1ra-747/22 — art. 327 al. 2, lt. b/1 CP

1ra-747/22 — art. 327 al. 2, lt. b/1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-747/2022

1-18155380-01-1ra-18052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar,

recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, și de către inculpatul Tuceac

Igor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

11 februarie 2022 și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25

noiembrie 2019, în cauza penală de învinuire a lui

Tuceac Igor xxxxx, născut la xxxxx, originar

din or. xxxxx

Pruteanu Nicolae xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxx (decedat),

în comiterea infracțiunii prevăzute art. 327 alin. (2), lit. b1), c) Cod penal,

Termenii de examinare:

prima instanță: 18.05.2018 - 25.11.2019;

instanța de apel: 19.12.2019 - 11.02.2022;

instanța de recurs: 18.05.2022 - 29.11.2022.

Asupra motivelor invocate în recursuri, în baza materialelor cauzei

penale, Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

2019, procesul penal privind învinuirea lui Tuceac Igor xxxx de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2), lit. b1 ), c) Cod penal, a fost încetat

deoarece fapta comisă nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii,

dar constituie o contravenție administrativă.

Tuceac Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

prevăzute de art. 312 Cod contravențional, procesul contravențional fiind

încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere contravențională.

1

Prin aceiași sentință Pruteanu Nicolae xxxxx învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute art. 327 alin. (2), lit. b1 ), c) Cod penal, a fost achitat

deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii încriminate.

S-a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului Zgureanu

Alexandru de a încasa în mod solidar de la Tuceac Igor și Pruteanu Nicolae

cheltuielile judiciare în sumă de 8.856,80 lei.

inculpații au comis fapte prejudiciabile prevăzute de legea penală, săvârșite cu

vinovăție și pasibile de pedeapsa penală în următoarele circumstanțe:

Tuceac Igor deținând funcția de registrator în cadrul Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău, filială a întreprinderii de Stat ”Cadastru”,

angajat în baza Contractului individual de muncă nr. 07 din 17.11.2009,

fiind persoană cu funcții de răspundere, care conform art. 2 al

Regulamentului registratorului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1030

din 12.10.1998, este în drept să examineze documentele ce confirmă

drepturile și să decidă asupra înregistrării bunului imobil și a drepturilor

asupra lui, să efectueze și să rectifice înscrieri în registrul bunurilor imobile,

și potrivit art. 123 Cod penal, este persoană publică, angajat al întreprinderii

de stat, învestită să presteze în numele acesteia servicii publice, folosindu-se

intenționat de situația de serviciu, acționând în interesul persoanei juridice

SRL ”Clasic SV”, administrată de Gonta Oleg. În cadrul executării cererii nr.

0100/16/97979 din 15.07.2016, a înregistrat construcția cu numărul

cadastral 01001170158.05, amplasată pe adresa șoș. Muncești 271, mun.

Chișinău, și drepturile asupra acesteia, contrar prevederilor art. 12 alin. (8)

lit. a), b) și alin. (9) din Legea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543 din 25

februarie 1998, potrivit căruia ”Registratorul solicită documentele necesare

închiderii în cadastru a datelor despre bunul imobil și drepturile asupra lui și

decide, în modul stabilit, asupra efectuării sau modificării înscrierilor în

registrul bunurilor imobile”; art. 26 alin. (1) din Lege conform căruia,

”înregistrarea drepturilor se efectuează la cererea titularilor de drepturi”; art.

28 alin. (3) care stipulează că ”Registratorul în limitele prevăzute de prezenta

lege, verifică puterea juridică a documentelor ce confirmă drepturile, prezentate

pentru înregistrare” și art. 404 alin. (l)-(2) din aceeași Lege ”pentru

înregistrarea bunului imobil construit și a dreptului de proprietate asupra lui

se prezintă documentul ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de

folosință (superficie, arendă) asupra terenului beneficiarului (investitorului)

construcției și documentele ce confirmă recepția lucrărilor de construcție.

Documentele referitoare la teren nu sânt necesare în cazul în care dreptul

asupra terenului a fost deja înregistrat. Înregistrarea dreptului asupra unei

construcții nefinalizate poate fi efectuată la cererea titularului de drept, în

temeiul documentelor ce confirmă dreptul beneficiarului (investitorului)

construcției asupra terenului, al autorizației pentru construcție și al avizului

tehnic elaborat de către experți tehnici atestați ce confirmă gradul de executare

a construcției și corespunderea lucrărilor de construcție cu documentația de

proiect”, pct. 16 lit. a) din Regulamentul Registratorului adoptat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1030 din 12 octombrie 1998,

care prevede, că ”registratorul este obligat să verifice dacă documentele ce

2

confirm drepturile, prezentate pentru înregistrare, corespund exigențelor Legii

cadastrului bunurilor imobile”, precum și a atribuțiilor stabilite în fișa de post.

Astfel, în scopul realizării intenției criminale, și anume înregistrarea

anexei ca bun imobil separat și a drepturilor asupra acestuia, a solicitat și a

acceptat pentru înregistrare: procesul-verbal de recepție finală nr. 05 din

24.01.2008, care de fapt certifică doar recepția anexei lit. A3 la construcția

01 din șos. Muncești 271 mun. Chișinău și nu a unei construcții separate.

Procesul-verbal având semne de falsificare, și anume era aplicată

ștampila Inspecției de Stat în Construcții primită pentru utilizare abia la

05.09.2014; Contractul de arendă a terenului încheiat între C.S. ”Arca-

Moldova” și ”Clasic SV” la 29.11.2000, care nu a fost înregistrat în termen de

3 luni la oficiul cadastral teritorial, potrivit prevederilor art. 71 din Legea cu

privire la arendă nr. 861 din 14.01.1992, în vigoare la data încheierii, iar

”nerespectarea termenului dat duce la nulitatea contractului”.

Mai mult ca atât, la momentul înregistrării construcției

0100117015805, proprietar al terenului era ”Agropiese TGR” SRL, iar un act

juridic încheiat cu proprietarul terenului sau care iar fi opozabil acestuia

pentru înregistrare în Registrul bunurilor imobile a construcției altuia pe

terenul proprietate privată nu exista;- Raportul de expertiză tehnică în

construcții nr. 0820 din 20.06.2016, elaborat de expertul tehnic Nicolae

Pruteanu, care a fost executat cu încălcarea prevederilor art.7 alin.(l) lit. a),

i), alin.(2), art. 1 alin.(1) din Legea nr. 354 din 28.10.2004, cu privire la

formarea bunului imobil și art. 15 din Regulamentul privind expertiza tehnică

în construcții aprobat prin H.G. nr. 936 din 18.06.2006, care ulterior la

11.01.2017 a fost anulat de Consiliul de experți în construcții.

Adică documente ce nu identifică bunul imobil și în lipsa documentelor

prevăzute de normele enunțate supra, ca rezultat, fără a ține cont de Decizia

OCT Chișinău din 29.07.2009 (prin care s-a refuzat înregistrarea dreptului

de proprietate a imobilului (anexa lit. A3 din str. Muncești 271, pe motiv că

nu poate constitui bun imobil separat, ci este parte component a bunului

principal), a fost format ca bun imobil, pe care l-a înregistrat și atribuit în

proprietate privată agentului economic SRL ”Clasic SV”.

Ulterior, la 22.09.2016, după ce în registrul bunurilor imobile

registratorul Igor Tuceac ilegal a înregistrat anexa lit. A3 cu numărul

cadastral 0100117158.05, amplasat în mun. Chișinău sos. Muncești 271 și

dreptul de proprietate asupra acesteia, SRL ”Clasic SV” a înstrăinat acest

spațiu agentului economic SRL ”Easy Leasing” care la fel era administrat de

către Gonța Oleg, prin aceasta încercând să legalizeze tranzacția fictivă de

vânzare-cumpărare.

Conform Raportului de expertiză judiciară în comisie nr. 92 din

20.02.2017, efectuat de CNEJ a MJ, anexa lit. A3, cu numărul cadastral

0100117158.05, amplasat în mun. Chișinău sos. Muncești 271, nu poate fi

separată de bunul principal și formată ca obiect independent de drept, iar

valoare de piață a acestei anexe la data evaluării 16.07.2016, constituia

315.850 lei.

Astfel, acțiunile lui Tuceac Igor au fost încadrate juridic în baza art. 327

alin.(2), lit. b1), c) Cod penal, după semnele calificative – ”abuzul de serviciu,

3

adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu,

săvârșită în interesul unui persoane terțe, soldată cu urmări grave.”

Pruteanu Nicolae fiind potrivit procesului verbal nr. 1/4 din

28.05.2015, al ședinței Comisiei specializate de atestare tehnico-profesională

a specialiștilor experți tehnici, atestat în calitate de expert tehnic, pentru

domeniile B1,2,7 în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 721 din

02.02.1996, privind calitatea în construcții, pct. 3, 5, 13, 144 , 28, 29 din

Regulamentul cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu

activități în construcții aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 329 din

23.04.2009 și pct. 13 din Regulamentul cu privire la verificarea proiectelor și

a execuției construcțiilor și expertizarea tehnică a proiectelor și construcțiilor

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 361 din 25.06.1996, cu privire la

asigurarea calității construcțiilor, fiind inclus în Registrul experților tehnici

atestați, având certificat de atestare tehnico-profesională, legitimație și

ștampila nr. 084, adică ”specialist în domeniul construcțiilor atestat pentru

activitate de efectuare a expertizelor tehnice în construcții”, ținând cont de

prevederile art. 13 alin. (l) din Legea nr. 721 din 02.02.1996, conform căreia

”expertizele tehnice ale proiectelor și construcțiilor se efectuează numai de

către experți tehnici în construcții” și pct. 12, 17 din Regulamentul privind

expertiza tehnică în construcții aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 936

din 16.08.2006, conform cărora ”expertizele tehnice ale construcțiilor se

efectuează de experții tehnici atestați în nume propriu sau ca angajați ai

agenților economici cu activități în domeniul efectuării expertizelor tehnice și

recomandările prevăzute în rapoartele de expertiză sânt executorii pentru toți

subiecții implicați în procesul de realizare a acestora”, astfel conform art. 123

alin. (2) din Codul penal este persoană publică, adică persoană autorizată de

stat să îndeplinească activități de interes public, având la examinare

adresarea SRL „Clasic SV”, în persoana directorului Oleg Gonța, pentru a

aprecia starea tehnică a anexei lit. A3 la imobilul din str. Muncești 271, mun.

Chișinău și posibilitatea de divizare în două imobile separate la nivel de

construcții, intenționat, contrar prevederilor: Art. 25 alin. (3) din Legea nr. 721

din 02.02.1996, privind calitatea în construcții ”experți tehnici în construcții,

angajați pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcții sau

construcții aflate în exploatare, răspund pentru soluțiile date”; art. 32 alin. (l)

din Lege „....expertizarea unei construcții, fără respectarea documentelor

normative ....se pedepsesc conform prevederilor Codului penal”. Art. 3 din

Legea nr. 354 din 28.10.2004, cu privire la formarea bunurilor imobile potrivit

căruia ”Formarea bunului imobil se inițiază de către: a) proprietarul lui,

inclusiv statul sau unitatea administrativ-teritorială, prin intermediul

autorităților împuternicite cu administrarea bunului; b) titularii de drepturi

reale și de alte drepturi patrimoniale (gestiune economică, arendă etc.), cu

acordul proprietarului; c) instanța de judecată, executorii judecătorești și

Serviciul Fiscal de Stat, în cazurile prevăzute de prezenta lege”. Art. 7 alin. (l)

lit. a), c), i) din Lege conform cărora ”La formarea bunurilor imobile se vor

respecta următoarele condiții principale: a) bunurile formate să corespundă

destinației inițiale, să fie respectate normele de apărare împotriva incendiilor,

normele sanitare, ecologice, urbanistice ori schimbarea destinației să se facă

4

în cadrul procedurii de formare sau până la inițierea ei; bunul imobil format

să fie asigurat cu drum de acces ori să fie posibilă instituirea servituții de

trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate, a terenurilor destinate

construcției cu conducte de apă, cu canalizare etc.; persoana interesată în

formarea construcției, apartamentului, încăperii izolate ce implică lucrări

pentru care, în conformitate cu legislația, se cere autorizație de construire să

obțină o astfel de autorizație și să efectueze lucrări de construcție conform

documentației de proiect”. Alin. (2) care este normă imperativă și prevede că

”Nu se permite formarea de construcții neautorizate. Art. 8 alin. (2) lit. a), b),

e) din aceeași Lege prevede că ”Nu pot fi formate ca obiect independent de

drept: încăperile din apartamente sau case individuale care nu corespund

condițiilor prevăzute la art. 7; construcțiile auxiliare ale căror funcții sânt

legate direct de construcția principală; gardurile, pereții, bornele de hotar,

alte instalații ale căror funcții sânt legate direct de teren sau de construcția

principală. Pct. 15 din Regulamentul privind expertiza tehnică în construcții

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 936 din 16.08.2006, ”în cazul

construcțiilor care aparțin mai multor coproprietari, sau care au construcție

portante comune și aparțin diferitor proprietari, expertiza tehnică se

efectuează cu acordul coproprietarilor sau proprietarilor respectivi, conform

normelor legale privind exercitarea dreptului de proprietate comună”; pct. 33

”expertul tehnic atestat este obligat să refuze efectuarea expertizei în cazul în

care proprietarul. „expertul tehnic atestat poartă răspundere pentru soluțiile

propuse în raportul de expertiză, conform legislației în vigoare” Pct. 5 din

Regulamentul cu privire la verificarea proiectelor și a execuției construcțiilor și

expertizarea tehnică a proiectelor și construcțiilor aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 361 din 25.06.1996, ”sunt în drept să exercite activități de

verificare și expertizare a documentației de proiect pentru construcții, precum

și expertiza tehnică a construcțiilor numai specialiștii atestați ca persoane

fizice sau ca angajați ai agenților economici cu activități în acest domeniu

....Responsabilitatea pentru expertiza tehnică a construcțiilor, le revine

persoanelor fizice atestate sau celor juridice care răspund, conform legii”, pct.

14 ”specialiștii atestați au dreptul să activeze numai în acele domenii de

proiectare, execuție, verificare și expertizare pentru care au fost atestați”; pct.

41 „expertul tehnic este obligat: să întocmească un raport de expertiză care

să conțină consultările făcute, soluțiile propuse cu justificările acestora ”.

Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor nr. 156 din

22.12.2015, cu privire la modificarea ordinului nr. 20 din 05.02.2009 cu privire

la unele măsuri de diminuare a numărului de construcții neautorizate, ”se

interzice întreprinderilor cu activități de expertizare a construcțiilor și

experților tehnici în construcții autonomi, efectuarea expertizelor tehnice ale

clădirilor, construite după 02.01.1997, în lipsa Certificatului de urbanism

pentru proiectare și Autoziției de construire, în scopul legalizării acestora”.

A elaborat și semnat raportul de expertiză tehnică în construcții nr.

0820 din 20.06.2016, conform căruia ”lucrările de construire a anexei au fost

efectuate în lipsa autorizației de construire și documentației de proiect cu forțe

proprii, fără a se întocmi cartea tehnică, dar cu respectarea normelor de

construcție în vigoare. Construcția anexei la imobilele din str. Muncești 271,

5

mun. Chișinău nu a afectat capacitatea portantă și siguranța în exploatare a

blocului administrative și celui locative. Se recomandă darea în exploatare a

anexei lit.A3. schema constructive a imobilelor examinate permite divizarea de

la ele a anexei lit.A3 la nivel de construcție pe axa rosturilor de tasare dintre

pereții portanți dintre ele. Toate construcțiile examinate conțin tot necesarul de

elemente constructive ce pot fi separate pe axa rosturilor de tasare dintre pereții

portanți dintre ele și examinate ca construcții separate ce pot fi exploatate

independent, având tot necesarul de intrări separate și rețele inginerești

autonome ”, pe care l-a transmis lui Gonța Oleg, care fiind prezentat la OCT

Chișinău împreună cu procesul-verbal de recepție finală nr. 05 din

24.01.2008 și contractul de arendă a terenului încheiat între CS „Arca-

Moldova” și „Clasic SV” la 29.11.2000, adică documente ce nu identifică

bunul imobil și în lipsa actelor prevăzute de normele în vigoare, registratorul

Igor Tuceac, ilegal, a înregistrat în registrul bunurilor imobile anexa lit.A3 cu

numărul cadastral 0100117158.05 amplasat în mun. Chișinău șos. Muncești

271, și atribuit în proprietate privată agentului economic SRL „Clasic SV”.

Ulterior, la 11.01.2017 în temeiul pct. 41 din Regulamentul privind

expertiza tehnică în construcții aprobat prin H.G. nr. 936 din 16.08.2006,

raportul de expertiză tehnică în construcții nr. 0820 din 20.06.2016, întocmit

de către expertul tehnic Nicolae Pruteanu, a fost anulat de Consiliul de

experți în construcții, ca fiind elaborat cu încălcarea legislației în vigoare.

Conform Raportului de expertiză judiciară în comisie nr. 92 din

20.02.2017, efectuat de CNEJ a MJ, anexa lit. A3 cu numărul cadastral

0100117158.05 amplasat în mun. Chișinău șos. Muncești 271, nu poate fi

separată de bunul principal și formată ca obiect independent de drept, iar

valoarea de piață a acestei anexe la data evaluării 16.07.2016, constituia

315.850 lei.

Astfel, acțiunile lui Pruteanu Nicolae au fost încadrate juridic în baza

art. 327 alin.(2), lit. b1), c) Cod penal, după semnele calificative – ” abuzul de

serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de

serviciu, săvârșită în interesul unui persoane terțe, soldată cu urmări grave.”

2.1. Prima instanță a constatat că, textul ”soldată cu urmări grave”

indicat la lit. c), art. 327 Cod penal, a fost declarat neconstituțional prin

hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17.10.2019, și a exclus automat

agravanta din învinuirea adusă inculpaților Tuceac Igor și Pruteanu Nicolae,

chiar dacă a fost indicată în conținutul rechizitoriului.

Cu referire la învinuirea înaintată lui Tuceac Igor în temeiul art. 327

alin.(2), lit. b1Cod penal, prima instanță a stabilit că, acuzarea nu a acumulat

și prezentat probe care să susțină că persoanei juridice ”Agropiese TGR Grup”

S.R.L. i s-a cauzat un prejudiciu/daună în proporții considerabile,

respectiv a reținut că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art.

312 Cod contravențional, conform indicilor calificativi - folosirea

intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și

juridice.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Pruteanu Nicolae, prima

instanță a constatat că inculpatul nefiind persoană publică nu poate fi

6

subiectul infracțiunii încriminate de art. 327 alin. (2),lit. b1 ), c) Cod penal,

motiv pentru care a dispus achitarea acestuia, din motiv că în acțiunile

acestuia nu se conțin elementele infracțiuni încriminate.

3.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Zgureanu Alexandru, prin care a solicitat

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță, prin care:

Tuceac Igor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327

alin. (2) lit. b1) Cod penal - la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de

înregistrarea de stat a bunurilor imobile pe un termen de 7 ani;

Pruteanu Nicolae să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

327 alin. (2), lit. b1) Cod penal - la 4 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate

de înregistrarea de stat a bunurilor imobile pe un termen de 7 ani;

Încasarea în mod solidar de la inculpații Tuceac Igor și Pruteanu Nicolae

a cheltuielilor judiciare în sumă de 8856,80 lei (expertiza în construcții - 5100

lei, consumabile - 86,80 lei, salariul procurorului - 3330 lei, salariul

consultantului - 340 lei).

În argumentarea apelului procurorul a invocat că, prima instanță greșit

a constatat faptul că prin acțiunile inculpaților Tuceac Igor și Pruteanu

Nicolae nu s-a adus prejudiciu în proporții considerabile drepturilor și

intereselor persoanelor fizice sau juridice. Or, din declarațiile martorului

Rîbalco Alexei, reprezentant al „Agropiese TGR Grup” SRL rezultă că

persoanei juridice i-a fost adus un prejudiciu în valoarea de 80 000 euro.

Aceste declarații au fost confirmate prin faptul că valoarea cadastrală a

anexei din speță a fost estimată la sumă de 315 000 lei, conform expertizei

din materialele cauzei penale.

La fel, este greșită aprecierea instanței precum că, Pruteanu Nicolae nu

este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, or conform

prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, prin persoană publică se înțelege:

funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul

serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității

naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau

militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al

întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept

public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică;

persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia

servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public.

Potrivit procesului verbal nr. 1/4 din 28.05.2015 al ședinței Comisiei

specializate de atestare tehnico-profesionala a specialiștilor experți tehnici

atestat în calitate de expert tehnic, pentru domeniile B 1, 2, 7 în conformitate

cu prevederile art. 7 din Legea nr.721 din 02.02.1996 „privind calitatea în

construcții”; pct. 3, 5, 13, 144, 28 și 29 din Regulamentul cu privire la

atestarea tehnico-profesionala a specialiștilor cu activității în construcții

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.329 din 23.04.2009 și pct. 13 din

7

Regulamentul cu privire la verificarea proiectelor și a execuției construcțiilor

și expertizarea tehnică a proiectelor și construcțiilor aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.361 din 25.06.1996 „cu privire la asigurarea calității

construcțiilor”, fiind inclus în Registrul experților tehnici atestați, având

certificat de atestare tehnico-profesionala, legitimație și ștampilă nr.084,

adică „specialist în domeniul construcțiilor atestat pentru activitate de

efectuare a expertizelor tehnice în construcții”, ținând cont de 8 prevederile

art. 13 alin.(l) din Legea nr.721 din 02.02.1996 conform căreia „expertizele

tehnice ale proiectelor și construcțiilor se efectuează numai de către experți

tehnici în construcții" și pct. 12,17 din Regulamentul privind expertiză

tehnică în construcții aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.936 din

16.08.2006, conform cărora „expertizele tehnice ale construcțiilor se

efectuează de experții tehnici atestați în nume propriu sau ca angajați ai

agenților economici cu activități în domeniul efectuării expertizelor tehnice și

recomandările prevăzute în rapoartele de expertiză sânt executorii pentru toți

subiecții implicați în procesul de realizare a acestora”, astfel conform art. 123

alin.(2) Cod penal este persoana publica, adică persoana autorizată de stat să

îndeplinească activități de interes public.

3.2 Inculpatul Tuceac Igor, a declarat apel prin care a solicitat casarea

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, prin să fie achitat.

În argumentarea apelului apelantul a invocat că, prima instanță greșit

a ajuns la concluzia că, Tuceac Igor ar fi comis fapta contravențională

prevăzută de art. 312 Cod contravențional.

Prima instanță a reținut că, vinovăția lui Tuceac Igor în comiterea faptei

contravenționale prevăzute de art. 312 Cod contravențional a fost

demonstrată prin următoarele înscrisuri: Scrisoarea de însoțire nr. 01-

03/574/2017 din 09.01.2017 (f. d. 208, V. I); Ordinul nr. 01-C din

02.01.2017(f. d. 209-210, V. I); Nota de servici (f. d. 211-213, V. I); Contractul

individual de muncă nr. 67 (f. d. 214-215, V. I); Ordinul nr. 333-p din

17.09.2009 (f.d. 221, V. I), care cad sub incidența prevederilor art. 94 alin.1)

pct. 8) Cod de procedură penală (argumentele în acest sens sunt expuse în

pct. 6.1 a prezentei cereri).

Actele specificate însă nu pot demonstra nici într-un mod prezența

semnelor obiective și subiective a faptei contravenționale, cât și vinovăția lui

Tuceac Igor la comiterea acestei fapte contravenționale.

Instanța de judecată, nu a adus argumente, care anume mod folosit

intenționat de către Tuceac contravine drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale „Agropropiese TGR Grup „S.R.L., care drept sau interes a

„Agropropiese TGR Grup „S.R.L. a fost afectat, or, în tot conținutul sentinței

instanța motivează că careva prejudiciu de ordin moral sau material de către

partea acuzării sau de partea vătămată nu a fost probat, însă contravenția

fiind una materială.

La fel nu a fost motivat, care anume probă la dosar ar confirma faptul

că, Tuceac Igor a acționat cu intenție la comiterea faptei contravențională.

8

februarie 2022, a fost încetată procedura de examinare a cauzei în ordine de

apel în privința lui Pruteanu Nicolae.

A fost respins apelul procurorului Zgureanu Alexandru și apelul

inculpatului Tuceac Igor, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1 În argumentarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că: 1)

în perioada examinării cauzei în instanța de apel a decedat inculpatul

Pruteanu Nicolae; 2) avocatul inculpatului insistă pe menținerea sentinței

primei instanțe.

Instanță de apel a menționat că o posibilă încetare a cauzei penale în

privința unei persoane decedate, cu respectarea rigorilor unui proces

echitabil, ar fi fost posibilă doar în cadrul primei instanțe. În cazul concret,

chiar și modificarea temeiului achitării ar înrăutăți situația inculpatului

decedat, ceea ce este inadmisibil. Prin urmare, singura soluție posibilă în

speța respectivă, prin care s-ar respecta rigorile procesului echitabil în

privința persoanei decedate (în perioada examinării cauzei în instanța de apel)

rezidă în încetarea procedurii de apel și, astfel, nu este modificată situația

juridică a inculpatului decedat.

Cu privire la învinuirea adusă lui Tuceac Igor, instanța de apel a reținut

că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că, fapta inculpatului Tuceac

Igor nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie o contravenție

administrativă. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe

acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art.101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Analizând declarațiile inculpatului Tuceac Igor, declarațiile martorilor

Castraveț Radu, Rîbalco Alexei, procesul-verbal de ridicare din 04 noiembrie

2016 (f.d.61, vol. I); procesul-verbal de ridicare și examinare din 10 noiembrie

2016 (f.d.94, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 10 noiembrie 2016

(f.d.112, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 10 noiembrie 2016 (f.d.128,

vol. I); procesul-verbal de ridicare din 20 decembrie 2016 (f.d.146, vol. I);

procesul-verbal de ridicare din 21 noiembrie 2016 (f.d.154, vol. I); procesul-

verbal de ridicare din 20 martie 2018 (f.d.190-205, vol. I); procesul verbal de

examinare din 27.03.2017 (f.d.118, vol.I); raportul de expertiză nr. 92 din 20

februarie 2017 (f.d.260-268, vol. I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3314

din 30 iunie 2017 (f.d.8-30, vol. II); hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Central) nr. 3- 244/17 din 26 ianuarie 2018, (f.d.66-74, vol. II); procesul

verbal nr.1/4 din 28.05.2015 al ședinței Comisiei specializate de atestare

tehnico-profesionala a specialiștilor experți tehnici; procesul-verbal al

ședinței Consiliului de experți în construcții din 11.01.2017, 18 (f.d.186-188,

vol.I); procesul-verbal al ședinței comisiei specializate de atestare tehnic

profesională a specialiștilor experți tehnici din 21.02.2018; ordinul

Directorului ÎS „Cadastru” nr.01-c din 02.01.2017 și apreciindu-le, din punct

de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analizate, instanța de apel a

constatat, că ele nu demonstrează vina inculpatului Tuceac Igor, în comiterea

9

infracțiuni imputate de acuzatorul de stat, dar se încadrează în prevederile

art. 312 din Codul contravențional, folosirea intenționată a situației de

serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Totodată, instanța de apel a menționat că potrivit hotărârii Curții

Constituționale nr. 24 din 17 octombrie 2019, noțiunea de “urmări grave”

conținută de articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin.(2) lit.

c), 329 alin.(2) lit. b) și 335 alin.(11 ) din Codul penal este formulată de o

manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care o aplică o marjă

excesivă de discreție. Prin urmare, această sintagmă nu îndeplinește

standardul calității legii penale, fiind contrară articolelor 1 alin.(3) și 22,

coroborate cu articolul 23 alin.(2) din Constituție.

În vederea realizării scopului legii penale, în cauzele aflate pe rolul

instanțelor de judecată nu este exclusă posibilitatea aplicării sancțiunilor

infracțiunilor tip de la art. art. 189, 307, 327, 329, 335 Cod penal, în care nu

este utilizat semnul calificativ “urmări grave”. Respectiv, instanța de apel a

constatat că, acest semn calificativ „acțiuni soldate cu urmări grave” în mod

justificat a fost exclus din învinuirea adusă inculpatului Tuceac Igor.

Referitor la învinuirea adusă lui Tuceac Igor în baza art. 327 alin. (2),

lit. b1 ) Cod penal, instanța de apel a reținut că, instanța de fond întemeiat a

ajuns la concluzia de a încetat procesul penal deoarece fapta comisă nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, dar constituie o

contravenție administrativă prevăzută de art. 312 Cod contravențional.

Instanță de apel a reținut că, inculpatului Tuceac Igor i s-a încriminat

că activând în calitate de registrator, fiind persoană publică, folosind

intenționat situația de serviciu, acționând în interesele ”Clasic SV” S.R.L. în

lipsa unui temei juridic legal și a actelor necesare a admis înregistrarea în

Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a ”Clasic SV” S.R.L.

asupra anexei lit. A3, cu suprafața de 67 m2 , la complexul din șos. Muncești

nr. 271, care aparținea cu drept de proprietate ”Agropiese TGR Grup” S.R.L..

Instanță de apel a constatat că instanța de fond întemeiat a reținut că,

acuzarea nu a prezentat probe concludente și pertinente care a confirma că,

persoanei juridice ”Agropiese TGR Grup” S.R.L. i s-a cauzat

prejudiciu/daună în proporții considerabile, mai mult cu atât pe parcursul

urmăririi penale și pe parcursul examinării cauzei penale în instanța de

judecată, până la finalizarea cercetării judecătorești, reprezentantul

persoanei juridice ”Agropiese TGR Grup” S.R.L. nu a înaintat/prezentat

acțiunea civilă, în conținutul căreia să indice prejudiciul/daunele în proporții

considerabile pricinuite drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanei

juridice.

Martorul Rîbalco Alexei a comunicat în cadrul ședinței de judecată că

această anexă lit. A3, a fost construită în perioada când beneficiar/utilizator

al complexului era de fapt C.S. ”Arca Moldovei”, care de fapt a transmis anexa

dată în locațiune ”Clasic SV” S.R.L., semnând și un contract în acest sens,

iar ulterior C.S. ”Arca Moldovei” a fost reorganizat în Î.S. ”Moldagroteh”, iar o

parte din complexul acesteia din șos. Muncești nr. 271, a fost privatizat de

10

către reprezentanții ”Agropiese TGR Grup” S.R.L., dar anexa cu suprafața de

67 m2, nu a fost inclusă în lista bunurilor privatizate.

Astfel, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia că partea acuzării

nu a prezentat probe de a dovedi existența faptului infracțiunii incriminate,

chiar dacă inculpatul Tuceac Igor a înregistrat în Registrul bunurilor imobile

dreptul de proprietate după ”Clasic SV” S.R.L., asupra anexei lit. A3, cu

suprafața de 67 m2 , amplasată în mun. Chișinău șos. Muncești nr. 271,

încălcând procedura stabilită de normele în vigoare, prin acceptarea pentru

înregistrare a documentelor ce nu identificau bunul imobil și în lipsa

documentelor prevăzute de legislație.

Respectiv, fapta incriminată inculpatului Tuceac Igor potrivit

ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, nu este prevăzută

de legea penală ca infracțiune, atât timp cât acuzarea nu a acumulat și

prezentat probe care să susțină că persoanei juridice ”Agropiese TGR Grup”

S.R.L. i s-a cauzat un prejudiciu/daună în proporții considerabile.

La caz, nu a fost stabilit prejudiciului cauzat efectiv ”Agropiese TGR

Grup” S.R.L.

În continuare instanță de apel a statuat că instanța de fond întemeiat

a reținut că Tuceac Igor în cadrul executării cererii nr. 0100/16/97979 din

15.07.2016, care a înregistrat construcția cu nr. cadastral 0100117015805,

amplasată pe adresa șos. Muncești nr. 271, mun. Chișinău și drepturile

asupra acesteia, încălcând procedura stabilită de normele în vigoare, prin

acceptarea pentru înregistrare a documentelor ce nu identifică bunul imobil

și în lipsa documentelor prevăzute de legislație (art. 29 alin. (1), (3), (5), art.

404 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25.02.1998), fapt ce se confirmă prin; scrisoarea de însoțire nr. 01-

03/574/2017 din 09.01.2017 (f. d. 208, vol. I); copia certificată a ordinului

nr. 01-C din 02.01.2017 (f. d. 209-210, vol. I); copia certificată a notei de

serviciu (f. d. 211-213, vol. I); copia certificată a contractului individual de

muncă nr. 67 (f. d. 214-215, vol. I) și copia certificată a ordinului nr. 333-p

din 17.09.2009 (f. d. 221, vol. I). 4

Instanță de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul invocat de

inculpatul Tuceac Igor și de apărătorul său că nu este probat faptul că, a

comis contravenția prevăzută de art.312 din Codul contravențional, or atât

în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a constatat cu certitudine că,

Tuceac Igor deținând funcția de registrator în cadrul Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău, filială a întreprinderii de Stat ”Cadastru”, angajat în baza

contractului individual de muncă nr. 07 din 17.11.2009, acționând în

interesul persoanei juridice SRL ”Clasic SV”, administrată de Gonța Oleg, în

cadrul executării cererii nr. 0100/16/97979 din 15.07.2016, a folosit

intenționat situația de serviciu într-un mod care contravine drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale ”Agropiese TGR” SRL.

5.1. Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Plîngău

Alexandru, invocând incidența pct. 6) și 12) a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei

11

de către instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

În susținerea recursului procurorul a invocat că, instanța de apel

neîntemeiat a dat o apreciere critică probatoriului administrat în cadrul

respectivei cauze penale, nefondat a recalificat fapta inculpatului Tuceac Igor

din componența infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b1) Cod penal

în componența contravenției prevăzute de art. 312 Cod contravențional.

Reieșind din conținutul probatoriului administrat atât la faza de

urmărire penală în instanța de fond, cât și în instanța de apel, se deduce cu

certitudine vinovăția inculpatului Tuceac Igor în comiterea infracțiuni

prevăzute de art. 327 alin. (2), lit. b1) Cod penal.

Instanța de apel, corect a reținut abaterile inculpatului Tuceac Igor de

la normele legale, abuzând vădit de situația de serviciu, constatând cu

certitudine că, Tuceac Igor deținând funcția de registrator în cadrul Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău, filială a întreprinderii de Stat ’’Cadastru”,

angajat în baza Contractului individual de muncă nr. 07 din 17.11.2009,

acționând în interesul persoanei juridice SRL ’’Clasic SV”, administrată de

Gonța Oleg, în cadrul executării cererii nr. 0100/16/97979 din 15.07.2016,

a folosit intenționat situația de serviciu într-un mod care contravine

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale ’’Agropiese TGR” SRL.

Instanța de apel, constatând circumstanțele de fapt, incorect a încadrat

acțiunile acestuia în prevederile art. 312 Cod contravențional, motivându-și

soluția prin faptul că nu a fost dovedit că prejudiciul cauzat persoanei juridice

’’Agropiese TGR” SRL este un prejudiciu considerabil.

Astfel instanța de apel a reținut că acuzarea nu a prezentat probe

concludente și pertinente care a confirma că, persoanei juridice „Agropiese

TGR Grup” S.R.L. i s-a cauzat prejudiciu/daună în proporții considerabile.

Mai mult, pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul examinării cauzei

penale în instanța de judecată, până la finalizarea cercetării judecătorești,

reprezentantul persoanei juridice ’’Agropiese TGR Grup” S.R.L. nu a

înaintat/prezentat acțiunea civilă, în conținutul căreia să indice

prejudiciul/daunele în proporții considerabile pricinuite drepturilor și

intereselor ocrotite de lege a persoanei juridice. Ca concluzie nu a fost

demonstrat ca prejudiciul cauzat persoanei juridice „Agropiese TGR Grup”

SRL, este un prejudiciu considerabil.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, se constată că este una

subiectivă. Or din actul învinuirii se constată că valoarea imobilului cu

numărul cadastral 0100117158.05, amplasat în mun. Chișinău, sos.

Muncești 271, la data evaluării din 16.07.2016, constituia 315.850 lei.

Din aceste considerente, este neclară motivarea instanței, din care

considerente suma de 315.850 lei nu constituie un prejudiciu considerabil.

Or aprecierea instanței de apel, precum că suma de 315.850 lei este una

subiectivă și nemotivată. Nu este clar, pe care criterii s-a bazat instanța de

apel, apreciind că suma de 315.850 lei constituie im prejudiciu ne

considerabil.

Un alt temei al declarării recursului ordinar, constituie faptul că

motivarea soluției se contrazice cu dispozitivul hotărârii. Astfel în privința

12

inculpatului Pruteanu Nicolae, instanța de apel a dispus încetarea procedurii

de examinare a cauzei în ordine de apel, or, din motivarea deciziei deducem

că instanța de apel a încetat procedura de examinare în ordine de apel, în

legătură cu survenirea decesului inculpatului.

Cu toate acestea în motivarea soluției instanța de apel a specificat că pe

caz urmează să fie dispusă încetarea procesului penal, în legătură cu

survenirea decesului inculpatului, pe când în dispozitiv a dispus încetarea

procedurii de examinare în ordine de apel.

În cazul de față încetarea procedurii de examinare în ordine de apel în

legătură cu intervenirea decesului inculpatului, constituie o soluție greșită a

instanței de apel.

Astfel, conform art. 391 alin. (1), pct. 2) Cod de procedură penală,

instanța de apel urma în cazul de față să înceteze procesul penal în legătură

cu intervenirea decesului inculpatului.

5.2. Inculpatul Tuceac Igor invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art.

427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei și a sentinței în

partea ce ține de Tucec Igor și adoptarea unei noi soluții privind achitarea

ultimului în raport cu acuzațiile aduse.

În argumentarea recursului inculpatul a invocat următoarele

argumente:

- instanța nu a examinat apelul inculpatul Tuceac Igor și nu și-a

motivat soluția în raport cu motivele invocate, fapt care rezultă din partea

dispozitivă a deciziei contestate;

- instanța de apel nu a dat apreciere argumentelor apărării precum că,

la caz nu puteau fi aplicate prevederile art. 332 alin. (2) Cod de procedură

penală și că unica soluție corectă ce se impune a fi luată în privința

recurentului Tuceac Igor, este cea prevăzută în art. 390 alin. (1), pct. 4) Cod

de procedură penală- fapta nu este prevăzută de legea penală. Instanța de

apel în decizie a reținut în pct. 43 că ”(...) Colegiul penal menționează că

instanța de fond corect a stabilit că fapta săvârșită de Tuceac Igor cade sub

incidența prevederilor Codului contravențional„ fără a motiva acest argument;

- instanța de apel nu a dat apreciere argumentelor aduse de către

apărare, precum că: Scrisoarea de însoțire nr. 01-03/574/2017 din

09.01.2017 (f. d. 208, vol. I); Ordinul nr. 01-C din 02.01.2017(f. d. 209-210,

vol. I); Nota de servici (f. d. 211213, vol. I); Contractul individual de muncă

nr. 67 (f. d. 214-215, vol. I); Ordinul nr. 333-p din 17.09.2009 (f. d. 221, vol.

I), în baza cărora prima instanță constată vinovăția lui Tuceac Igor, sunt

probe inadmisibile, care cad sub incidența art. 94 alin. (1), pct. 8) Cod de

procedură penală. Copiile documentelor vizate supra, nu au fost recunoscute

corpuri delicte prin ordonanță potrivit art. 158 alin. (2) Cod de procedură

penală;

- ordinul nr. 01-C din 02.01.2017 nu demonstrează vinovăția lui Tuceac

Igor Conform prevederilor art. 11. d), a Legii Cadastrului bunurilor imobile

din 1998, Competența organelor cadastrale, în redacția valabilă în 2016,

numai Agenția efectuează controlul privind respectarea de către registratori,

în activitatea profesională, a actelor normative în vigoare și nici într-un caz

altă organizație sau întreprindere indiferent de forma juridica {de stat sau

13

privata). Dreptul de control privind respectarea de către registratori, în

activitatea profesională, a actelor normative în vigoare a IS Cadastru legal a

apărut după executarea cererii nr. 0100/16/97979 din 15.07.2016. La data

comiterii acestei abateri (care deja a fost sancționată prin simpla mustrare -

15.07.2016), un asemenea ordin nu putea fi emis de către Directorul ÎS

”Cadastru”, Angela Matco, inclusiv și din motiv că, acest drept (prevăzut la

art. 11 alin. (2) lit. d) a Legii nr. 1543 din 25.02.1998 cadastrul bunurilor

imobile) a apărut abia la 19.08.2016, respectiv acțiunile admise de director

prin - emiterea ordinului, sunt abuzive, ilegale, iar acel ordin este lovit de

nulitate;

- vinovăția lui Tuceac Igor în comiterea faptei contravenționale

prevăzute de art. 312 Cod contravențional, nu poate fi demonstrată nici prin

următoarele înscrisuri: Scrisoarea de însoțire nr. 01-03/574/2017 din

09.01.2017 (f. d. 208, V. I); Nota de servici (f. d. 211-213, V. I); Contractul

individual de muncă nr. 67 (f. d. 214-215, V. I); Ordinul nr. 333-p din

17.09.2009 (f. d. 221, V. I), inclusiv și din considerentul că aceste acte

(înscrisuri) cad sub incidența prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală. Actele specificate nu pot demonstra nici într-un mod

prezența semnelor obiective și subiective a faptei contravenționale, în

acțiunile lui Tuceac Igor;

- instanța, nu a argumentat care anume mod folosit intenționat de către

Tuceac contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale „Agropropese

TGR Grup „S.R.L., sau care drept sau interes a „Agropropese TGR Grup

„S.R.L. a fost afectat, care probă din dosar ar demonstra că Tuceac a acționat

în interesul persoanei juridice SRL Clasic SV.” După cum nu a fost motivat,

care anume probă la dosar ar confirma faptul că, Tuceac Igor la comiterea

faptei contravențională a acționat cu intenție;

- contrar prevederilor normelor legale, cât și a propriilor constatări,

instanța de apel (cât și prima instanță) aplică prevederile art. 332 alin. (2) Cod

de procedură penală, care în speța penală nu putea fi aplicat. Dispoziția, alin.

(1) al art. 332 Cod de procedură penală, prevede expres cazurile de aplicarea

a prevederilor acestui articol, și anume: „în cazul în care, pe parcursul

judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct.

5)-9), 285 alin.1), pct. l), 2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60

din Codul penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectiv ”. De către prima instanță cât și de instanța de apel, la

examinarea cauzei penale nu a fost constatată prezența a careva temei de

nereabilitare specificat în art. 275 pct. 5)-9). 285 alin.1) pct. l), 21. 41 5) Cod

de procedură penală, art. 53-60 din Codul penal pentru a putea fi aplicat art.

332 alin. (2) Cod de procedură penală.

penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1), pct. 2), lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

14

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea

la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

La caz, titularii cererilor de recurs ordinar subscriu prezența erorilor de

drept prevăzute de art. 427 alin. (1), pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de această instanță, când: 6) instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

precum și în cazul când 12) faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând lucrul judecat de către instanțele ierarhic inferioare, Colegiul

penal lărgit constată că, atât sentința cât și decizia instanței de apel sunt

afectate de erori procesuale, care nu pot fi remediate în prezenta procedură,

din atare considerente cele avansate de recurenți urmează a fi admise, cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Pentru a detalia considerațiunile ce fundamentează soluția de trimitere

a cauzei la rejudecare, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, principala

problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau

nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele infracționale

imputate acesteia prin rechizitoriu.

În acest context, instanța de recurs menționează, că una din condițiile

adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu

circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța

trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să

soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală,

în aceeași consecutivitate.

Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în

primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

În conformitate cu art. 394 alin. (3), pct. 1) și 2), alin. (4) Cod de

procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă:1) indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a

fost trimisă în judecată; 2) descrierea circumstanțelor cauzei constatate de

instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu

indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul

acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări

ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat.

Partea descriptivă a sentinței de încetare trebuie să conțină descrierea

și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.

În speță, se reține că prin rechizitoriu Tuceac Igor și Pruteanu Nicolae au

fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2), lit. b1),

c) Cod penal, conform indicilor calificativi - ”abuzul de serviciu, adică folosirea

15

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, săvârșită în

interesul unui persoane terțe, soldată cu urmări grave” (f. d. 211-215, Vol. II).

Prin sentință Pruteanu Nicolae învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute art. 327 alin. (2), lit. b1), c) Cod penal, a fost achitat deoarece fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiunii încriminate.

Procesul penal privind învinuirea lui Tuceac Igor de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2), lit. b1 ), c) Cod penal, a fost încetat,

deoarece fapta comisă nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii,

dar constituie o contravenție administrativă.

Tuceac Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de art. 312 Cod contravențional, procesul contravențional fiind

încetat în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere contravențională.

Contrar prescripțiile de drept nominalizate mai sus, prima instanță în

partea descriptivă a sentinței a constatat că, calificativul ”soldată cu urmări

grave” de la lit. c), art. 327 Cod penal a fost declarat neconstituțional prin

hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17.10.2019, și l-a exclus,

menționând că se „exclude automat agravanta din învinuirea adusă

inculpaților Tuceac Igor și Pruteanu Nicolae, chiar dacă a fost indicată în

conținutul rechizitoriului ….instanța se va expune dacă în acțiunile inculpaților

Tuceac Igor Ivan și Pruteanu Nicolae Alexandru sunt întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2), lit. b1) Codul penal”, însă fără a

constata fapta în raport cu noua încadrare juridică a acțiunilor inculpaților

înfăptuită în urma recalificării faptei din învinuirea adusă prin rechizitoriu și

fără a descrie semnele calificative reținute în acțiunile inculpaților.

Mai mult ca atât, în dispozitiv dispune achitarea inculpatului Pruteanu

Nicolae de sub învinuirea prevăzută de art. 327 alin. (2), lit. b1 ), c) Cod penal,

respectiv nu este clar de sub care învinuire Pruteanu Ion a fost achitat.

La fel și în cazul adoptării soluției în privința lui Tuceac Igor, deși în

descriptivul sentinței indică că, calificativul de la lit. c) se exclude, ulterior în

dispozitiv dispune încetarea procesului penal de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2), lit. b1), c) Cod penal, la fel nefiind clar de sub

care învinuire a fost încetat procesul penal.

Prin urmare, prima instanță nu s-a clarificat pe deplin cu încadrarea

juridică a faptei imputabile inculpaților, care are importanță atât pentru

aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării

acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul

legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia.

La fel, Colegiul penal lărgit reține că, prima instanță a dispus încetarea

procesului penal în privința inculpatului Tuceac Igor în baza art. 327 alin. (2),

lit. b1), c) Cod penal, pe motiv că acțiunile acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii, însă fără a specifica și argumenta care elemente constitutive ale

infracțiunii lipsesc.

Mai mult ca atât, deș i a constatat că fapta acestuia constituie

contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional, nu a descris fapta

contravențională considerată ca fiind dovedită, și nu a efectuat încadrarea

juridică a respectivelor acțiuni ale inculpatului în baza art. 312 Cod

16

Contravențional, în raport cu elementele concrete conținute în norma de

drept vizată.

De asemenea, prima instanța a enumerat probele administrate (f .d. 64-

74 vol. III), dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu

circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate, neindicând motivele

pentru care a respins versiunile și probele acuzării.

Or, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe

o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor

făcute. Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu

în parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag

și nesigur. În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în

ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie

univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi

motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor să

poată fi supuse controlului judiciar;

În consecință, având în vedere circumstanțele descrise, Colegiul penal

lărgit conchide asupra imposibilității menținerii unei asemenea sentințe,

întrucât abordarea instanței de fond sub acest aspect este una contrară

prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, cât și prevederilor art.394

alin.(3)-(4) Cod de procedură penală, fapt ce denotă că prima instanță nu a

judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de Lege și a

adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

Pe de altă parte, verificând decizia instanței de apel în raport cu

argumentele recursului ordinar, Colegiul penal conchide că nici această

hotărâre nu corespunde întru totul prevederilor legii procesuale, și în

consecință urmează a fi casată, cu remiterea cauzei pentru o nouă rejudecare

în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit notează că în conformitate cu

prevederile art.414 Cod de procedură penală instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel, sau cercetează suplimentar probele

administrate în instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar și poate administra, la cererea părților, orice probe noi pe

care le consideră necesare, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

17

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Conform art. 417 alin. (1), pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Potrivit prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea

cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător.

Colegiul penal lărgit reiterează că hotărârile pronunțate de instanțele

de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere

cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de

a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu Legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă

motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu

de procedură.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi procesuale obligatorii

menționate supra, nu au fost respectate întocmai la judecarea apelului de către

instanța ierarhic inferioară.

Așadar, analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit concluzionează

că instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelurilor declarate de către

procuror și de către inculpatul Tuceac Igor, nu a reacționat în modul prevăzut

de Lege asupra erorilor de drept comise de prima instanță și, repetându-le

întocmai, a conchis că ”…sentința este una legală și întemeiată, iar prin

urmare careva temeiuri de casare nu au fost reținute.”

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel fiind învestită

cu atribuții de judecarea cauzei conform normelor stabilite pentru prima

instanță, urma să analizeze toate aspectele învinuirii înaintate inculpaților și

deși a constatat că, prima instanță corect a exclus semnul calificativ

prevăzută la lit. c) - acțiuni soldate cu urmări grave” din învinuirea adusă

inculpaților Tuceac Igor și Pruteanu Nicolae, fără a lua în calcul erorile comise

de prima instanță, a preluat și a menținut concluziile contradictorii în raport

cu noua încadrare juridică a acțiunilor inculpaților înfăptuită în urma

recalificării faptei din învinuirea adusă prin rechizitoriu.

Totodată, în partea menținerii soluției în privința inculpatului Tuceac

Igor de încetare a procesului penal în baza art. 327 alin. (2) lit. b1) Cod penal

pe motiv că fapta comisă nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii, dar constituie o contravenție administrativă, instanța de apel a

reținut că, „(…) instanța de fond întemeiat a reținut că acuzarea nu a prezentat

probe concludente și pertinente care ar confirma că, persoanei juridice

„Agropiese TGR Grup” S.R.L. i s-a cauzat prejudiciu/daună în proporții

considerabile, …pe parcursul urmăririi penale și pe parcursul examinării

cauzei penale în instanța de judecată, până la finalizarea cercetării

judecătorești, reprezentantul persoanei juridice „Agropiese TGR Grup” S.R.L.

18

nu a înaintat/prezentat acțiunea civilă, în conținutul căreia să indice

prejudiciul/daunele în proporții considerabile pricinuite drepturilor și

intereselor ocrotite de lege a persoanei juridice”, însă potrivit învinuirii

formulate inculpatului se atestă că, calificativul prejudiciul/daunele în

proporții considerabile S.R.L. „Agropiese TGR Grup” nici nu este încriminat

inculpatului, fapt ce denotă a admis încălcarea prevederilor art. 325 alin. (1)

Cod de procedură penală sub aspectul că judecarea cauzei se efectuează

numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu.

Mai mult ca atât, constatând prezența în acțiunile inculpatului Tuceac

Igor a semnelor componenței de contravenție prevăzută de art. 312 Cod

contravențional, instanța de apel ca și prima instanță nu a constatat fapta

contravențională, preluând întocmai motivarea contradictorie redată de către

prima instanță în sentința adoptată.

Colegiul penal reține că instanța de apel indică precum că „inculpatului

Tuceac Igor Ivan i se încriminează că activând în calitate de registrator, fiind

persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu, acționând în

interesele ”Clasic SV” S.R.L. în lipsa unui temei juridic legal și a actelor

necesare a admis înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate a ”Clasic SV” S.R.L. asupra anexei lit. A3, cu suprafața de 67 m2 ,

la complexul din șos. Muncești nr. 271, care aparținea cu drept de proprietate

”Agropiese TGR Grup” S.R.L”, la caz nu este clar dacă mențiunea dată,

reprezintă fapta contravențională constată în acțiunile lui Tuceac Igor.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu a supus

unei analize obiective cumulul de probe administrate, nu le-a dat o apreciere

corespunzătoare prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

concluzionând prin deducție lipsită de o amplă analiză că, acțiunile

inculpatului Tuceac Igor corect au fost încadrate în baza art. 312 Cod

contravențional.

Astfel, în decizia contestată (f. d. 213, vol. IV) în pct.45, instanța de apel

a enumerat mijloacele de probă: scrisoarea de însoțire nr. 01-03/574/2017

din 09.01.2017 (f. d. 208, vol. I); copia certificată a ordinului nr. 01-C din

02.01.2017 (f. d. 209-210, vol. I); copia certificată a notei de serviciu (f.d. 211-

213, vol. I); copia certificată a contractului individual de muncă nr. 67 (f. d. 214-

215, vol. I) și copia certificată a ordinului nr. 333-p din 17.09.2009 (f.d. 221,

vol. I)”, însă fără a oferi propria apreciere a acestora, așa cum o cer prevederile

art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală, inclusiv în coroborare cu normele

de procedură penală care vizează natura juridică a acestor probe, cât și în

raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în învinuire,

neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării.

Distinct de cele relatate mai sus, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că

adoptând soluția enunțată, instanța de apel nu a dat răspuns argumentat la

motivele invocate în cererile de apel, trecând superficial peste argumentele

aduse în dezacord cu soluția primei instanțe.

Temeiurile expuse în pct. 3, 3.1., 3.2. din prezenta decizie, de fapt, sunt

fondul apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea

fondului apelului de către instanța de apel.

19

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un

viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal

de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

În aceste condiții, Colegiul penal lărgit concluzionează că argumentele

recurenților cu privire la faptul că instanța de apel nu a dat apreciere probelor

administrate pe caz și nu a dat răspuns la motivele invocate în apelurile

declarate, și-au găsit confirmare, de aceea rezultatele activității organului de

urmărire penală și baza probatorie propusă de partea acuzării și partea

apărării în cadrul acestei cauze penale, urmează a fi verificată în mod repetat

de către instanța de apel la rejudecarea cauzei, în ședințele de judecată

publice, cu respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor implicate pe

caz, respectându-se principiile prezumției nevinovăției, contradictorialității

procesului penal și legalității armelor în proces, stipulate la art. art. 7, 8, 24,

314, 315 Cod de procedură penală, ceea ce nu a fost efectuat.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține ca fiind eronată și soluția instanței

de apel prin care „s-a încetat procedura de examinare a cauzei în ordine de

apel în privința lui Pruteanu Nicolae” în legătură cu survenirea decesului

inculpatului, dat fiind faptul că potrivit art. 407 alin. (3) Cod de procedură

penală, temeiul încetării procedurii de examinare în ordine de apel se aplică

doar în cazul retragerii apelului, și nu în cazul intervenirii decesului

inculpatului.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, deși instanța de apel în partea

descriptivă a deciziei corect a constatat că, soluția încetării procesului din

motivul decesului persoane va constitui un temei de nereabilitare și va

înrăutăți situația inculpatului decedat, dat fiind faptul ca la caz a fost

pronunțată o sentință de achitare, ulterior în partea dispozitivă a deciziei

dispune contradictoriu și neclar încetarea procedurii de apel în privința lui

Pruteanu Nicolae în legătură cu survenirea decesului inculpatului în baza un

temei de încetare a procedurii de apel care nu este prevăzut de art. 407 alin.

(3) Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că la

judecarea cauzei, instanța de apel a admis erori, care nu pot fi corectate în

ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori de drept

procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură

penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de

apel și se consideră temei de recurs, motiv pentru care decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei

de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în cererile de apel, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

20

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și de către

inculpatul Tuceac Igor.

Se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

11 februarie 2022, în cauza penală în privința lui Tuceac Igor xxxx și

Pruteanu Nicolae xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

21