1ra-1329/2022 — art. 217 alin. 3 lit. b CP

1ra-1329/2022 — art. 217 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1329/2022

1-20064587-01-1ra-26082022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

05 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Nadejda Toma

judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Victor Boico

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Radu Sâli, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2022, în cauza penală privindu-i pe

Bîtca Alexandru XXXXX, născut la

XXXXX, de jure domiciliat în XXXXX,

domiciliat de facto în mun. XXXXX;

și

Tuhtaev Nurali XXXXX, născut la

XXXXX, de jure domiciliat în mun. XXXXX,

domiciliat de facto în mun. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.06.2020-15.01.2021;

Instanța de apel: 08.02.2021-17.05.2022;

Instanța de recurs:26.08.2022-05.12.2022;

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

2021:

Bîtca Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(2)

Cod penal, la amendă, în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ceea ce

constituie suma de 30 000 (trei zeci mii) lei.

S-a explicat lui Bîtca Alexandru că potrivit art.64 alin.(3/1) Cod penal, este în

drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile

lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se

consideră că sancțiunea amenzii este executată integral;

1

Tuhtaev Nurali a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.217 alin.(3) lit. b) Cod penal, pe motiv că faptele imputate acestuia nu întrunesc

elementele componenței de infracțiune.

S-a admis parțial solicitarea acuzatorul de stat Ina Mahu, privind încasarea în

mod solidar de la inculpații Bîtca Alexandru și Tuhtaev Nurali, în beneficiul statului

suma de 3 360 (trei mii trei sute șaizeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate

pentru întocmirea rapoartelor de constatare tehnico-științifică.

S-a încasat de la Bîtca Alexandru în beneficiul statului, suma de 1 680 (una mie

șase sute optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru întocmirea

Raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-982 din 23.02.2020.

În rest solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

punere sub învinuire din 03 iulie 2020 (f.d.100), dar și potrivit rechizitoriului

(f.d.107-112), inculpatul Bîtca Alexandru a fost pus sub învinuire pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.(3) lit. b) Cod penal, în următoarele

circumstanțe de fapt: „Bîtca Alexandru, împreună cu Tuhtaev Nurali, având un scop

comun de consum de droguri, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire

penală, au intrat în posesia drogurilor, când, la 24 februarie 2020, aproximativ la ora

13 și 30 min., de către angajații IP XXXXX a DP mun. XXXXX, a fost depistat un

automobil de model Audi cu n/î XXXXX, în salonul căruia se aflau cet. Bîtca

Alexandru și Tuhtaev Nurali, care aveau un comportament specific persoanelor care

consumă droguri, și fiind suspecți în consum de droguri, fiind conduși în incinta

Inspectoratului de Poliție Botanica, de la Bîtca Alexandru a fost ridicată o folie de

staniol împăturită, în interiorul căreia se afla o substanță de culoare cafenie, care

conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-982 din

23.02.2020, reprezintă heroină, care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante,

cu cantitatea de 0,457 g.

Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin

Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 (pct.13) cantitatea substanței nominalizate

reprezintă proporții mari".

Potrivit ordonanței privind punerea sub învinuire din 03 iunie 2020 (f.d.94), dar

și potrivit rechizitoriului (f.d.107-112), Tuhtaev Nurali este învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit.b) Cod penal, în următoarele circumstanțe

de fapt: „Tuhtaev Nurali împreună cu Bîtca Alexandru, având un scop comun de

consum de droguri, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, au

intrat în posesia drogurilor, când, la 24 februarie 2020, aproximativ la ora 13:30, de

2

către angajații IP Botanica a DP mun. XXXXX, a fost depistat un automobil de

model Audi cu n/î XXXXX, în salonul căruia se aflau Bîtca Alexandru și Tuhtaev

Nurali, care aveau un comportament specific persoanelor care consumă droguri, și

fiind suspecți în consum de droguri, fiind conduși în incinta Inspectoratului de Poliție

Botanica, de la Tuhtaev Nurali a fost ridicată o cutie din hârtie de culoare albastră, cu

inscripția „Marlboro" în interior cu o folie de staniol înfășurată sub formă de tub, pe

suprafață cu depuneri de substanță de culoare cafenie, care conform Raportului de

constatare tehnico-științifică nr.34/12/-1-R-983 din 11.03.2020, reprezintă heroină,

care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, cu cantitatea de 0,053 gr.

Conform pct.13 al Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 se atestă că cantitatea

substanței nominalizate reprezintă proporții mari".

care a solicitat, admiterea acestuia, casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care:

Bîtcă Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (3)

lit. b) Cod Penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei

numite, în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 1

an și 6 luni;

Tuhtaev Nurali să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (3)

lit. b) Cod Penal, la 1 an închisoare, cu suspendarea executarii pedepsei numite, în

conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 1 an.

A dispune încasarea în mod solidar de la inculpați în contul statului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 3360 lei, suportate la întocmirea constatărilor

tehnico-judiciare.

Corpurile delicate: un plic confecționat din hîrtie de culoare cafeniu sigilat cu

ștampila expertului judiciar nr.0154, în interiorul acestuia aflîndu-se o cutie din hîrtie

de culoare albastră, cu inscripția „marlboro" în interior cu o folie de staniol înfășurată

sub formă de tub pe suprafață cu depuneri de substanță de culoare cafenie, a le

supune nimicirii.

3.1 În motivarea apelului procurorul a invocat că:

- instanța incorect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept recalificând

acțiunile infracționale ale inculpatului Bîtca Alexandru în baza prevederilor art. 217

alin. (2) Cod Penal, aplicâdu-i pedeapsă pecuniară, iar în acțiunile lui Tuhtaev Nurali

per general nu a sesizat elemente de infracțiune, achitându-l. Astfel, instanța de fond

a conchis că organul de urmărire penală nu a acumulat probe care să demonstreze în

afara oricărui dubiu că Bîtcă Alexandru și Tuhtaev Nurali au acționat de comun acord

3

pe capătul de acuzare privind procurarea și păstrarea substanței stupefiante - heroină,

în cantitate de 0,457 g., în vederea atingerii scopului comun a consumării drogurilor;

- instanța de fond, urmare a examinării procesului penal de acuzare a

inculpaților Bîtcă Alexandru și Tuhtaev Nurali, a dat o apreciere greșită și unilaterală

probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată,

pronunțând o hotărâre ilegală, și eronat a indicat că faptul că organul de urmărire

penală nu a acumulat probe care să demonstreze că Bîtcă Alexandru si Tuhtaev

Nurali au acționat de comun acord la procurarea și păstrarea substanței stupefiante –

heroina;

- în cadrul urmăririi penale, au fost administrate următoarele probe, asupra

pertinenței cărora instanța nu a avut nici un dubiu, fiind acceptate și menționate în

sentință: Proces verbal privind cercetarea la fața locului din 24.02.2020; Proces

verbal de ridicare din 24.02.2020, de la Tuthaev Nurali a unei cutii din hârtie de

culoare albastră, cu inscripția „Marlboro" în interior cu o folie de staniol înfășurată

sub formă de tub, pe suprafață cu depuneri de substanță de culoare cafenie; Proces

verbal de ridicare din 24.02.2020 de la Bîtcă Alexandru a unei folii de staniol

împăturită, în interiorul căreia se afla o substanță de culoare cafenie.; Raportul de

constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-983 din 11.03.2020, potrivit căruia

depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața foliei de staniol, predată

benevol de cet. Tuhtaev Nurali, reprezintă heroină, care se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - heroină, constituie 0,053

g; Raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-982 din 23.02.2020, potrivit

căruia în substanța de culoare cafenie din o folie de staniol împăturită, ridicată de la

Bîtcă Alexandru reprezintă heroină, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante, cu cantitatea de 0,457 g. Prin probele enunțate supra, s-a constatat că la

Tuhtaev Nurali în mâini a fost depistat un pachet de țigări în care se depozita un

pachețel cu heroină;

- instanța a preluat cu fidelitate ipotezele susținute de inculpați în declarațiile

date de ei, în cadrul cercetării judecătorești, le-a catalogat drept elemente de fapt

constatate și le-a pus la baza sentinței;

- instanța nu a invocat circumstanțele care au stat la baza recalificării juridice ale

acțiunilor unui inculpat și achitării celuilalt, ci doar își întemeiază soluția pe

versiunea înaintată de aceștia în declarații, care premeditat au adoptat poziția de

apărare, pentru a evita răspunderea penală.

a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța a reținut că la pronunțarea

sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că, Bîtcă Alexandru a săvârșit anume infracțiunea prevăzută la art.

4

217 alin. (2) Cod penal, conform indicilor calificativi - procurarea și păstrarea

drogurilor în proporții mari, precum și achitarea inculpatului Tuhtaev Nurali de

învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod

penal, pe motiv că faptele imputate acestuia nu întrunesc elementele componenței de

infracțiune.

Examinând probatorul prezentat, audiind participanții la proces, instanța de apel

a considerat, vina inculpatului Bîtcă Alexandru în comiterea infracțiunii constatate în

instanța de fond, dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe

cercetate în cadrul ședinței:

- procesul-verbal privind cercetarea la fața locului din 24.02.2020, potrivit

căruia se atestă că a fost cercetată o porțiune de teren acoperită cu pământ, aflată în

partea laterală stângă a blocului locativ de pe str. XXXXX (f.d.13);

- procesul-verbal de ridicare din 24.02.2020, potrivit căruia se atestă că de la

Tuhtaev Nurali a fost ridicată o cutie din hârtie de culoare albastră, cu inscripția

„Marlboro" în interior cu o folie de staniol înfășurată sub formă de tub, pe suprafață

cu depuneri de substanță de culoare cafenie (f.d.72);

- procesul-verbal de ridicare din 24.02.2020, potrivit căruia se atestă că de la

Bîtca Alexandru a fost ridicată o folie de staniol împăturită, în interiorul căreia se

afla o substanță de culoare cafenie (f.d.15);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-983 din 11.03.2020,

potrivit căruia se atestă că depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe

suprafața foliei de staniol, predată benevol de Tuhtaev Nurali, reprezintă heroină,

care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței

stupefiante -heroină, constituie 0,053 g. (f.d.64-68);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-982 din 23.02.2020,

potrivit căruia se atestă că în substanța de culoare cafenie din folia de staniol

împăturită, ridicată de la Bîtca Alexandru reprezintă - heroină. Cantitatea substanței

stupefiante - heroină, constituie 0,457 g. (f.d.28-31);

- procesul-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Bîtca

Alexandru (f.d.16);

- procesul-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev

Nurali (f.d.70);

- procesul-verbal de examinare din 03 iunie 2020, obiect al examinării fiind

procesul-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Bîtca

Alexandru (f.d.16);

- procesul-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev

Nurali (f.d.70) - (f.d.92);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloace materiale de probă din

03.06.2020, și a anume a procesului-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea

5

declarațiilor lui Bîtca Alexandru (f.d.16), și procesului-verbal din 24.02.2020,

privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev Nurali (f.d.70) - (f.d.93).

Totodată, instanța de apel, în temeiul art.94, 95 Cod de procedură penală, a

reiterat că instanța de fond justificat a declarat ca fiind inadmisibilă și nu a admis în

calitate de probă „Ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloace materiale de

probă din 03.06.2020" (f.d.93).

În ceea ce privește probele acuzării: „Procesul-verbal din 24.02.2020, privind

consemnarea declarațiilor lui Bîtca Alexandru " (f.d.16), „Procesul-verbal din

24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev Nurali " (f.d.70), și

„Procesul-verbal de examinare din 03 iunie 2020" (f.d.92), instanța de apel a

menționat că, instanța de judecată corect a reținut că: La caz, se atestă că atât Bîtca

Alexandru, cât și Tuhtaev Nurali, au fost audiați în incinta IP Botanica nemijlocit

după reținerea acestora de către colaboratorii de poliție, declarațiile acestora fiind

consemnate în procesele-verbale privind consemnarea declarațiilor din 24.02.2020

(f.d.16, 70), care au fost întocmite până la pornirea urmăririi penale, în lipsa

apărătorului, și fără a informa persoanele audiate despre dreptul lor de a tăcea și a nu

se auto incrimina, or potrivit art.93 alin.(2) Cod de procedură penală conține lista

exhaustivă a mijloacelor de probă, prin care pot fi constatate anumite elemente de

fapt. Printre acestea nu se regăsesc explicațiile făcute de anumite persoane până la

pornirea urmăririi penale.

Respectiv, în temeiul art.art.94 alin.(1) pct.2), 95 Cod de procedură penală,

instanța de apel a reiterat că instanța de judecată justificat a declarat ca fiind

inadmisibile și nu a admis în calitate de probe „Procesul-verbal din 24.02.2020,

privind consemnarea declarațiilor lui Bîtca Alexandru" (f.d.16), „Procesul-verbal

din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev Nurali" (f.d.70) și

„Procesul-verbal de examinare din 03 iunie 2020" (f.d.92).

În ce privește celelalte probe administrate de partea acuzării în susținerea

învinuirii aduse inculpaților Bîtca Alexandru și Tuhtaev Nurali, instanța de judecată a

apreciat că acestea nu prezintă semne că ar fi lovite de nulitate absolută, respectiv,

fiind apreciate ca admisibile.

Instanța de apel a constatat cu certitudine faptul procurării și păstrării la data de

24 februarie 2020 a drogurilor în proporții mari de către inculpatul Bîtca Alexandru,

ce s-a confirmat prin însuși declarațiile acestuia, din care a rezultat că, acesta a dat

comandă de droguri prin intermediul aplicației Telegram pentru consum propriu, pe

care urma să le ridice în preajma str. XXXXX, unde a mers ulterior și a găsit o folie

de staniol împăturită, în interiorul căreia se afla o substanță de culoare cafenie, și

anume heroina, pe care a ridicat-o și a pus-o în buzunarul pantalonilor.

La fel, potrivit declarațiilor inculpatului Bîtca Alexandru s-a atestat că după ce a

găsit drogurile, a fost reținut de către colaboratorii de poliție, care l-au condus la

6

Inspectoratul de Poliție Botanica unde de la sine a fost ridicată o folie de staniol

împăturită, în interiorul căreia se afla o substanță de culoare cafenie. Acest fapt se

mai confirmă și prin procesul-verbal de ridicare din 24.02.2020 (f.d.15).

Instanța de apel a reținut că, Bîtca Alexandru este învinuit de comiterea

infracțiunii împreună și de comun acord cu Tuhtaev Nurali. Pentru a putea reține

agravanta prevăzută la art. 217 alin.(3) lit.b) Cod penal, urmează a stabili dacă aceștia

au acționat împreună și de comun acord, având voința comună de a coopera la

săvârșirea faptei.

Studiind minuțios materialele cauzei penale, instanța de apel nu a găsit nici o

probă, care ar demonstra faptul că Tuhtaev Nurali a acționat de comun acord și

împreună cu Bîtca Alexandru în vederea procurării și păstrării drogurilor sub formă

de heroină în cantitate de 0,457 g. Or, a fost demonstrat cu certitudine doar faptul că

Tuhtaev Nurali, fiind cu mașina și foști colegi de colegiu cu Bîtca Alexandru , a

acceptat rugămintea acestuia de a-l transporta în oraș, însă acest fapt nicidecum nu

înseamnă că Tuhtaev Nurali a cunoscut despre intenția lui Bîtca Alexandru de a

procura droguri.

Mai mult decât atât, chiar dacă ar fi admis faptul că Tuhtaev Nurali a cunoscut

intenția lui Bîtca Alexandru, acest fapt încă nu înseamnă că ei au acționat în comun,

or, pentru a putea fi aplicată răspunderea penală lui Tuhtaev Nurali pentru procurarea

și păstrarea drogurilor sub formă de heroină în cantitate de 0,457 g., urma să fie

demonstrat că acesta s-a înțeles cu Bîtca Alexandru să le procure în comun, cu scopul

să le consume ulterior, ceea ce în speță nu a fost nici într-un mod dovedit.

Astfel, referitor la poziția părții acuzării precum că Tuhtaev Nurali ar fi acționat

de comun acord cu Bîtca Alexandru în vederea procurării și păstrării drogurilor sub

formă de heroină în cantitate de 0,457 g., instanța de apel a apreciat-o critic, ne fiind

susținută prin probe, or, reieșind din probatoriul administrat, nu s-a constatat cu

certitudine faptul că Tuhtaev Nurali a acționat intenționat și de comun acord cu Bîtca

Alexandru.

Mai mult decât atât, inculpații Bîtca Alexandru și Tuhtaev Nurali au înaintat

încă la etapa urmăririi penale (fiind audiați în calitate de bănuiți și învinuiți (f.d.58-

52, 96-97, 102) versiunea precum că Tuhtaev Nurali nu a avut nici o legătură cu

drogurile depistate la Bîtca Alexandru, însă indiferent de acest fapt, nici organul de

urmărire penală și nici procurorul care a condus urmărirea penală nu au întreprins

careva acțiune în vederea administrării altor probe, ce ar combate această versiune.

Astfel, instanța de apel a apreciat că organul de urmărire penală nu a acumulat probe

care ar demonstra că Tuhtaev Nurali și Bîtca Alexandru din momentul întâlnirii lor în

preajma magazinului XXXXX de pe str. XXXXX din mun. XXXXX, au avut scopul

comun de a se deplasa str. XXXXX, pentru a ridica drogurile, or, potrivit declarațiilor

7

ambilor inculpați se constată că Tuhtaev Nurali l-a transportat pe Bîtca Alexandru pe

adresa menționată la solicitarea ultimului, fără a cunoaște scopul deplasării.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că potrivit ordonanței de punere sub

învinuire din 03 iulie 2020 (f.d.100), dar și potrivit rechizitoriului (f.d.107-112),

inculpatul Bîtca Alexandru a fost pus sub învinuire pentru procurarea și păstrare

substanței stupefiante - heroină, în cantitate de 0,457 g. Potrivit materialelor cauzei

penale nu s-a identificat o ordonanță de punere sub învinuire a lui Tuhtaev Nurali

pentru procurarea și păstrarea substanței stupefiante - heroina, în cantitate de 0,457 g.

Sub acest aspect, în cazul în care procurorul consideră că Bîtca Alexandru și Tuhtaev

Nurali aveau scopul comun de consum a drogurilor, urma să-i pună sub învinuire pe

ambii inculpați pentru procurarea și păstrarea substanței stupefiante -heroină, în

cantitate de 0,457 g., fapt ce nu a fost realizat.

Totodată, potrivit materialelor cauzei penale Tuhtaev Nurali nu a fost pus sub

învinuire pentru procurarea și păstrarea substanței stupefiante - heroină, în cantitate

de 0,457 g. Sub acest aspect procedural, procurorul a admis erori la încadrarea

juridică a faptelor imputate inculpaților, reieșind din faptul că procurarea și păstrarea

substanței stupefiante heroina cu cantitatea de 0,457 g. a fost imputată doar

inculpatului Bîtca Alexandru. În context, instanța de apel a menționat că în acord cu

principiul integralității calificării infracțiunilor, în cazul faptelor prejudiciabile

săvârșite în participație la calificare trebuie reținută contribuția fiecărui participant și

esența rolului juridic îndeplinit de acesta, ceea ce în speță nu a fost realizat. La fel, s-a

reținut că rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune ca

învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă, deoarece instanța de judecată are

obligația să se pronunțe asupra faptei reținute în sarcina inculpatului în limitele

determinate prin rechizitoriu.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond

justificat a apreciat că organul de urmărire penală nu a acumulat probe ce să

demonstreze în afara oricărui dubiu că Bîtca Alexandru și Tuhtaev Nurali au acționat

de comun acord pe capătul de acuzare privind procurarea și păstrarea substanței

stupefiante - heroină, în cantitate de 0,457 g., în vederea atingerii scopului comun a

consumării drogurilor. La fel, s-a statuat că Tuhtaev Nurali, deși a fost dedus

judecății, totuși nu a fost pus sub învinuire pentru procurarea și păstrarea substanței

stupefiante - heroină, în cantitate de 0,457 g.

În rezultatul aprecierii probelor, conform art.101 alin.(1) și (2) Cod procedură

penală, instanța de apel a constatat că:”La 24 februarie 2020, Bîtca Alexandru s-a întâlnit

întâmplător cu Tuhtaev Nurali (fost coleg de la colegiu) la magazinul XXXXX de pe XXXXX

XXXXX. Deoarece Tuhtaev Nurali era cu mașina, Bîtca Alexandru l-a rugat să-l ducă în oraș. Astfel,

Tuhtaev Nurali l-a transportat pe Bîtca Alexandru până pe adresa str. XXXXX, fără a cunoaște scopul

deplasării urmărit de Bîtca Alexandru. Ajunși acolo, Tuhtaev Nurali a cerut o țigară de la Bîtca

Alexandru, care i-a dat pachetul său de țigări, și a ieșit din automobil, îndreptându-se în spatele

8

clădirii pentru a ridica drogurile pe care le comandase anterior prin intermediul aplicației

Telegram. După ce a găsit drogurile într-un tufiș, Bîtca Alexandru a fost reținut de colaboratorii de

poliție și transportat la Inspectoratul de Poliție Botanica, unde benevol a predat pachețelul cu

droguri ridicat de pe str. XXXXX ".

Prin urmare, instanța de apel a conchis că din învinuirea adusă lui Bîtca

Alexandru urmează a fi exclusă circumstanța agravantă prevăzută de lit.b) a art.217

alin.(3) Cod penal - „de două sau mai multe persoane", iar acțiunile acestuia urmează

a fi reîncadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal, conform indicilor calificativi -

procurarea și păstrarea drogurilor în proporții mari.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Tuhtaev Nurali, instanța de apel a

reținut că, conform ordonanței de punere sub învinuire din 03 iulie 2020 (f.d.94), dar

și potrivit rechizitoriului (f.d.107-112), inculpatul Tuhtaev Nurali a fost pus sub

învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(3) lit.b) Cod penal,

în următoarele circumstanțe de fapt: „Tuhtaev Nurali, împreună cu Bîtca Alexandru, având

un scop comun de consum de droguri, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală,

au intrat în posesia drogurilor, când, la 24 februarie 2020, aproximativ la ora 13:30, de către

angajații IP Botanica a DP mun. XXXXX, a fost depistat un automobil de model Audi cu n/î XXXXX,

în salonul căruia se aflau Bîtca Alexandru și Tuhtaev Nurali, care aveau un comportament specific

persoanelor care consumă droguri, și fiind suspecți în consum de droguri, fiind conduși în incinta

Inspectoratului de Poliție Botanica, de la Tuhtaev Nurali a fost ridicată o cutie din hârtie de

culoare albastră, cu inscripția „Marlboro" în interior cu o folie de staniol înfășurată sub formă de

tub, pe suprafață cu depuneri de substanță de culoare cafenie, care conform Raportului de

constatare tehnico-științifică nr.34/12/-1-R-983 din 11.03.2020, reprezintă heroină, care se atribuie

la categoria substanțelor stupefiante, cu cantitatea de 0,053 gr.

Conform pct.13 al Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 se atestă că cantitatea substanței nominalizate reprezintă

proporții mari."

Instanța de apel a relevat că, instanța de fond justificat a reținut că deși cutia din

hârtie de culoare albastră cu inscripția „Marlboro", a fost ridicată de către

colaboratorii de poliție de la Tuhtaev Nurali, totuși, aceasta a fost transmisă acestuia

de către Bîtca Alexandru în momentul când au ajuns pe str. XXXXX. Or, potrivit

declarațiilor ambilor inculpați, s-a afirmat că Tuhtaev Nurali nu cunoștea ce conține

pachetul de țigări de model „Marlboro", transmis lui de către Bîtca Alexandru Ion,

fapt ce nu a fost pus la îndoială de către instanța de judecată, or, în virtutea art.8 Cod

de procedură penală, instanța de apel a apreciat că partea acuzării nu a demonstrat în

afara oricărui dubiu rezonabil că folia de staniol pe suprafața căreia se afla substanță

de culoare, care s-a dovedit a fi substanța stupefiantă - heroina, îi aparținea lui

Tuhtaev Nurali, în acest sens ne fiind prezentate probe pertinente și concludente

capabile să răstoarne versiunea înaintată de partea apărării.

9

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit ordonanței de punere sub învinuire

din 03 iulie 2020 (f.d.94), dar și potrivit rechizitoriului (f.d.107-112), inculpatul

Tuhtaev Nurali a fost pus sub învinuire pentru procurarea și păstrare substanței

stupefiante - heroină, în cantitate de 0,053 g.

Potrivit materialelor cauzei penale nu s-a identificat o ordonanță de punere sub

învinuire a lui Bîtca Alexandru pentru procurarea și păstrarea substanței stupefiante -

heroina, în cantitate de 0,053 g.

Sub acest aspect, în cazul în care procurorul consideră că Tuhtaev Nurali și

Bîtca Alexandru aveau scopul comun de consum a drogurilor, urma să-i pună sub

învinuire pe ambii inculpați pentru procurarea și păstrarea substanței stupefiante -

heroină, în cantitate de 0,053 g, fapt ce nu a fost realizat.

Or, Bîtca Alexandru nu a fost pus sub învinuire pentru procurarea și păstrarea

substanței stupefiante - heroină, în cantitate de 0,053 g.

Sub acest aspect procedural, procurorul a admis erori la încadrarea juridică a

faptelor imputate inculpaților, reieșind din faptul că procurarea și păstrarea substanței

stupefiante heroina cu cantitatea de 0,053 g. a fost imputată doar inculpatului Tuhtaev

Nurali.

Examinând materialul probator, instanța de apel a constatat :

„ La 24 februarie 2020, Tuhtaev Nurali s-a întâlnit întâmplător cu Bîtca Alexandru (fost

coleg de la colegiu) la magazinul XXXXX de pe str. XXXXX intersecție bd. XXXXX. Deoarece

Tuhtaev Nurali era cu mașina, Bîtca Alexandru l-a rugat să-l ducă în oraș, fără a-i comunica cu ce scop.

Astfel, Tuhtaev Nurali l-a transportat pe Bîtca Alexandru până pe adresa str. XXXXX, fără a cunoaște

scopul deplasării urmărit de Bîtca Alexandru. Ajunși acolo, Tuhtaev Nurali a cerut o țigară de la Bîtca

Alexandru, care i-a dat pachetul său de țigări. Tuhtaev Nurali a luat de la Bîtca Alexandru pachetul

de țigări, însă nu cunoștea ce mai conține acesta, pe lângă țigări.

În timp ce Bîtca Alexandru se afla în spatele clădirii pentru a ridica drogurile comandate prin

intermediul aplicației Telegram, Tuhtaev Nurali î-l aștepta în interiorul automobilului, timp în care

de el s-au apropiat colaboratorii de poliție, care l-au reținut și transportat la Inspectoratul de

Poliție Botanica, unde benevol a predat pachetul de țigări cu inscripția „Marlboro", în care se afla

o folie de staniol, pe care erau rămășite a substanței stupefiante - heroina în cantitate de 0,053 g.”

Referitor la componența de infracțiune imputată inculpatului Tuhtaev Nurali,

instanța de apel a reținut că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.217

alin.(3) lit.b) Cod penal se caracterizează prin intenție directă. Motivele infracțiunii

constau în dorința făptuitorului de a-și asigura propriul consum a drogurilor.

În acest context, instanța de apel a constatat că circumstanțele elucidate în cadrul

ședinței de judecată denotă lipsa intenției de procurare și păstrare a drogurilor a lui

Tuhtaev Nurali, și respectiv lipsa laturii subiective a infracțiunii imputate.

Or, raportând elementele laturii subiective a infracțiunii de circulație ilegală a

drogurilor fără scop de înstrăinare la circumstanțele constatate în ședință de judecată,

instanța de apel a ajuns la concluzia că de către acuzare nu a fost dovedit faptul că

10

inculpatul ar fi avut intenție directă să păstreze drogurile care se aflau în pachetul de

țigări de tip „Marlboro" transmis acestuia de către Bîtca Alexandru.

Instanța de apel a apreciat că probele pe care a fost întemeiată învinuirea adusă

lui Tuhtaev Nurali nu au condus la formularea unei concluzii certe privind vinovăția

inculpatului, prin urmare, aplicând principiul prezumpției nevinovăției, instanța de

fond justificat a reținut că acuzatorul de stat nu a demonstrat în afara oricărui dubiu

rezonabil vinovăția inculpatului.

În acest context, ascultând opiniile participanților la proces, analizând cumulul

de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a

concluzionat că în privința lui Tuhtaev Nurali, în temeiul art.390 alin.(1) pct.3) Cod

de procedură penală, justificat a fost pronunțată o sentință de achitare, pe motiv că

faptele imputate acestuia nu întrunesc elementele componenței de infracțiune

prevăzute la art.217 alin.(3) lit.b) Cod penal.

circumscripție Chișinău, Radu Sâli, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6), 12) Cod de procedură penală, indică că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, solicită

casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului menționează că;

- instanțele de fond, urmare a examinării procesului penal de acuzare a

inculpaților Bîtcă Alexandru și Tuhtaev Nurali, au dat o apreciere greșită și

unilaterală probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședințele de

judecată, pronunțând hotărâri ilegale și eronat au indicat că organul de urmărire

penală nu a acumulai probe care să demonstreze că Bîtcă Alexandru si Tuhiaev

Nurali au acționai de comun acord la procurarea și păstrarea substanței stupefiante –

heroina;

- declarațiile inculpaților Bîtcă Alexandru și Tuhtaev Nurali, urmau a fi

apreciate critic, în partea ce ține de participarea ultimului la comiterea infracțiunii,

întrucât aceștia puteau să declare liber orice, fără să poartă răspundere pentru

declarații. Ba mai mult, cei doi fiind asistați de același apărător, și-au coordonat

minuțios pozițiile, astfel încât să fie ambii favorizați;

- instanțele nu invocă circumstanțele care au stat la baza recalificării juridice ale

acțiunilor unui inculpat și achitării celuilalt, ci doar își întemeiază soluția pe

versiunea înaintată de aceștia în declarații, care premeditat au adoptat poziția de

apărare, pentru a evita răspunderea penală, astfel fiind în prezența unei hotărâri

absolut nemotivate.

11

atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acesta

urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod

de procedură penală, potrivit căror, judecând recursul, instanța de recurs este în drept

să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

În sensul art. 427 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată

la argumentele recurentului, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a

respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în

partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor

12

legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea

versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la

fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele

esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii

trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța

de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau

parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou

cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi

hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale.

În speță, Colegiul constată că recurentul nu este de acord cu circumstanțele de

fapt și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică hotărârea anume sub

acest aspect, invocând temeiurile de casare a deciziei instanței de apel prevăzute la

pct. 6), 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Ținând cont de motivele care au servit temei pentru pronunțarea soluției

enunțate mai sus, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind întemeiate argumentele

recurentului cu privire la netemeinicia soluției instanței de apel, din considerentele ce

urmează a fi desfășurate în continuare.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită

ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, chestiunile de drept

pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

Însă, instanța de apel, examinând apelul declarat împotriva sentinței, a respins

apelul procurorului și dispunând menținerea sentinței fără modificări, s-a limitat doar

la motivarea expusă de prima instanță, enumerând probele, însă nu le-a dat o

apreciere sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată. De asemenea, instanța de apel

13

nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de acuzare, și astfel nu

a soluționat fondul apelului declarat.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru corectitudinea

judecării cauzei este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în

dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, iar justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea

procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces, pe când în decizia instanței de

apel lipsește analiza și aprecierea probelor invocate de acuzare, cât și răspunsuri la

argumentele acestuia care să corespundă exigențelor impuse de art. 6 CEDO și să

garanteze participanților la proces dreptul la un proces echitabil.

Lecturând textul deciziei, Colegiul reține că, instanța de apel întru confirmarea

vinovăției lui Bîtcă Alexandru, pune la baza următoarele probe: „procesul-verbal privind

cercetarea la fața locului din 24.02.2020, potrivit căruia se atestă că a fost cercetată o porțiune de

teren acoperită cu pământ, aflată în partea laterală stângă a blocului locativ de pe str. XXXXX

(f.d.13);

- procesul-verbal de ridicare din 24.02.2020, potrivit căruia se atestă că de la Tuhtaev Nurali

a fost ridicată o cutie din hârtie de culoare albastră, cu inscripția „Marlboro" în interior cu o folie

de staniol înfășurată sub formă de tub, pe suprafață cu depuneri de substanță de culoare cafenie

(f.d.72);

- procesul-verbal de ridicare din 24.02.2020, potrivit căruia se atestă că de la Bîtca

Alexandru a fost ridicată o folie de staniol împăturită, în interiorul căreia se afla o substanță de

culoare cafenie (f.d.15);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-983 din 11.03.2020, potrivit căruia se

atestă că depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața foliei de staniol, predată

benevol de Tuhtaev Nurali, reprezintă heroină, care se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - heroină, constituie 0,053 g. (f.d.64-68);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/1-R-982 din 23.02.2020, potrivit căruia se

atestă că în substanța de culoare cafenie din folia de staniol împăturită, ridicată de la Bîtca

Alexandru reprezintă - heroină. Cantitatea substanței stupefiante - heroină, constituie 0,457 g.

(f.d.28-31);

- procesul-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Bîtca Alexandru

(f.d.16);

- procesul-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev Nurali

(f.d.70);

- procesul-verbal de examinare din 03 iunie 2020, obiect al examinării fiind procesul-verbal

din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Bîtca Alexandru (f.d.16);

- procesul-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev Nurali

(f.d.70) - (f.d.92);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de mijloace materiale de probă din 03.06.2020, și a

anume a procesului-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Bîtca Alexandru

(f.d.16), și procesului-verbal din 24.02.2020, privind consemnarea declarațiilor lui Tuhtaev Nurali

(f.d.70) - (f.d.93)”, însă, categoric, nu delimitează probele care se referă doar la

persoana inculpatului Bîtca Alexandru, de cele ce se referă la probele la persoana

14

inculpatului Tuhtaev Nurali, mai mult ca atât la materialele cauzei nu este nici o

ordonanță de punere sub învinuire a lui Bîtca Alexandru, pentru procurarea și

păstrarea substanței stupefiante – heroina, în cantitate de 0,053g, precum nu este nici

o ordonanță de punere sub învinuire a lui Tuhtaev Nurali pentru procurarea și

păstrarea substanței stupefiante heroina, în cantitate de 0,457 g., situație ce nu a fost

clarificată de instanțele inferioare.

Colegiul, menționează că la examinarea cauzei în privința mai multor inculpați

sau când inculpatul este acuzat de săvârșirea mai multor infracțiuni, sentința trebuie

să conțină analiza probelor privind fiecare capăt de învinuire și în privința fiecărui

condamnat. Este necesar nu numai de a enumera probele, dar de a argumenta de ce

unele probe sânt admise, iar altele respinse.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit statuează că hotărârile pronunțate de

instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere

cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai

nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali,

vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca

un viciu de procedură.

Prin urmare, motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca

un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a

admite recursul procurorului și a casa total decizia atacată, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel.

Astfel, rezultă că instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile

acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a

admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare

a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea apreciere obiectivă probelor

administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de procedură

penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților Bîtcă

Alexandru și Tuhtaev Nurali, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel

și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul Penal lărgit

15

d e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție

Chișinău, Radu Sâli, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 mai 2022, în cauza penală privindu-i pe Bîtca Alexandru XXXXX și Tuhtaev

Nurali XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 27 ianuarie 2023.

Președinte Nadejda Toma

judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Victor Boico

16