede și jurisprudența CtEDO în acest sens. Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței în speță a temeiurilor de casare prevăzute și la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. 8.3 În opinia Colegiului penal, sunt neîntemeiate, argumentele recurentului invocate sub aspectul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, precum că, în adresa Inspecției pentru protecția mediului au fost expediate materialile pentru examinarea prin prisma art. 122 Cod Contravențional a acțiunilor inculpatului. Instanța de recurs constată că astfel de argumente nu se regăsesc în cererea de apel declarată de către avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului, iar instanța din oficiu nu este în drept să se expună întrucât conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, cu referire la argumentul apărării despre faptul că în privința inculpatului sunt aplicabile prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, 8 urmează a fi menționat că o astfel de cerere depusă de către inculpatul lipsește la materialele cauzei. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Astfel, erorile de drept invocate de recurent, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 11) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, din aceste considerente urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Butescu Evgheni, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, în cauza penală în privința lui Butescu Evgheni XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2023. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Diaconu Iurie Boico Victor 9