2r-204/26 — Încasarea datoriei contractuale și a dobânzii de întârziere și constatarea rezoluțiunii contractelor de leasing financiar cu dispunerea restitutiei civile

La 7 august 2019, O.C.N. „Finance Leasing Company” S.R.L. a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, împotriva S.R.L. „Sunworld” și lui Nicov Iurie privire la încasarea datoriei contractuale și a dobânzii de întârziere.

La faza pregătirii cauzei pentru dezbateri judiciare, S.R.L. „Sunworld” a depus cerere reconvențională împotriva O.C.N. „Finance Leasing Company” S.R.L. cu privire la constatarea întrunirii condițiilor de rezoluțiune și confirmarea rezolvirii contractelor de leasing financiar nr. FL-0789 din 11 august 2016, nr. FL-0860 din 14 decembrie 2 2016 și nr. FL-0883 din 17 februarie 2017, cu dispunerea întoarcerii părților la poziția inițială, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 februarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea inițială depusă de O.C.N. „Finance Leasing Company” S.R.L.. S-a încasat din contul Societății cu Răspundere Limitată „Sunworld” în beneficiul O.C.N. „Finance Leasing Company” S.R.L. suma de 5 892, 83 de Euro, convertiți în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării și suma de 1 797 de lei cu titlu de datorie contractuală, suma de 3 387, 22 de euro, convertiți în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din data executării, cu titlu de dobândă de întârziere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 5 623, 80 de lei. În rest, s-a respins ca fiind neîntemeiată, acțiunea depusă de O.C.N. „Finance Leasing Company” S.R.L.. S-a respins, ca fiind neîntemeiată acțiunea reconvențională înaintată de către S.R.L. „Sunworld”. S-a încasat din contul S.R.L. „Sunworld” în beneficiul statului, suma de 35 600, 83 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat.

La 4 martie 2025 S.R.L. „Sunworld”, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea cererii de apel cu casarea hotărârii în partea în care au fost admise pretențiile organizației „Finance Leasing Company” și respinsă acțiunea reconvențională a societății „Sunworld”, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale.

Prin încheierea din 9 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”, și i s-a acordat un termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru prezentarea în secția civilă din cadrul Direcției de evidență și 1 documentare procesuală a Curții de Apel Centru a apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului, a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 30 728,18 lei și a dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 lei. S-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită.

La 23 octombrie 2025 avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”, a depus în instanța de apel cererea de apel motivată, anexând dovada de plată a taxei de timbru în sumă de 200 lei și dovada de achitare a taxei de stat în sumă de 5915,12 lei, indicând că prin acțiunea reconvențională, S.R.L „Sunworld” a solicitat constatarea întrunirii condițiilor de rezoluţiune şi confirmarea rezolvirii contractelor de leasing financiar nr. FL-0789 din 11.08.2016, nr. FL-0860 din 14.12.2016, nr. FL-0883 din 17.02.2017.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost restituită cererea de apel declarată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele Societății cu Răspundere Limitată „Sunworld” împotriva hotărârii din 28 februarie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, precum și cererea de apel motivată.

La 13 februarie 2026, S.R.L. „Sunworld”, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei pentru rejudecare, la etapa primirii cererii de apel

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 1 aprilie 2026 s-a admis recursul declarat de S.R.L. „Sunworld”, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, s-a casat încheierea din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, și s-a restituit cauza Curții de Apel Centru, în același complet de judecată, pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată.

Prin încheierea din 14 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea înaintată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”, de prelungire a termenului procedural stabilit prin încheierea Curții de Apel Centru din 9 septembrie 2025, s-a restituit cererea de apel declarată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 februarie 2025. Precum și s-a restituit cererea de apel suplimentară avocatului Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că apelanta nu a înlăturat în mod corespunzător și în termenul acordat neajunsurile indicate prin încheierea de a nu da curs apelului, întrucât nu a prezentat dovada achitării taxei de stat în cuantumul stabilit de instanță, limitându-se la exprimarea dezacordului față de modul de calcul al acesteia și solicitând, în mod condiționat, acordarea unui nou termen.

Instanța a apreciat că un asemenea dezacord urmează a fi examinat în cadrul judecării apelului pe fond, iar nu la etapa verificării admisibilității acestuia, și că lipsa unor împrejurări obiective, excepționale și insurmontabile care să fi împiedicat 2 executarea obligațiilor procesuale exclude posibilitatea prelungirii termenului procedural.

Totodată, instanța a subliniat că apelanta fusese informată în mod expres asupra obligațiilor ce îi reveneau și asupra consecințelor neexecutării lor, însă a ales să execute doar parțial indicațiile instanței, asumându-și astfel riscul aplicării sancțiunii procesuale a restituirii apelului.

În acest context, s-a reținut că respectarea termenelor procedurale și a cerințelor stabilite prin încheierea de a nu da curs reprezintă o obligație procesuală imperativă, iar neexecutarea acesteia conduce la decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură și la restituirea cererii de apel.

La 5 iunie 2026, S.R.L. „Sunworld”, reprezentată de avocatul Barbăscumpă Dumitru a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 14 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de apel, cu restituirea cauzei pentru rejudecare, la etapa primirii cererii de apel.

În susținerea recursului, reprezentantul recurentei a indicat că încheierea Curții de Apel Centru din 14 aprilie 2026 este neîntemeiată și excesiv de formalistă, întrucât, prin încheierea din 9 septembrie 2025, apelantei i-a fost acordat un termen de 10 zile pentru prezentarea apelului motivat, achitarea taxei de stat în cuantum de 30 728,18 lei și a taxei de timbru în sumă de 200 lei.

A susținut că, în termenul acordat, S.R.L. „Sunworld” a depus apelul suplimentar, a achitat taxa de timbru de 200 lei și taxa de stat în cuantum de 5 884,50 lei, explicând motivele pentru care considera eronat calculul efectuat de instanța de apel.

În acest sens, a reținut că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 februarie 2025, acțiunea inițială a O.C.N. „Finance Leasing Company” S.R.L. a fost admisă parțial, fiind încasate de la S.R.L. „Sunworld” suma de 5 892,83 euro și 1 797 lei cu titlu de datorie contractuală, suma de 3 387,22 euro cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 5 623,80 lei cu titlu de taxă de stat.

A indicat că valoarea contestată prin apel în partea acțiunii inițiale constituia 9 280,05 euro și 1 797 lei, echivalentul aproximativ al sumei de 187 398 lei, iar taxa de stat aferentă acestei părți urma să constituie 5 247 lei.

Referitor la acțiunea reconvențională, a menționat că S.R.L. „Sunworld” a solicitat constatarea rezoluțiunii contractelor de leasing financiar nr. FL-0789 din 11 august 2016, nr. FL-0860 din 14 decembrie 2016 și nr. FL-0883 din 17 februarie 2017, pretenții pe care le-a calificat drept nepatrimoniale.

A susținut că acțiunea reconvențională fusese anterior primită în procedură ca acțiune nepatrimonială, motiv pentru care încasarea din contul S.R.L. „Sunworld” a sumei de 35 600,83 lei cu titlu de taxă de stat ar reprezenta o impunere dublă.

Astfel, taxa de stat aferentă celor trei pretenții nepatrimoniale constituia 637,50 lei, iar taxa totală pentru examinarea apelului era de 5 884,50 lei, formată din 5 247 lei 3 pentru acțiunea inițială și 637,50 lei pentru acțiunea reconvențională, sumă achitată în termen.

A invocat că exprimarea dezacordului față de cuantumul taxei de stat reprezenta exercitarea cu bună-credință a drepturilor procesuale și nu justifica restituirea integrală a apelului, cu atât mai mult cu cât apelul motivat, taxa de stat de 5 884,50 lei și taxa de timbru de 200 lei au fost prezentate în termen.

A mai indicat că solicitase expres ca, în cazul în care instanța nu va accepta calculul propus, să-i fie acordat, în temeiul art. 115 din Codul de procedură civilă, un termen suplimentar pentru achitarea diferenței de taxă de stat.

În opinia recurentei, respingerea acestei solicitări și restituirea apelului constituie un formalism excesiv, contrar art. 2 din Codul de procedură civilă și art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât au avut ca efect îngrădirea accesului la instanța de apel.

Totodată, a susținut că taxa achitată era, în orice caz, suficientă pentru contestarea soluției pronunțate asupra acțiunii inițiale, astfel încât restituirea apelului în întregime, inclusiv în această parte, era nejustificată.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității şi fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Art. 365 alin. (4) din Codul de procedură civilă: (4) La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat, dacă apelul se impune cu taxă, și/sau a taxei de timbru.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor”.

Art. 115 din Codul de procedură civilă: „La cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o 4 singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art. 116.”

Din materialele cauzei rezultă că, prin încheierea din 9 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”, și i s-a acordat un termen de 10 zile din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru prezentarea în secția civilă din cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Centru a apelului suplimentar, cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului, a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 30 728,18 lei și a dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 lei. S-a explicat apelantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită (f.d.31-35, Vol. III).

Încheierea respectivă a fost expediată reprezentantului recurentei, avocatul Dumitru Barbăscumpă, prin intermediul poștei electronice, la 15 octombrie 2025 (f.d.36, Vol. III).

La 23 octombrie 2025, societatea apelantă, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă a prezentat cererea de apel suplimentară, precum și dovada de plată a taxei de timbru în sumă de 202,20 de lei și dovada de plată a taxei de stat în sumă de 5 915, 12 lei (f.d.46-54, Vol. III). Totodată, în cererea de apel motivată s-a indicat despre solicitarea acordarea unui termen suplimentar pentru achitarea eventualei diferențe de taxă de stat, în cazul în care instanța nu ar împărtăși poziția sa privind cuantumul acesteia.

Prin încheierea din 14 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru a fost respinsă cererea înaintată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”, de prelungire a termenului procedural stabilit prin încheierea Curții de Apel Centru din 9 septembrie 2025. S-a restituit cererea de apel declarată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld”, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 februarie 2025. Precum și s-a restituit cererea de apel suplimentară avocatului Dumitru Barbăscumpă, în interesele S.R.L. „Sunworld” (f.d.82- 88, Vol. III).

Efectuând controlul judiciar, Completul de judecată constată că soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar criticile formulate de recurentă nu sunt de natură să răstoarne concluziile acesteia. 5

Completul reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel potrivit căreia procedura reglementată de art. 368 din Codul de procedură civilă reprezintă o garanție procesuală acordată apelantului pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel într-un termen determinat, iar nu un mecanism care permite executarea selectivă a obligațiilor stabilite prin încheierea de a nu da curs apelului.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea Curții de Apel Centru din 9 septembrie 2025 recurentei i s-a acordat un termen de 10 zile pentru prezentarea apelului suplimentar, a dovezii achitării taxei de stat în cuantum de 30 728,18 lei și a taxei de timbru în sumă de 200 lei, fiindu-i explicate expres consecințele neexecutării acestor obligații, respectiv restituirea cererii de apel.

Ulterior, deși recurenta a prezentat apelul suplimentar și a achitat taxa de timbru, aceasta a prezentat dovada achitării taxei de stat doar în cuantum de 5 915,12 lei, neexecutând integral obligațiile stabilite prin încheierea instanței de apel.

În aceste împrejurări, Curtea Supremă de Justiție împărtășește concluzia instanței de apel că restituirea cererii de apel nu a constituit consecința exprimării dezacordului recurentei față de cuantumul taxei de stat, ci a rezultat din neînlăturarea, în termenul acordat, a tuturor neajunsurilor indicate prin încheierea de a nu da curs apelului. Or, exercitarea dreptului de a susține o anumită interpretare a normelor privind taxa de stat nu exonerează partea de obligația de a executa actele procesuale obligatorii și nici nu suspendă efectele încheierii instanței.

Colegiul civil apreciază critic susținerea recurentei potrivit căreia taxa de stat stabilită de instanța de apel era eronată, iar aceasta era îndreptățită să achite doar suma pe care o considera datorată. Or, până la eventuala infirmare a încheierii de a nu da curs apelului, aceasta produce efecte juridice obligatorii, iar partea nu poate substitui cuantumul stabilit de instanță cu propriul calcul și nici nu poate decide unilateral care dintre obligațiile procesuale urmează a fi executate.

Totodată, Completul constată că argumentele recurentei referitoare la caracterul nepatrimonial al acțiunii reconvenționale și la pretinsa incorectitudine a cuantumului taxei de stat vizează, în realitate, legalitatea hotărârii pronunțate de prima instanță și modul de stabilire a obligației de plată a taxei de stat. Aceste aspecte puteau constitui obiect al verificării în apel numai după primirea căii de atac în procedură, iar nu la etapa verificării îndeplinirii condițiilor de formă prevăzute de art. 364-368 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată reține ca fiind justă concluzia instanței de apel privind lipsa temeiurilor pentru prelungirea termenului procedural.

Astfel, articolul 115 din Codul de procedură civilă conferă instanței o facultate, iar nu instituie obligația de a prelungi termenul ori de câte ori partea formulează o asemenea solicitare. Prelungirea termenului presupune existența unor împrejurări obiective care au împiedicat partea să execute actul procedural în termenul stabilit. 6

În speță, recurenta nu a invocat și nici nu a demonstrat existența unor asemenea împrejurări. Solicitarea acordării unui nou termen a fost întemeiată exclusiv pe dezacordul cu modalitatea de calcul a taxei de stat și pe eventualitatea în care instanța nu ar împărtăși interpretarea sa juridică.

O asemenea împrejurare nu constituie, prin ea însăși, un motiv obiectiv care să justifice prelungirea termenului procedural.

Suplimentar, Completul de judecată reține că recurenta a beneficiat de un termen suficient pentru executarea obligației de achitare a taxei de stat.

Or, prin încheierea Curții de Apel Centru din 9 septembrie 2025 i s-a stabilit obligația de a achita taxa de stat în cuantum de 30 728,18 lei, iar ulterior, chiar și după restituirea apelului și admiterea recursului prin decizia Curții Supreme de Justiție din 1 aprilie 2026, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, aceasta a avut posibilitatea efectivă de a executa obligația procesuală.

În aceste condiții, lipsa achitării taxei de stat nu poate fi justificată prin insuficiența termenului acordat, ci reprezintă consecința opțiunii recurentei de a persista în dezacordul său cu cuantumul stabilit de instanță.

Curtea Supremă de Justiție nu poate reține nici critica referitoare la încălcarea dreptului de acces la un tribunal.

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie practic și efectiv, însă nu este unul absolut, putând fi supus unor condiții și limitări procedurale prevăzute de lege, care urmăresc un scop legitim și nu afectează însăși esența dreptului. Totodată, instituirea termenelor procedurale urmărește buna administrare a justiției și asigurarea securității juridice, iar stabilirea unor termene scurte pentru exercitarea unei căi de contestare nu este, prin ea însăși, incompatibilă cu art. 6 § 1 din Convenție, cu condiția ca aplicarea acestora să nu fie excesiv de rigidă (Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 19 martie 2019, §§ 42-45).

De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție, legislatorul fiind îndreptățit să instituie taxe de stat pentru cererile adresate instanțelor, în vederea acoperirii anumitor costuri ale procedurii judiciare.

Or, în cauza de față, recurenta a cunoscut în mod expres obligațiile stabilite prin încheierea de a nu da curs apelului, termenul acordat pentru executarea acestora și consecințele neîndeplinirii lor.

În pofida acestor împrejurări, aceasta a ales să execute numai parțial obligațiile procesuale, asumându-și implicit consecințele prevăzute de lege.

De asemenea, este lipsită de temei susținerea recurentei potrivit căreia instanța de apel trebuia să primească apelul cel puțin în partea referitoare la acțiunea inițială. 7

Prin urmare, cererea de apel formulată de S.R.L. „Sunworld” constituia o cale de atac unică, îndreptată atât împotriva soluției pronunțate asupra acțiunii inițiale, cât și asupra acțiunii reconvenționale, iar Codul de procedură civilă nu obligă instanța să fragmenteze din oficiu obiectul apelului și să procedeze la primirea parțială a acestuia în funcție de cuantumul taxei pe care partea a apreciat unilateral că îl datorează.

În aceste condiții, Completul de judecată constată că instanța de apel a apreciat corect circumstanțele cauzei, a aplicat în mod corespunzător dispozițiile art. 115, art. 365, art. 368 și art. 369 din Codul de procedură civilă, iar încheierea contestată nu este arbitrară și nici nu se întemeiază pe o apreciere vădit nerezonabilă a circumstanțelor cauzei.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs reprezintă, în esență, reiterarea dezacordului recurentei față de cuantumul taxei de stat stabilit de instanța de apel și față de consecințele procesuale ale neexecutării încheierii de a nu da curs apelului, fără a demonstra existența unor erori de drept care să justifice casarea încheierii contestate.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de S.R.L. „Sunworld”, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă, este neîntemeiat, motiv pentru care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii Curții de Apel Centru din 14 aprilie 2026.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de S.R.L. „Sunworld”, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscumpă. Menține încheierea din 14 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, adoptată în cauza civilă la cererea cu valoare redusă cererea de chemare în judecată înaintată de O.C.N. „Finance Leasing Company” S.R.L. împotriva S.R.L. „Sunworld” și Nicov Iurie privire la încasarea datoriei contractuale, a dobânzii de întârziere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și acțiunea reconvențională înaintată de către S.R.L. „Sunworld” împotriva S.R.L. „Finance Leasing Company” cu privire la constatarea rezoluțiunii contractelor de leasing financiar, cu dispunerea restituției civile, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător /semnătură/ Stela Procopciuc Judecători /semnătură/ Elena Croitor Ion Munteanu /semnătură/ Ion Munteanu 8