1ra-1322/22 — art.27, 186 alin.2, lit.b,d CP

1ra-1322/22 — art.27, 186 alin.2, lit.b,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1322/22

1-21002326-01-1ra-25082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie și Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Butescu Evgheni,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat

din 17 mai 2022 și a sentinței Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 20 iulie

2021, în cauza penală în privința lui

Butescu Evgheni XXXX, născut la

XXXXXX, originar și domiciliat în or.

XXXXXX

Termenul de examinare:

Prima instanță: 06.01.2021 – 20.07.2021;

Instanța de apel: 27.10.2021 – 17.05.2022;

Instanța de recurs: 25.08.2022 – 14.12.2022.

A C O N S T A T A T

fost încetat procesul penal în privința lui Butescu Evgheni în temeiul art.27, 186

alin.(2) lit. b), d) Cod penal, cu tragerea ultimului la răspunderea

contravențională în baza art.122 alin.(1) Cod Contravențional fiind stabilită

sancțiune sub forma de 30 unități convenționale ceia ce constituie 1500 ( una

mie cinci sute) lei.

data de 12.11.2020, acționând în grup cu alte două persoane la moment

neidentificate de organul de urmărire penală, contrar prevederilor art.4 și 10

din Legea nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător în

care este stipulat, că resursele naturale - solul, subsolul, apele, flora și fauna,

aflate pe teritoriul republicii, precum și aerul din spațiul de deasupra acestui

teritoriu constituie patrimoniul național al Republicii Moldova, iar autoritățile

publice locale ale satului, asigură păstrarea unui mediu înconjurător sănătos și

folosirea rațională a resurselor naturale, art.12 lit. a și c) din Legea nr.591 din

23.09.1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și urbane

stabilește că persoanele fizice contribuie activ la dezvoltarea și protecția

1

spațiilor verzi, fiind datori: să nu contribuie la formarea gunoiștilor, să nu

efectueze tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor și arbuștilor, etc.

ignorând aceste cerințe, au defrișat arbori de specii tare salcâm, în următoarele

împrejurări: la 12.11.2020 aproximativ 11.30 min cet.Butecu Evgeni XXX,

printr-o înțelegere prealabilă cu încă alte două persoane, intenționat, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, pregătind din timp

mijloacele și instrumentele, cu unitate de transport de model XXXX cu n/î XXX,

aparținând cu drept de proprietate și condus de către E. Butescu, s-au deplasat

în fâșia forestieră de protecție cu numărul cadastral 2116, situat în extravilanul

s. Abaclia, r-l. Basarabeasca, și care aparține administrației publice locale

Primăria satul Abaclia, r-1 Basarabeasca.

În continuare, în lipsa unui acord din partea autorității publice locale al

sat. Abaclia,r-l Basarabeasca, cu intenții bine determinate, în scopul sustrageri

și împărțind rolurile între, ei, cu ajutorul unui motoferăstrău de model

necunoscut, au defrișat 32 arbori de specie tare salcâm, în volum de 3,5 m3, la

prețul de 685 lei pentru un m3, în valoare totală de 2397,5 lei, care urmau a fi

transportați cu unitate de transport de model XXXX cu n/î XXXX.

În timp ce tăiau și pregăteau masa lemnoasă cu scopul de a o sustrage,

din cauze independente de voința făptuitorilor, au fost depistați de către

pădurarul s. Abaclia, Pruteanu Alexandru și primarul satului Abaclia Niculiță

Victor, fapt care le-a încurcat făptașilor de a-și duce până la capăt intențiile

criminale și a utiliza bunurile sustrase după bunul său plac.

Acțiunile lui Butescu Evgheni, au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod Penal ca tentativa de

furt, acțiuni intenționate îndreptate la sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, dar din cauze independente de voința făptuitorilor acesta

nu și-a produs efectul.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Butescu Evgheni să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. b),d ) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei penale sub forma de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea

pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probațiune 2 ani cu obligarea inculpatului

să participe la programe probaționale.

În motivarea apelului a indicat, că prima instanță eronat a interpretat

prevederile art.27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, indicând că învinuirea adusă

nu și-a găsit confirmare.

A susținut că, făptuitorul a avut intenție determinată de a sustrage bunuri

în proporții mari sau deosebit de mari, intenție pe care nu a reușit să o realizeze

din cauze independente de voința lui iar cele săvârșite trebuie calificate ca

tentativă de sustragere în aceste proporții, indiferent de mărimea prejudiciului

produs în realitate. Totodată, dacă făptuitorul a manifestat intenție

nedeterminată, calificarea faptei trebuie făcută în funcție de prejudiciul care a

2

survenit în realitate.

A menționat că, fapta a fost calificată în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. b), d)

Cod penal din considerentul că, tăierea arborilor se face în scop de ciupiditate

în vederea luării ilegale și gratuite a masei lemnoase rezultate, cele săvârșite nu

pot fi calificate în baza art. 231 Cod penal, deoarece motivele infracțiunii de

tăiere ilegală a vegetației forestiere pot fi următoarele, răzbunare, motive

huliganice, năzuință de acapararea a terenului în vederea amplasării unor

edificii, construirii drumurilor, efectuării săpăturilor etc.

A susținut că, pentru a califica infracțiunea conform art. 231 Cod penal

este necesar că latura obiectivă a infracțiunii de tăiere ilegală a vegetației

forestiere să fie structurată din 1) fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile de

tăiere ilegală a arborilor și arbuștilor; 2) urmările prejudiciabile sub formă de

daune cauzate fondului silvic sau fondului ariilor naturale protejate de stat; 3)

legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) locul

săvârșirii infracțiunii- fondul silvic sau fondul ariilor naturale protejate de stat.

Totodată potrivit literei b) aceluia-și articol, este obligatoriu că mărimea

daunelor cauzate fondului silvic sau fondului ariilor naturale protejate de stat

să se exprime în proporții ce depășesc 500 unități convenționale.

Acuzarea a subliniat că, inculpatul vina în comiterea infracțiunii nu a

recunoscut, ultimul nu poartă vina pentru darea declarațiilor false, iar

reprezentantul părții vătămate Coadă Andrei și martorii acuzării Niculița Victor

Gheorghe, Pruteanu Alexandru Vasile au dat declarații sub jurământ. Necatând

la acest fapt, de către instanța de judecată, declarațiile acestora au fost apreciate

ca probe potrivit cărora acțiunile inculpatului întrunesc elementele

contravenției prevăzute de art.122 alin.(1) Cod contravențional.

A considerat că, instanța nu a motivat concluzia privind prezența în

acțiunile lui Butescu Evgheni a elementelor contravenției imputate.

A considerat că, în cazul în care făptuitorul a manifestat intenție

nedeterminată, calificarea faptei trebuie făcută în funcție de prejudiciul care a

survenit în realitate.

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Butescu Evgheni să fie achitat

de sub învinuirea adusă în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal.

În susținerea cererii de apel a fost invocat că, instanța de fond corect a

statuat că, faptele expuse în învinuirea nu constituie elementele unei

infracțiuni, ci a contravenției prevăzute de art.122 alin.(1) Cod Contravențional,

însă a fost dată aprecierea incorectă a probelor acuzării, care în opinia apărării

sunt formale.

A fost invocat că, motivarea soluției este sumară și incompletă, fără a fi

stabilite toate circumstanțele de fapt și de drept.

Totodată a indicat că, prima instanța nu s-a expus asupra viciului admis

în cadrul instrumentării cauzei, ce ține de latura procedurală și anume, potrivit

art. 53/1 Cod de procedură penală, procurorul ierarhic superior, pe lîngă

atribuțiile prevăzute de art. 52 alin.(1) Codul de procedură penală, în cadrul

3

urmării penale realizează următoarele atribuții pentru controlul ierarhic

b) retrage prin ordonanța motivată, în cazurile prevăzute la alin.(3) materialele

și cauzele penale repartizate și le transmite altui procuror pentru examinare.

Astfel a susținut că, urmărirea penală a fost pornită la 23 noiembrie 2020

de către procuror în Procuratura r-lui Basarabească, Simion Caraja, ulterior

conducerea urmării penale și susținerea acuzării de stat a fost exercitată de

procurorul Igor Garaba.

Suplimentar a fost menționat că, dispoziția procurorului ierarhic

superior privind înlocuirea procurorului a fost transmisă după finisarea etapei

susținerilor verbale și anexată la materialele cauzei fără a pune în discuție,

reluarea cercetării judecătorești, ce în opinia apărării este contrar art. 7, art.99

Codul de procedură penală.

2022, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Berezovschi Vladislav în

numele lui Butescu Evgheni, admis apelul procurorului, casată sentința,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care Butescu Evgheni a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, la 1 (unu) an

închisoare în penitenciar de tip semiînchis .

În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite lui Butescu Evgheni pe un termen de probațiune

-1 (unu) an.

5.1 În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, prima

instanța injust a stabilit circumstanțele cauzei, or conform materialelor cauzei

penale, precum și probelor prezentate instanței de apel, Colegiul judiciar al

instanței de apel a ajuns la concluzia că acestea din urmă demonstrează

indubitabil vinovăția inculpatului Butescu Evgheni de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 186 alin.(1) lit. b), d) Cod penal.

Instanța de apel a precizat că, vinovăția inculpatului Butescu Evgheni în

săvârșirea infracțiunii incriminate, este dovedită prin probele cercetate

suplimentar în ședința instanței de apel, și anume: Declarațiile inculpatului

Butescu Evgheni; Declarațiile martorului Niculiță Victor; Declarațiile martorului

Pruteanu Alexandru; Declarațiile reprezentantului părții vătămate Coada

Andrei; Informația telefonică nr.R-2/1935 din 12.11.2020 (f.d. 9); Proces verbal

privind efectuarea cercetării la fața locului în procesul contravențional, cu

planșele ilustrative din 12.11.2020 (f.d.10-13); Proces verbal de cercetare la fața

locului din 12.11.2020. (f.d.14-19); Proces verbal de ridicare din 22.11.2020.

(f.d.30); Proces verbal de examinare a obiectului din 22.11.2020. (f.d.31); Proces

verbal de examinare a obiectului din 22.11.2020 (f.d.36-38); Proces verbal de

examinare a obiectului din 27.11.2020. (f.d.40-44); Informația Primăriei s.

Abaclia cu privire la costul masei lemnoase cu actele anexate nr.235 din

30.11.2020 (f.d.47-51).

Colegiul judiciar al Curții de Apel nu a găsit temeiuri legale de a pune sub

îndoială probe, deoarece ele pe deplin corelează cu materialele cauzei din punct

de vedere al admisibilității acestora, iar conținutul fiecărei din aceste probe

4

certifică faptul că infracțiunea ce a fost incriminată inculpatului a fost comisă

anume de el, iar existența obiecției inculpatului și apărării, nu a fost infirmată

prin nimic.

Astfel, Colegiul a considerat întemeiată învinuirea adusă inculpatului

Butescu Evgheni și eronată concluzia primei instanțe privind încetarea

procesului penal pornit în privința lui Butescu Evgheni, cu atragerea ultimului

la răspunderea contravențională, or participarea lui la săvârșirea infracțiunii

este totalmente probată.

Cu referire la individualizarea pedepsei a fost invocat că, termenul

pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește luând în

considerație și personalitatea infractorului, care include date privind gradul de

dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa

antecedentelor penale, comportamentul inculpatului până sau după săvârșirea

infracțiunii, iar dispunerea executării pedepsei cu închisoarea poate avea loc

doar atunci când o soluție nu poate fi primită în virtutea restricțiilor legale, sau

scopul pedepsei nu poate fi atins altfel.

Astfel din considerentele menționate Colegiul judiciar a ajuns la concluzia

că, corectarea și reeducarea inculpatului Butescu Evgheni este posibilă fără

izolarea acestuia de societate stabilindu-i termen de probațiune de 1 (unu) an și

nu va fi executată, dacă inculpatul în perioada de probațiune nu va comite o nouă

infracțiune și prin purtare exemplară și muncă cinstită va îndreptăți încrederea

acordată.

427 alin. (1) pct.6), 8),11) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de

apel cu recurs ordinar, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia (sediul

Central)din 20 iulie 2022 și a deciziei Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022,

rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Butescu Evgheni să

fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.27, 186 alin.(2) lit. b),

d) Cod penal.

În argumentarea recursului menționează, că instanță de apel a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția și anume, nu s-a expus asupra

motivului invocat în cerere de apel despre faptul că, înaintarea învinuirii a fost

efectuată de către procurorul Caraja Simion, iar conducerea urmării penale și

reprezentarea acuzării de stat a fost efectuată de către procurorul Garaba Igor.

Susține că, la materialele cauzei penale sunt anexate acte care atestă

faptul remiterii în adresa Inspecției pentru protecția Mediului Basarabeasca a

materialilor pentru examinarea acțiunilor lui Butescu Evgheni prin prisma art.

122 Cod Contravențional astfel fiind încălcat dreptul de a nu fi urmărit sau

judecat de mai multe ori prevăzut în art. 22 Cod de procedură penală.

Suplimentar invocă că, după examinarea cauzei de către prima instanță,

a întrat în vigoare Legea nr.243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prevederile cărei

fiind aplicabile inculpatului, însă instanța de apel nu a argumentat motivul

refuzului aplicării amnistiei și nu a explicat inculpatului dreptul de a beneficia

de aceste prevederi legale.

5

Consideră că, în ordonanța de începerea urmării penale calificarea este

incorectă, or masa lemnoasă poate constitui obiect material al infracțiunii de

sustragere doar în condiția când este depozitată, luată la evidentă, dar nu în

cadrul tăierii ilegale a vegetației forestiere. Astfel, ținând cont de faptul că

valoarea arborilor defrișați nu depășește 500 u.c ,urmărirea penală urma a fi

clasată, iar cauza urma să fie examinată prin prisma Codului Contravențional.

7.Procurorul a depus referință la recursul declarat de partea apărării,

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

de către partea apărării, Colegiul penal conchide asupra faptului că acesta este

vădit neîntemeiat, din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material declarat, Colegiul penal atestă, că avocatul Berezovsci

Vladislav care acționează în numele inculpatului invocă în calitate de temeiuri

pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),

11) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau

instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea

pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; 11) persoana

condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau

există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost

înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul

inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege;

8.1. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

6

penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417

alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal amintește că motivele de reapreciere a probelor, nu se

conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și

astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a

hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond,

aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării

inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor,

în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile

art. 427 Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal respinge ca fiind declarativă alegația

recurentului prin care se susține că în materialele cauzei lipsește ordonanța

motivată de transmiterea cauzei unui alt procuror, or la materialile cauzei este

anexată ordonanța din 10 decembrie 2020, a procurorului șef al Procuraturii

Basarabeasca Nicolai Levandovski (f.d. 172 vol I) privind retragerea cauzei

penale din conducerea procurorului Simion Garaja cu transmiterea

procurorului Garaba Igor.

Mai mult, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un

proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune

în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței

în speță a temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

7

8.2. Cu referire la criticile invocate de recurent, ce se încadrează sub

aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în acest sens instanța

de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Instanța de apel a stabilit vinovăția inculpatului Butescu Evgheni în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. 2 lit. b), d) Cod penal a

conchis, că soluția primei instanțe privind încetarea procesului penal în

privința lui Butescu Evgheni cu atragerea ultimului la răspunderea

contravențională este eronată, totodată instanța de apel a considerat că vina

inculpatului în comiterea infracțiunii este demostrată prin probele acuzării,

lipsesc temeiuri legale de a pune sub îndoială aceste probe, deoarece ele pe

deplin corelează cu materialile cauzei din punct de vedere al admisibilității

acestora. .

Astfel, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect a analizat acțiunile

inculpatului în coroborare cu probatoriul acumulat și a încadrat juridic corect

acțiunile inculpatului Butescu Evgheni, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la soluția descrisă în pct. 5.1

din prezenta decizie, motivându-și temeinic soluția, motivare pe care instanța

de recurs o însușește pe deplin, nefiind necesară o nouă reiterare a acesteia, așa

cum prevede și jurisprudența CtEDO în acest sens.

Prin urmare, Colegiul penal stabilește netemeinicia invocării incidenței

în speță a temeiurilor de casare prevăzute și la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

8.3 În opinia Colegiului penal, sunt neîntemeiate, argumentele

recurentului invocate sub aspectul temeiului de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, precum că, în adresa Inspecției

pentru protecția mediului au fost expediate materialile pentru examinarea prin

prisma art. 122 Cod Contravențional a acțiunilor inculpatului.

Instanța de recurs constată că astfel de argumente nu se regăsesc în

cererea de apel declarată de către avocatul Berezovschi Vladislav în numele

inculpatului, iar instanța din oficiu nu este în drept să se expună întrucât

conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, cu referire la argumentul apărării despre faptul că în privința

inculpatului sunt aplicabile prevederile Legii privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

8

urmează a fi menționat că o astfel de cerere depusă de către inculpatul lipsește

la materialele cauzei.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune

casarea deciziei adoptate.

Astfel, erorile de drept invocate de recurent, prevăzute la art. 427 alin.

(1) pct. 6), 8), 11) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului, din aceste considerente urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Butescu Evgheni, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 17 mai 2022, în cauza

penală în privința lui Butescu Evgheni XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 februarie 2023.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Diaconu Iurie

Boico Victor

9