1ra-1392/2022 — art. 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- nu a indicat niciun temei prevazut la art. 427 CPP
1ra-1392/2022 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 1ra-1392/2022
(1-21163601-01-1ra-08092022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
23 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata
Sanduleac Diana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iunie 2022, în cauza penală privindu-
l pe
DJUMAEV Alexei XXXXX, născut la
XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 04.11.2021-21.03.2021;
Instanța de apel: 20.04.2022-01.06.2022;
Instanța de recurs: 08.09.2022– 23.11.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 21 martie 2022, s-a încetat
procesul penal în privința lui Djumaev Alexei, învinuit în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243
din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea Independenței Republicii Moldova.
S-a admis solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul lui
Djumaev Alexei în contul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 1680 (unu
mie șase sute optzeci) lei.
A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a reținut că, Djumaev
Alexei în circumstanțe de timp și loc nestabilit de organul de urmărire penală, în
scopul consumului personal de substanțe stupefiante, fără scop de înstrăinare, a intrat
în posesia substanței stupefiante - PVP și marihuană, pe care le-a procurat, transportat
și păstrat asupra sa până la 10.04.2021, aproximativ orele 01:52, până când a fost
reținut pe XXXXX, de către ofițerul de investigații din cadrul IP Bălți, Oleinic
Nicolai, din motiv că era suspectat de a fi în stare de ebrietate survenită ca rezultat al
1
consumului de droguri și/sau alte substanțe cu efecte similare și din cauza unui
comportament neadecvat a fost bănuit că păstrează asupra sa substanțe interzise,
motiv din care a și fost condus la Inspectoratul de Poliție Bălți, unde a fost supus
percheziției corporale și la care ca rezultat au fost depistate și ridicate trei pachete
transparente de tip „zip- lock” în interiorul cărora, în 2 din ele se afla praf de culoare
albă cu miros specific, iar în al treilea pachet de tip „zip-lock” se afla o masă vegetală
de culoare verde cu miros specific, precum și trei tuburi de masă plastică și o butelie
străvezie, în interiorul căreia s-au observat depuneri de culoare cafenie cu miros
specific.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/2-R-296 din
12.08.2021, substanța solidă, cu aspect de praf și bulgări de culoarea albă, ambalată
în două pachețele polimerice transparente, de tip „zip-lock”, ridicate la data de
10.04.2021 în cadrul percheziției corporale a lui Djumaev Alexei, conțineau-PVP, (a-
pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante în
cantitate de 0,761 g. Depunerile de pe suprafețele tuburilor polimerice, precum și de
pe suprafețele dispozitivului confecționat dintr-un balon din sticlă vidat, în care erau
fixate două fragmente de tuburi polimerice înfășurate în bandă adezivă de culoare
verde, depistate și ridicate în aceleași circumstanțe, care conțineau substanța PVP,
care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante în cantitate de 0,026 g. Masa
vegetală de culoare verde, uscată, mărunțită și grosier mărunțită, prezentată la
executare într-un pachet polimeric transparent de tip „zip-lock”, depistată și ridicată
în aceleași circumstanțe, reprezintă marihuana care se atribuie la categoria
substanțelor stupefiante în cantitate de 0.777 g.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind aprobarea
Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,
depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, substanța stupefiantă PVP în
cantitate de 0,761 grame, cu aspect de bulgări și cristale de culoare albă, din interiorul
a două pachețele de timp zip-lock în cantitate de 0,761 grame, reprezenta substanță
stupefiantă în proporții mari, care făcea parte din categoria substanțelor stupefiante,
introdusă în lista nr. 1, tabelul I a substanțelor narcotice și psihotrope neutilizate în
scopuri medicale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, iar
conform prevederilor art. 11 a Legii nr. 382 - XIV din 06.05.1999 cu privire la
circulația substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, circulația acestor
substanțe narcotice, care este limitată și se face doar în scopuri științifice și potrivit
art. 1341 alin. (2) Cod penal, prin stupefiante se înțeleg substanțele înscrise în anexele
la Convenția unică a Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961,
modificată prin Protocolul din 1972, și prevăzute în actele normative ale Guvernului.
Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către procuror, care
a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat
de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea
pedepsei sub formă de 150 ore de muncă neremunerată în folosul comunității și cu
2
liberarea de executare a pedepsei în conformitate cu prevederile art.2 al.(1) din Legea
nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova. În rest sentința să fie menținută
fără careva modificări.
În motivarea apelului s-a invocat că:
- aplicarea amnistiei față de inculpat nu constituie temei de reabilitare a
persoanei, ca urmare se prezumă că inculpatul urmează a fi recunoscut vinovat de
comiterea faptei imputate;
-acuzarea consideră că unica soluție care poate fi adoptată de către instanța de
judecată, în cazul solicitării aplicării amnistiei de către inculpat. este sentința de
condamnare, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei,
or, adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal;
- instanța de judecată urma să examineze cauza penală în privința lui Djumaev
Alexei fie în procedură simplificată, conform cererii depuse, de părți în ședința
preliminare. În rezultatul cercetărilor judiciare, în situația în care instanța de judecată
a constatat că vinovăția inculpatului se confirmă prin ansamblul de probe cercetate,
urma să adopte o sentință de condamnare în baza prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2)
Cod de proceduri penală, și anume să constate vinovăția lui Djumaev Alexei în
comiterea infracțiunii incriminate, cu stabilirea pedepsei prevăzute de lege și întrucât
inculpatul întrunea condițiile Legii nr. 243 cu privire la amnistie, cu absolvirea lui de
la executarea pedepsei conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 01 iunie 2022, apelul
procurorului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Djumaev Alexei s-
a constatat vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal,
cu stabilirea pedepsei sub formă de 150 (una sută cincizeci) ore muncă neremunerată
în folosul comunității.
În temeiul art. 107 alin. (1) Cod penal, art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură
penală, Djumaev Alexei s-a liberat de executarea pedepsei stabilită lui pe art. 217 alin.
(2) Cod penal, în baza Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.
În rest s-a menținut dispozițiile sentinței.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de
fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei
și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului.
Totodată, judecând cauza penală de învinuire a lui Djumaev Alexei în latura
învinuirii aduse în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, instanța de fond nu a respectat
normele procesuale ce țin de adoptarea sentinței, concluzia instanței privind încetarea
procesului penal în privința inculpatului fiind una eronată.
3
Astfel, instanța de fond la adoptarea soluției a motivat, că analizând cererea
inculpatului și ascultând opiniile participanților la proces, ținând cont de
recunoașterea totală și necondiționată a vinovăției, a găsit posibilă de a admite cererea
inculpatului, dat fiind faptul că din probele administrate rezultă că fapta inculpatului
este stabilită și sunt suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite
stabilirea unei pedepse.
Instanța de fond a reținut, că în acest sens, vina inculpatului a fost demonstrată
pe deplin nu doar prin declarațiile sale de recunoaștere a vinovăției, ci și prin probele
acumulate de către urmărirea penală. Inculpatul Djumaev Alexei a recunoscut și nu a
contestat probele prezentate.
În aspectul dat, instanța de fond la adoptarea soluției, deși a constatat vinovăția
inculpatului în fapta incriminată, însă nu a stabilit pedeapsa potrivit sancțiunii
prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, fapt ce vine în contradicție cu prevederile
procedurii penale privind adoptarea sentinței de condamnare.
Instanța de apel verificând multilateral și obiectiv toate împrejurările de fapt și
de drept a cauzei în raport cu probele anexate la dosar, a ajuns la concluzia că pe caz
existau suficiente probe pertinente, concludente și utile, care dovedeau comiterea de
către Djumaev Alexei a infracțiunii sub formă de circulația ilegală a drogurilor fără
scop de înstrăinare, adică, procurarea, transportarea și păstrarea drogurilor, fără scop
de înstrăinare săvârșite în proporții mari, prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal,
dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpatului nefiind stabilite, probele
cercetate urmând a fi puse la baza unei sentințe de condamnare a inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate.
Totodată, pornind de la normele art. 107 Cod penal și art. 389, 285, 275 Cod de
procedură penală, s-a constatat cu certitudine că aplicarea amnistiei față de inculpat
nu constituie temei de reabilitare a acestuia, or, prin solicitarea sa din instanța de fond
el a recunoscut vina de cele incriminate în rechizitoriu, nesolicitând examinarea și
cercetarea probelor în fond, ca urmare se prezumă că inculpatul urma a fi recunoscut
vinovat de comiterea faptei imputate, fapt expres prevăzut în art.389 alin. (4) pct. 2)
Cod de procedură penală - cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea acesteia
în cazul amnistiei.
În aspectul celor descrise, soluția instanței de fond era nefondată, or, art. 107
Cod penal stabilește că amnistia este actul care are ca efect înlăturarea de pedeapsă
penală, în speță obligatoriu urma a fi stabilită pedeapsa inculpatului în comiterea
faptei încriminate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu liberare de executarea
pedepsei, fapt care nu ar fi posibil în cazul încetării procesului penal.
Astfel, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale instanța de apel s-a
condus de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că inculpatul anterior nu a fost
condamnat, are la întreținere un copil minor, a recunoscut vina sa în fapta incriminată
și regreta cele comise, a solicitat judecarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641
alin. (8) Cod de procedură penală pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, având o atitudine critică față de fapta comisă. Din aceste considerente, instanța
4
de apel a considerat necesar numirea față de inculpat a pedepsei sub formă de 150 ore
muncă neremunerată în folosul comunității.
În ședința instanței de fond inculpatul a recunoscut vina în cele comise și a
exprimat acordul privind aplicarea în privința sa a Legii privind amnistia și solicita
încetarea procesului penal în baza Legii cu privire la amnistie, cererile fiind susținute
și de avocata Cojocar Rodica.
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr.243 din 24.12.2021 privind amnistia în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea
prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă
principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un
termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei,
cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
În situația stabilită pe caz privind comiterea de către inculpat a infracțiunii de
circulație ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare, potrivit învinuirii aduse, ținând
cont de prevederile legale, instanța de apel a considerat că careva interdicții în vederea
aplicării actului de amnistie nu sunt.
Inculpatul nu cade sub interdicția reglementată la art. 6 din prezenta lege, și-a
exprimat acordul privind aplicarea Legii privind amnistia, solicitând încetarea
procesului penal.
La caz, constatând vinovăția inculpatului, instanța de fond urma să adopte o
sentință de condamnare, conform prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de
procedură penală, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executare a pedepsei în cazul
amnistiei conform art. 107 Cod penal.
În aspectul celor menționate mai sus, s-a dispus admiterea apelului, cu liberarea
de executare a pedepsei penale a inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, din
motivul că a intervenit actul de amnistie.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Sanduleac Diana în
interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, în care solicită casarea deciziei și menținerea
sentinței.
În motivare recurenta a indicat că, sentința instanței de fond o consideră legală
și întemeiată deoarece în conformitate cu art. 2 din Legea cu privire la amnistie în
legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței RM prevede
„Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi,
pentru care codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o
pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani încetează
la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de
prezenta lege.
În cauza dată, Djumaev Alexei a comis infracțiunea încriminată lui până la
intrarea în vigoare a legii cu privire la amnistie și ca pedeapsă maximă prevede o
pedeapsă până la 7 ani si de aceea consideră că procesul penal în privința lui anume
5
urma să fie încetat după cum este menționat în sentința instanței de fond si nu să fie
recunoscut vinovat, pedepsit și liberat de executarea pedepsei.
Iar conform Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu
aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța
de fond a constatat că în prezenta speță acestea sunt pe deplin întrunite, fiind posibilă
încetarea procesului penal inițiat în privința inculpatului pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal pe motivul intervenirii amnistiei.
Astfel consideră recurenta că la adoptarea prezentei sentințe corect a fost stabilită
vinovăția lui Djumaev Alexei, fără stabilirea pedepsei, cu încetarea procesului penal
în baza amnistiei, conform art. 107 Cod penal.
Mai mult ca atât Codul de procedură penală conține norme care prevăd că
urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și
va fi încetată în cazul intervenirii amnistiei (art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală).
Aceeași soluție, este prevăzută în art. 285 Cod de procedură penală, de încetare a
urmăririi penale care are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.
275 pct. 4) - 9) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatei,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel.
În speță, recurenta critică hotărârea, solicitând rejudecarea cauzei, însă nu face
trimitere la temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală sau la
presupusele erori depistate în decizie.
Deși este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și
cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, recurenta critică decizia contestată
doar în partea ce ține de stabilirea pedepsei înainte de aplicarea legii privind amnistia.
În cazul recursului apărării, ultimul invocă prevederi legale și Legea amnistiei,
invocând că instanța de fond întemeiat a soluționat cauza fără stabilirea pedepsei, cu
încetarea procesului penal în baza amnistiei.
Instanța de recurs reține că, instanța de apel în decizia sa corect și-a argumentat
soluția privind admiterea apelului procurorului, motivând prin prisma prevederilor
art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală în care se indică că „Sentința de
6
condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul
amnistiei conform art. 107 din Codul penal și în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2)
lit. a), b), c), e), f) și g) din Codul penal”.
Totodată, pornind de la normele art. 389, 285, 275 Cod de procedură penală,
art. 107 Cod penal, instanța de apel și-a exprimat poziția privind stabilirea pedepsei,
considerând nefondată și contrară prevederilor legale invocate de apelantă. La caz,
recunoașterea vinovăției inculpatului, stabilirea pedepsei în limitele legii infracțiunii
imputate și aplicarea amnistiei ca atare nu înrăutățește situația inculpatului în latura
pedepsei, or, inculpatul a recunoscut vina de cele incriminate în rechizitoriu, mai mult
ca atât în baza recursului procurorului situația inculpatului poate fi înrăutățită.
Instanța de apel a menționat că amnistia nu este „temei de reabilitare”, iar faptul
că inculpatul îndeplinește cerințele de aplicare în privința ultimului a Legii privind
amnistie, nu-l eliberează de consecințele comiterii infracțiunii.
Privitor la stabilirea pedepsei față de inculpat, instanța de apel și-a motivat
concluzia prin statuarea faptului că a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7,
61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,
de persoana inculpatului, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea
penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării ei, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia, după care corect a aplicat prevederile art. 107
Cod penal față de Djumaev Alexei și l-a liberat de executarea pedepsei stabilită lui pe
art. 217 alin. (2) Cod penal.
Referitor la argumentul că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost
pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazul intervenirii amnistiei (art. 275
pct. 4) Cod de procedură penală), acesta nu este relevant pentru cauza dată.
Contrar celor stipulate anterior, recurenta prin invocarea casării deciziei și
menținerii sentinței nu a prezentat careva motive care ar justifica implicarea instanței
de recurs, or, criticile formulate de recurentă au fost discutate în instanța de apel și la
judecarea cauzei penale instanța de apel a ținut cont de solicitările acuzării și apărării
în soluția de condamnare și liberare de executare a pedepsei prin aplicarea Legii
privind amnistia, în acest sens, o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei
care au fost puse la baza concluziei de condamnare, conform jurisprudenței CEDO,
nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007,
pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).
Reieșind din cele expuse supra, Colegiul concluzionează că, instanța de apel nu
a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârea
contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat
inculpatului pedeapsa individualizată conform prevederilor legale, astfel încât
recursul ordinar declarat de procuror este vădit neîntemeiat.
Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând
situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,
Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a
7
respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură
penală, iar criticele din cererile de recurs nu și-au găsit confirmarea.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Sanduleac Diana în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
01 iunie 2022, în cauza penală privindu-l pe DJUMAEV Alexei XXXXX, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 ianuarie 2023.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
8